16,549 matches
-
La Fábrica. Începând cu 1953, el a abordat o nouă strategie, aceea de a semna cu jucători de clasă mondială din străinătate, cea mai proeminentă realizare fiind aducerea lui Alfredo Di Stéfano. În 1955, acționând în lumina ideii propuse de jurnalistul și editorul sportiv al ziarului francez L'Équipe, Gabriel Hanot, și bazându-se pe "Cupa Latină" (un turneu incluzând cluburi din Franța, Spania, Portugalia și Italia), Bernabéu s-a întâlnit în hotelul Ambasador din Paris cu Bedrignan și Gusztáv Sebes
Real Madrid CF () [Corola-website/Science/299666_a_300995]
-
prima ediție a Trofeului Santiago Bernabéu în memoria fostului său președinte. Până la începutul anilor 1980, Real Madrid își pierduse supremația asupra titlului La Liga, până când o nouă serie de staruri spaniole a adus succesul pe plan național înapoi la club. Jurnalistul sportiv spaniol Julio César Iglesias i-a dat acestei generații numele de "La Quinta del Buitre" („Cohorta vulturului”), care provenea de la porecla atribuită unuia dintre membrii săi, Emilio Butragueño. Ceilalți patru membri erau Manuel Sanchís Hontiyuelo, Rafael Martín Vázquez, Míchel
Real Madrid CF () [Corola-website/Science/299666_a_300995]
-
(n. 11 februarie 1911 - d. 24 decembrie 2005) a fost un scriitor, traducător și jurnalist român. S-a născut într-o familie de țărani din comuna Viișoara, județul Constanța. A urmat cursurile liceului "Mircea cel Bătrân" din Constanța și ale Facultății de litere și filozofie din București (licența în filozofie). A debutat încă de pe băncile
Pericle Martinescu () [Corola-website/Science/299696_a_301025]
-
copii și tineret. Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie din orașul natal, promoția 1997, a debutat în literatură încă din anii studenției, cu un scenariu de televiziune. După absolvirea facultății și a anului de stagiatură, a lucrat predominant ca jurnalist de sănătate pentru reviste de specialitate sau pentru publicații de popularizare a științei. În paralel și-a continuat activitatea literară, fiind autoarea mai multor piese de teatru pentru copii, premiate în cadrul unor concursuri organizate de Ministerul Culturii și Cultelor, Radiodifuziunea
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
care în filmul nostru erau legionarii, fasciștii, toată lumea știa că erau cu totul alții, că erau „roșii” din est. Toata lumea decripta în felul acesta povestea și accepta că nu se putea vorbi altfel pe această temă decât așa.”" Unii jurnaliști au criticat erorile istorice existente în film, considerându-le o "„propagandă pură, cinică și impardonabilă”". Printre erorile identificate de ei sunt următoarele: Tănase a murit sub ocupație sovietică și nu ucis de legionari, personajul Guță Popescu este o denaturare a
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
de bolșevici să accepte să devina parte autonomă din noul stat. Însă corupția masivă și ura națională a reprezentanților trimiși de Moscova în teritoriu au dus la izbucnirea unei răscoale populare în februarie 1940 sub conducerea lui Hasan Israilov, fost jurnalist si membru al Partidului Comunist, dezamăgit de politica oficială duplicitară între declarații și fapte. Deși trupele germane au ajuns in octombrie 1942 la frontiera vestică a Ceceniei, ele s-au limitat la trimiterea de desante de propagandiști in spatele liniei
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
un veterinar, Ron Thrift, a mai adus doi frați, Jane și James Thrift. Adams a urmat școala primară Primrose Hill din Brentwood. La șase ani, a trecut un examen de admitere la Brentwood School, printre ai cărei absolvenți se numără jurnalistul politic Robin Day, politicianul laburist Jack Straw, prezentatorul de televiziune Noel Edmonds și scriitorul David Irving. Comicul Griff Rhys Jones a fost cu un an mai mic și a fost în aceeași clasă cu artistul Charles Thomson. A urmat ciclul
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
toate localitățile din Republica Moldova. „Adevărul”, ediția de Moldova, tratează subiecte locale, sociale, politice, economice și de actualitate, distribuite în paginile ziarului după o structură similară cu cea a publicației din România. „Adevărul” este primul ziar din Republica Moldova scris atât de jurnaliști moldo-basarabeni, cât și de jurnaliști din România. Ziarul „Adevărul” a avut cel mai mare număr de suplimente gratuite: „Adevărul Sănătate”, „Adevărul magazin de duminică”, „Școală & educație”, „Adevărul jocuri”, „TV Adevărul”, „Adevărul sporturi supliment antifotbal” și „Adevărul Cultural & artistic”. Din noiembrie
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
ediția de Moldova, tratează subiecte locale, sociale, politice, economice și de actualitate, distribuite în paginile ziarului după o structură similară cu cea a publicației din România. „Adevărul” este primul ziar din Republica Moldova scris atât de jurnaliști moldo-basarabeni, cât și de jurnaliști din România. Ziarul „Adevărul” a avut cel mai mare număr de suplimente gratuite: „Adevărul Sănătate”, „Adevărul magazin de duminică”, „Școală & educație”, „Adevărul jocuri”, „TV Adevărul”, „Adevărul sporturi supliment antifotbal” și „Adevărul Cultural & artistic”. Din noiembrie 2008, „Adevărul” a demarat colecția
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
neîndeplinirea planurilor de achiziții a fost aruncată pe seama chiaburilor și a "elementelor naționaliste burgheze", luâindu-se imediat măsuri de epurare a conducerii ucrainiene a partidului comunist și a intelectualilor ucrainieni. Presa sovitică nu a publicat nimic despre această mare foamete. Însă, jurnaliștii britanici Malcolm Muggeridge #1 și Gareth Jones #2 care au călătorit separat în Caucazul de nord și în Ucraina au fost martori oculari ai foametei în masă și ai terorii. Muggerredge a scis în jurnalul său: "Orice aș putea face
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
pretind că nu am văzut aceste lucruri. Ideile vor veni și vor trece, dar asta este mai mult decât o idee. Sunt țăranii îngenunchiați în zăpadă care cerșeau pâine. " Reportajele lor au fost aspru criticate de guvernul sovietic și de jurnaliștii occidentali care ședeau în Moscova și care-și bazau articolele pe propaganda oficială sovietică, (în special corespondentul din Moscova al ziarului The New York Times, Walter Duranty). Guvernul italian a primit informații demne de încredere despre foamete prin intermediul rapoartelor diplomatice din Harkov, Odessa
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
trebuie să fie scurte, clare și puse în cunoștință de cauză. l are funcția principală de a exprima o atitudine, o opinie, este un mod direct de prezentare a unor idei. Întrebările depind și de informația pe care o are jurnalistul despre cel intervievat. Interviul poate fi construit pentru a reliefa un portret, sau poate fi interesant prin opinii, idei, lămurirea unei atitudini, aceasta fiind cu adevărat misiunea unui interviu. Un gen publicistic aparte îl constituie cărțile de interviuri cu oameni
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
acestuia tema propusă poate fi realizată prin reportaj, articol, consemnare sau orice alt gen publicistic. Astfel, o condiție a interviului este existența unui interlocutor depozitate de informație. Procesul de creație al interviului începe cu alegerea temei și a interlocutorului. După ce jurnalistul și-a ales partenerul de dialog, el se va informa asupra datelor personale ale acestuia, asupra evoluției sale profesionale. De asemenea, nu trebuie pierdute din vedere nici trăsăturile temperamentale, care concură la conturarea portretului psihic. Este foarte important să cunoști
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
calități sau defecte ale interlocutorului este necesară pentru stabilirea adecvată a formulei de solicitare a interviului, pentru modul de pregătire al întrebărilor și pentru maniera în care va fi orientat dialogul. Pasul următor în realizarea unui interviu este documentarea propriu-zisă. Jurnalistul va studia domeniul de activitate al interlocutorului, și va analiza activitatea depistând centrele de maxim interes, de actualitate. Toate acestea sunt elemente indispensabile pentru formularea întrebărilor. Pentru a pune întrebări interesante și pentru a-l feri pe interlocutor de răspunsuri
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
domeniul de activitate al interlocutorului, și va analiza activitatea depistând centrele de maxim interes, de actualitate. Toate acestea sunt elemente indispensabile pentru formularea întrebărilor. Pentru a pune întrebări interesante și pentru a-l feri pe interlocutor de răspunsuri generale, plate jurnalistul trebuie să se miște nestingherit pe terenul interlocutorului. Jurnalistul își va câștiga poziția de conducător al discuției numai în măsura în care va reuși să ridice problematica specifică la o înțelegere general-umană. Alegerea și formularea întrebărilor exprimă pregnant gradul de documentare prealabilă și
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
depistând centrele de maxim interes, de actualitate. Toate acestea sunt elemente indispensabile pentru formularea întrebărilor. Pentru a pune întrebări interesante și pentru a-l feri pe interlocutor de răspunsuri generale, plate jurnalistul trebuie să se miște nestingherit pe terenul interlocutorului. Jurnalistul își va câștiga poziția de conducător al discuției numai în măsura în care va reuși să ridice problematica specifică la o înțelegere general-umană. Alegerea și formularea întrebărilor exprimă pregnant gradul de documentare prealabilă și talentul jurnalistului. Cheia interviului este întrebarea. În majoritatea cazurilor
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
să se miște nestingherit pe terenul interlocutorului. Jurnalistul își va câștiga poziția de conducător al discuției numai în măsura în care va reuși să ridice problematica specifică la o înțelegere general-umană. Alegerea și formularea întrebărilor exprimă pregnant gradul de documentare prealabilă și talentul jurnalistului. Cheia interviului este întrebarea. În majoritatea cazurilor, calitatea întrebărilor determină calitatea răspunsurilor. Când ziaristul nu va avea decât cunoștințe generale despre preocupările interlocutorului său, întrebările sale oricât de elevat exprimate ar fi, nu vor provoca altceva decât răspunsuri plictisitoare și
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
se salvează prin ea însăși. O elaborare lipsită de strălucire și inteligență, nestimulare publicistică a materiei brute pot compromite un subiect oricât de captivant. Un interviu interesant începe cu întrebări interesante. Gândirea trebuie să circule alert în ambele sensuri: de la jurnalist la interlocutor și viceversa. Rolul "celui care dă din cap", "celui care este întotdeauna de acord", "celui care mereu mulțumește" este incompatibil cu profesiunea de gazetar. Ziaristul trebuie să incite, să producă argumente și contraargumente. Nu mai poate fi numit
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
celui care dă din cap", "celui care este întotdeauna de acord", "celui care mereu mulțumește" este incompatibil cu profesiunea de gazetar. Ziaristul trebuie să incite, să producă argumente și contraargumente. Nu mai poate fi numit dialog o situație în care jurnalistul și interlocutorul, stând față în față, dau din cap politicos și se aplaudă politicos. Din punct de vedere al conținutului, întrebările se clasifică în: factuale, de opinie, de motivație, mărturii. Întrebările factuale au conținut concis, direct, la obiect. Întrebările de
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
interviu. Menirea acestor comentarii este de a sublinia sau de a completa cele mai importante idei emise de cel intervievat. Calitatea răspunsurilor depinde de calitatea interlocutorului, de competența, de buna lui pregătire. Dar răspunsurile sunt dependente de întrebări, de măiestria jurnalistului de a conduce, orienta și stimula discuția. Următoarea etapă este realizarea interviului. Înainte de a începe duelul de idei și de a ataca problemele de fond, se recomandă o scurtă "discuție pregătitoare", necesară pentru crearea unei ambianțe deschise și a unui
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
recomandă o scurtă "discuție pregătitoare", necesară pentru crearea unei ambianțe deschise și a unui climat propice în care interlocutorul să se poată mobiliza, pregăti pentru dialog. "Discuția pregătitoare" se dovedește a avea pentru soarta ulterioară a interviului, o importanță covârșitoare. Jurnalistul trebuie să-și folosească tactul, farmecul, inteligența ca să câștige respectul și încrederea interlocutorului, să-și risipească eventualele rezerve. Se întâmplă ca însăși "discuția pregătitoare", răsturnând orice plan preconceput, să se transforme în începutul interviului. În discuția de aclimatizare, ziaristul are
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
Fermitatea principiilor nu exclude recunoașterea meritelor acestuia, respectul opiniilor sale. Maniera civilizată a discuției și politețea impusă unei gazde, ziaristul trebuind întotdeauna să se considere un amfitrion, este obligatorie. Duelul trebuie să fie de idei, nu de violențe verbale. Poziția jurnalistului, punctul său de vedere se vor regăsi în punctarea decentă a ideilor, în eventuale intervenții, paranteze sau comentarii, în conținutul și succesiune întrebărilor. Uneori "discuția pregătitoare" poate da interviului o turnură neașteptată, răsturnând ordinea întrebărilor și logica planului prestabilit. În
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
dialogului și calitatea răspunsului. Astfel, aceste verigi vor constitui un lanț. De multe ori dacă prima întrebare este bine aleasă, dacă este adecvată la temperamentul interlocutorului, succesul interviului este asigurat. Începând conversația, întrebările își vor urma planul logic fie că jurnalistul va ține cont de contextul răspunsurilor în formarea următoarei întrebări, fie că le va formula independent de răspunsurile anterioare. Tehnica înlănțuirilor logice asigură un dialog viu, de la egal la egal, într-o mișcare liberă de idei, ziaristul trebuind să dețină
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
mai bine să se reproducă declarațiile interlocutorului, exact, stenografic sau să fie prelucrate? Să fie regrupate întrebările și răspunsurile pentru a li se spori fluența logică, caracterul de duel de idei sau trebuie respectată ordinea inițială? Este bine să insereze jurnalistul comentarii în interviu cu fapte și descrieri, să portretizăm interlocutorul sau să optăm pentru forma clasică întrebare-răspuns? Măiestria jurnalistului constă tocmai în suplețea cu care se orientează de la caz la caz, după cum impune personalitatea interlocutorului și materialul cules. În unele
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
pentru a li se spori fluența logică, caracterul de duel de idei sau trebuie respectată ordinea inițială? Este bine să insereze jurnalistul comentarii în interviu cu fapte și descrieri, să portretizăm interlocutorul sau să optăm pentru forma clasică întrebare-răspuns? Măiestria jurnalistului constă tocmai în suplețea cu care se orientează de la caz la caz, după cum impune personalitatea interlocutorului și materialul cules. În unele cazuri interviul este atât de interesant, de bogat în idei, încât în orice orice comentariu în plus va părea
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]