14,935 matches
-
și celei integrale. Printre studenții săi s-au numărat matematicienii Shiing-Shen Chern (1911-2004, american de origine chineză), Luis Santaló (1911-2001, argentinian) și Emanuel Sperner (1905-1980, german). Tatăl său, care preda geometria descriptivă la un liceu din Graz, i-a insuflat idealul geometriei pure, prefigurat de către matematicianul elvețian Jakob Steiner. a studiat mai întâi arhitectura la Universitatea din Viena. Apoi s-a orientat către matematică, urmând cursurile lui Wilhelm Wirtinger, în 1908 obținând licența. Continuă studiul matematicii sub îndrumarea lui Luigi Bianchi
Wilhelm Blaschke () [Corola-website/Science/312209_a_313538]
-
u" și "v" sunt numere întregi. Rezultă că mulțimea multiplilor întregi ai lui "a" și "b" (mulțimea numerelor de forma "ua" + "vb") este aceeași cu mulțimea multiplilor întregi ai lui "g" ("mg", unde "m" este întreg). În limbajul matematic modern, Idealul format de "a" și "b" este ideal principal generat de "g". Echivalența acestei definiții a CMMDC cu celelalte definiții este descrisă mai jos. CMMDC a trei sau mai multe numere este egal cu produsul factorilor primi comuni ai tuturor celor
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
că mulțimea multiplilor întregi ai lui "a" și "b" (mulțimea numerelor de forma "ua" + "vb") este aceeași cu mulțimea multiplilor întregi ai lui "g" ("mg", unde "m" este întreg). În limbajul matematic modern, Idealul format de "a" și "b" este ideal principal generat de "g". Echivalența acestei definiții a CMMDC cu celelalte definiții este descrisă mai jos. CMMDC a trei sau mai multe numere este egal cu produsul factorilor primi comuni ai tuturor celor trei numere, care poate fi calculat luând
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
euclidian, un sistem numeric în care se poate defini o versiune generalizată a algoritmului lui Euclid. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, însă, algoritmul lui Euclid a fost treptat eclipsat de teoria mai generală a lui Dedekind despre idealuri. În secolul al XIX-lea au fost dezvoltate și alte aplicații ale algoritmului lui Euclid. În 1829, Charles Sturm a arătat că algoritmul este util în metoda lanțurilor Sturm de numărare a rădăcinilor reale dintr-un interval dat ale polinoamelor
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
echivalentă cu mulțimea multiplilor "m" ai lui "g". Cu alte cuvinte, mulțimea tuturor sumelor posibile de multipli întregi ai două numere ("a" și "b") este echivalentă cu mulțimea multiplilor lui CMMDC("a", "b"). CMMDC se spune că este generator al idealului lui "a" și "b". Aceaată definiție pentru CMMDC a dus la unele concepte moderne din algebra abstractă, cum ar fi cel de ideal principal (un ideal generat de un singur element) și de domeniu de ideal principal (un domeniu în
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
b") este echivalentă cu mulțimea multiplilor lui CMMDC("a", "b"). CMMDC se spune că este generator al idealului lui "a" și "b". Aceaată definiție pentru CMMDC a dus la unele concepte moderne din algebra abstractă, cum ar fi cel de ideal principal (un ideal generat de un singur element) și de domeniu de ideal principal (un domeniu în care toate idealurile sunt principale). Unele probleme se pot rezolva cu acest rezultat. De exemplu, fie două cești de măsurare de volum "a
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
cu mulțimea multiplilor lui CMMDC("a", "b"). CMMDC se spune că este generator al idealului lui "a" și "b". Aceaată definiție pentru CMMDC a dus la unele concepte moderne din algebra abstractă, cum ar fi cel de ideal principal (un ideal generat de un singur element) și de domeniu de ideal principal (un domeniu în care toate idealurile sunt principale). Unele probleme se pot rezolva cu acest rezultat. De exemplu, fie două cești de măsurare de volum "a" respectiv "b". Adăugând
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
că este generator al idealului lui "a" și "b". Aceaată definiție pentru CMMDC a dus la unele concepte moderne din algebra abstractă, cum ar fi cel de ideal principal (un ideal generat de un singur element) și de domeniu de ideal principal (un domeniu în care toate idealurile sunt principale). Unele probleme se pot rezolva cu acest rezultat. De exemplu, fie două cești de măsurare de volum "a" respectiv "b". Adăugând sau scăzând "u" multipli ai primei cești și "v" multipli
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
și "b". Aceaată definiție pentru CMMDC a dus la unele concepte moderne din algebra abstractă, cum ar fi cel de ideal principal (un ideal generat de un singur element) și de domeniu de ideal principal (un domeniu în care toate idealurile sunt principale). Unele probleme se pot rezolva cu acest rezultat. De exemplu, fie două cești de măsurare de volum "a" respectiv "b". Adăugând sau scăzând "u" multipli ai primei cești și "v" multipli ai celei de-a doua cești, poate
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
Cu alte cuvinte, poate exista un cel mai mare divizor comun (pentru toate elementele dintr-un inel), deși s-ar putea ca acesta să nu poată fi găsit cu ajutorul algoritmului lui Euclid. Un inel euclidian este întotdeauna un domeniu de ideal principal, domeniu integral în care fiecare ideal este un ideal principal. Din nou, reciproca nu este adevărată: nu orice astfel de domeniu este inel euclidian. Unicitatea factorizării în inelele euclidiene este utilă în mai multe aplicații. De exemplu, unicitatea factorizării
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
mai mare divizor comun (pentru toate elementele dintr-un inel), deși s-ar putea ca acesta să nu poată fi găsit cu ajutorul algoritmului lui Euclid. Un inel euclidian este întotdeauna un domeniu de ideal principal, domeniu integral în care fiecare ideal este un ideal principal. Din nou, reciproca nu este adevărată: nu orice astfel de domeniu este inel euclidian. Unicitatea factorizării în inelele euclidiene este utilă în mai multe aplicații. De exemplu, unicitatea factorizării întregilor gaussieni este convenabilă la calculul formulelor
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
comun (pentru toate elementele dintr-un inel), deși s-ar putea ca acesta să nu poată fi găsit cu ajutorul algoritmului lui Euclid. Un inel euclidian este întotdeauna un domeniu de ideal principal, domeniu integral în care fiecare ideal este un ideal principal. Din nou, reciproca nu este adevărată: nu orice astfel de domeniu este inel euclidian. Unicitatea factorizării în inelele euclidiene este utilă în mai multe aplicații. De exemplu, unicitatea factorizării întregilor gaussieni este convenabilă la calculul formulelor pentru toate tripletele
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
3, întregii Eisenstein), în general, asemenea numere "nu" au o factorizare unică. Această neunicitate a factorizărilor din unele corpuri ciclotomice l-a condus pe Ernst Kummer la conceptul de număr ideal și, mai apoi, pe Richard Dedekind la cel de ideal. Întregii cuadratici pot fi un exemplu de inel euclidian. Întregii cuadratici sunt o generalizare a conceptului de întregi gaussieni în care unitatea imaginară "i" este înlocuită de un număr ω. Astfel, ele au forma "u" + "v" ω, unde "u" și
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
este euclidian nu este cunoscută. Primul exemplu de domeniu euclidian nu era cu funcție normă ("D"=69) și a fost publicat în 1994. În 1973, Weinberger a demonstrat că un ienl este euclidian dacă și numai dacă este domeniu de ideal principal, cu condiția ca ipoteza Riemann generalizată să fie adevărată; Demonstrația lui Weinberger a fost generalizată în 2004 pentru a elimina această restricție. Algoritmul lui Euclid se poate aplica pe inele necomutative, ca și pe mulțimea cuaternionilor Hurwitz. Fie α
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
cum ar fi nodurile și numerele ordinale transfinite. O importantă generalizare a algoritmului lui Euclid este conceptul de bază Gröbner din geometria algebrică. Așa cum s-a arătat mai sus, CMMDC "g" al două numere întregi "a" și "b" este generatorul idealului lor. Cu alte cuvinte, oricare ar fi întregii "s" și "t", există un alt întreg "m" cu proprietatea că Deși aceasta este valabilă și când "s", "t", "m", "a" și "b" reprezintă polinoame de o singură variabilă, ea "nu" este
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
-vă de Dumnezeu”), acestea fiind primele cuvinte ale predicilor lui Girolamo Savonarola, severul călugăr dominican care preluase puterea la Florența în anul 1494. Tabloul reprezentând-o pe "„Maria Magdalena”" inspiră o atmosferă ciudată, neliniștitoare. Figura Mariei Magdalena este personificarea acelui ideal de frumusețe ambivalent, caracteristic operelor lui Perugino. În anii 1495-1496, Perugino decorează pereții capelei în "Palazzo Publico" din Perugia, din însărcinarea „Decemvirilor” orașului. Pe panoul din centru era reprezentată „"Madonna cu Pruncul Iisus și patru sfinți”", sfinții Lorenzo, Ludovico di
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
cât și al părților ca ciclu. Integrarea corului din finalul Simfoniei a IX-a este unul din cele mai evidente moduri în care putem observa explorarea unor noi abordări ale acestui gen. Simfonia a III-a, cu evocarea sa a idealurilor etice și politice dar și a morții (Marș funebru) , a extins în mod substanțial limitele anterioare ale simfoniei „standard” și a deschis în mod explicit genul în sfera socialului. Simfonia a VI-a, Pastorala, tratează relația omului cu natura și
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
Popa i-a dedicat teza de doctorat omului și filosofului Vasile Băncilă, prima sinteză românească (vezi paragraful Referințe critice). Vasile Băncilă face parte din generația de aur a intelectualilor care au visat și realizat România Mare, jertfindu-se pentru acest ideal, el însuși fiind invalid din primul război mondial. (Ileana Băncilă, "Aforisme și para-aforisme"). Vasile Băncilă este un reprezentant al perioadei inter și postbelice și aparținând aproape în egală măsură istoriei gândirii filozofice românești cât și istoriei literaturii ; a fost deci
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 25 februarie 1956 de liderul sovietic Nikita Hrușciov, în care a criticat acțiunile regimului lui Iosif Stalin, în particular epurările din cadrul armatei și din cadrul eșaloanelor superioare ale partidului, și a reafirmat susținerea idealurilor comunismului, invocându-l pe Vladimir Lenin. Discursul a fost un moment important în politica de dezgheț promovată de Hrușciov. A fost și un semn al unor lupte acerbe pentru putere în rândurile conducerii sovietice, lupte în cadrul cărora Hrușciov a făcut
Despre cultul personalității și consecințele sale () [Corola-website/Science/311593_a_312922]
-
laice de esență socialistă, marxistă: oricare ar fi numărul de constrângeri (la acestea el mergând de la 0 la 8), nici una dintre ele n-a celebrat 10 ani de existență. În acest moment intră în joc diferența între credința religioasă și idealul secular, laic: caracterul sacru al credinței religioase n-are egal în idealul politic, și efectul lui este că face să pară costul ritualului religios mai puțin mare. Contemplând realitatea care ne arată gradul ridicat de coeziune și indicii demografici înalți
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
acestea el mergând de la 0 la 8), nici una dintre ele n-a celebrat 10 ani de existență. În acest moment intră în joc diferența între credința religioasă și idealul secular, laic: caracterul sacru al credinței religioase n-are egal în idealul politic, și efectul lui este că face să pară costul ritualului religios mai puțin mare. Contemplând realitatea care ne arată gradul ridicat de coeziune și indicii demografici înalți ai mișcărilor rigoriste precum "huteriții" sau "hasidimii", cu toții ar trebui să căutăm
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
sacrificiu și sexualitate arată foarte bine ca pulsiunea sexuală intervine în numeroase comportamente considerate ca fiind strict religioase sau spirituale). Pe de altă parte credința religioasă mai are un specific aparte, ea făcând apel la o funcțiune cognitivă pe care idealurile laice n-o solicită: e vorba despre funcțiunea sacralității. Roy Rappaport explică că ceea ce numim ""sacru"" este acel caracter nefalsificabil al unui enunț sau al unei credințe religioase. Acesta lipsește idealurilor politice, filozofice sau strict umaniste. În acele comunități seculariste
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
ea făcând apel la o funcțiune cognitivă pe care idealurile laice n-o solicită: e vorba despre funcțiunea sacralității. Roy Rappaport explică că ceea ce numim ""sacru"" este acel caracter nefalsificabil al unui enunț sau al unei credințe religioase. Acesta lipsește idealurilor politice, filozofice sau strict umaniste. În acele comunități seculariste amintite mai sus, toată lumea știe că idealul lor este fructul unei reflexii raționaliste și că rămâne permanent posibil ca acesta să fie contestat sau să-i fie opusă o viziune nouă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
despre funcțiunea sacralității. Roy Rappaport explică că ceea ce numim ""sacru"" este acel caracter nefalsificabil al unui enunț sau al unei credințe religioase. Acesta lipsește idealurilor politice, filozofice sau strict umaniste. În acele comunități seculariste amintite mai sus, toată lumea știe că idealul lor este fructul unei reflexii raționaliste și că rămâne permanent posibil ca acesta să fie contestat sau să-i fie opusă o viziune nouă, "mai adevărată" și mai justă. Enunțuri religioase de genul "Iisus este Fiul lui Dumnezeu" sunt însă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
subiectiv. "" este un termen cu câteva înțelesuri înrudite. Provine de la "idea", ce la rândul său provine de la grecul "idein" (ἰδεῖν), care înseamnă „a vedea”. Termenul a intrat în limba engleză prin 1743. În înțelesul obișnuit, el în general sugerează prioritatea idealurilor, principiilor, valorilor și scopurilor ce sunt mai presus de realitățile concerete. Idealiștii sunt înțeleși ca promotori a modului de a fi pe care ar trebui să-l atingă lumea, spre deosebire de pragmatiști, care se concentrează pe lume în felul în care
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]