14,456 matches
-
penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c. 45 0 ; d. 90 0 . 7. O sferă de sticlă formează imaginea unui punct luminos aflat în centrul ei: a. în centrul sferei; b. între centrul sferei și suprafața ei; c. pe suprafața sferei; d. la infinit. 1. Unghiul unei prisme optice este egal cu unghiul de deviație minimă. În ce domeniu poate varia indicele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic este supus acțiunii radiațiilor luminoase cu frecvențele ν1 = 4,00·10 14 Hz , ν2 = 5,45·10 14 Hz, respectiv ν3 = 6,25·10 14. Frecvența de prag a metalului are valoarea ν0 = 5,45·10 14 Hz. a. calculați valoarea lucrului mecanic de extracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
c) 2,42. 6. Pe fața inferioară a unei plăci de sticlă cu grosimea de 2cm și cu indicele de refracție 21/2 se plasează o sursă de lumină. Privită din cealaltă parte se vede pe fața superioară un disc luminos. Diametrul acestui disc are valoarea: a) 2cm; b) 4cm; c) 1cm. Se dă sin30ș = 0,5. 1. O vergea de sticlă î n = 1,5) are capetele șlefuite de forma unor emisfere de rază R = 5cm. Distanță la care se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
2.9. Ce valoare are unghiul dintre raza incidentă și cea emergentă din sistem. 4. Se dau k lame cu fețe plan paralele, de grosimi h1, h2,.... hk .și indici de refracție n1, n2,... nk aflate în aer. Un punct luminos, aflat pe baza inferioară a ultimei fețe, își formează imaginea la o anumită înălțime h pe prima față. Să se exprime h, în aproximația gaussiană. 5. O rază de lumină intră într-o prismă, a cărei secțiune principală este un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
1,50 6,58 51 b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu ; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
58 51 b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu ; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este media
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este media aritmetică a intensităților undelor care se suprapun; c. intensitatea undei rezultate prin interferență este maximă; d. intensitatea undei rezultate prin interferență este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Distanța focală a unui sistem de două lentile sferice subțiri alipite, având convergențele C1 = 4 dioptrii și C2 = − 2 dioptrii este: a. 12,5 cm ; b. −12,5 cm ; c. 50 cm ; d. − 50 cm. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în: a. formarea unei imagini; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Se știe că ochiul uman normal are sensibilitatea maximă pentru radiațiile verzi cu frecvența 540·1012 Hz. Energia minimă, corespunzătoare acestei frecvențe, care asigură senzația de lumină este, aproximativ, 0,15·10 -19 J. Numărul minim de fotoni „verzi
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
subțiri aflate la 40 cm una de alta. Una dintre lentile are convergența de 5 dioptrii. Distanța focală a celei de a doua lentile este: a. 10 cm; b. 20 cm; c. 30 cm; d. 40 cm. 4. Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri, convergente, la 20 cm înaintea focarului obiect al lentilei. Imaginea sa reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este: a. 14
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
n2 · tgr; c. i = r; d. n1 = −n2. 4. Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este; a. reală și dreaptă; b. virtuală și dreaptă; c. virtuală și răsturnată; d. reală și răsturnată. 5. La trecerea unei radiații luminoase dintr-un mediu optic în altul, se modifică: a. frecvența; b. perioada; c. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este zero; d. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este diferit de zero. Fig.2.24. 6. Într-un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
reală, răsturnată și se apropie de lentilă; Fig.2.26. b. este virtuală, dreaptă și se îndepărtează de lentilă; c. este reală, răsturnată și se îndepărtează de lentilă; d. este virtuală, dreaptă și se apropie de lentilă. 3. O radiație luminoasă care se propagă printr-un mediu transparent, omogen și izotrop cu indicele de refracție n = 1,1, notat cu X în figura Fig.2.27., este incidentă pe suprafața de separare dintre acesta și cuarț în punctul I. Dacă viteza
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
viteza de propagare a luminii în cuarț este v = 1,95 · 108 m/s direcția în care se propagă lumina este: a. IA; b. IB; c. IC; d. ID. Fig.2.27. 77 4. Considerați că energia transportată de radiația luminoasă cu lungimea de undă de 550 nm emisă de o sursă monocromatică este de 1J în fiecare secundă. Numărul de fotoni emiși de sursă într-o secundă este apropiat de valoarea: a. 3 · 10 18 ; b. 8 · 10 31 ; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de refracție al materialului fibrei are valoarea n = 1,45. Distanța parcursă de lumină între două reflexii succesive este egală cu: Fig.2.29. a. 1,45mm b. 1,73mm c. 2,3mm 79 d. 2,9mm 2. Două unde luminoase sunt coerente dacă au: a. aceeași frecvență și aceeași lungime de undă în punctul de suprapunere ; b. aceeași frecvență și aceeași intensitate în orice punct din spațiu; c. aceeași frecvență și diferență de fază constantă în timp în punctul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mici dimensiuni este fixată pe un perete al camerei, la înălțimea h = 60cm de podea. Înălțimea față de podea la care se află o sursă de lumină, pe peretele opus celui cu oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este: a. 1,8m; b. 1,5m; c. 1m; d. 0,6m. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
vid c = 3·108 m/ s 1. Fenomenul de refracție a luminii constă în: a. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; b. formarea unei imagini; c. suprapunerea a două unde luminoase; d. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare. 2. Dacă o lentilă convergentă cu distanța focală f dă pe un ecran o imagine mai mare decât obiectul real, ea se poate găsi față de obiect la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
un mediu cu indice de refracție n, care interferă prin reflexie, este: a. 2ne λ/2; b. 2ne + λ/2; c. 2ne - λ; d. 2ne + λ. 5. Dacă distanța dintre cel de al 6-lea și al 5-lea inel luminos este 0,8 mm, distanța dintre al 19-lea și al 18-lea inel luminos al lui Newton obținute în lumină reflectată, este: a. 0,42mm; b. 0,39mm; c. 0,34mm; d. 0,27mm. 6. Lungimea de undă din
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
2; b. 2ne + λ/2; c. 2ne - λ; d. 2ne + λ. 5. Dacă distanța dintre cel de al 6-lea și al 5-lea inel luminos este 0,8 mm, distanța dintre al 19-lea și al 18-lea inel luminos al lui Newton obținute în lumină reflectată, este: a. 0,42mm; b. 0,39mm; c. 0,34mm; d. 0,27mm. 6. Lungimea de undă din spectrul vizibil pentru care se poate obsercva un maxim de difracție de ordinul 5 la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
4800Å. 1. Reflexia luminii constă în: a. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; c. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Refracția luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
alt indice de refracție; b. interpunerea unui filtru adecvat în fața sursei care emite lumina incidentă pe lamă; c. interpunerea unei lentile convergente în calea razelor de lumină care ies din lamă. 6. În cazul luminii parțial polarizate: 86 a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în fața sursei care emite lumina incidentă pe lamă; c. interpunerea unei lentile convergente în calea razelor de lumină care ies din lamă. 6. În cazul luminii parțial polarizate: 86 a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
razelor de lumină care ies din lamă. 6. În cazul luminii parțial polarizate: 86 a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de difracție; b. sursa care emite radiația; c. distanța focală a lentilei utilizate. 1. Numărul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
d = 2cm; b. d = 1,47cm; c. d = 0cm. 87 5. Pe ecranul fantelor unui dispozitiv Young se execută simetric î între cele două existente), o a treia fantă. Pe ecranul de observație se va modifica: a. interfranja; b. intensitatea luminoasă a franjelor; c. interfranja și intensitatea luminoasă a franjelor. 6. Ordinul cel mai mare Kmax al spectrului de difracție pentru o rețea cu 500 trăsături /mm pe care cade la un unghi de incidență i = 30° radiația luminoasă λ = 5900Å
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
d = 0cm. 87 5. Pe ecranul fantelor unui dispozitiv Young se execută simetric î între cele două existente), o a treia fantă. Pe ecranul de observație se va modifica: a. interfranja; b. intensitatea luminoasă a franjelor; c. interfranja și intensitatea luminoasă a franjelor. 6. Ordinul cel mai mare Kmax al spectrului de difracție pentru o rețea cu 500 trăsături /mm pe care cade la un unghi de incidență i = 30° radiația luminoasă λ = 5900Å este egal cu: a. 5.00; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. intensitatea luminoasă a franjelor; c. interfranja și intensitatea luminoasă a franjelor. 6. Ordinul cel mai mare Kmax al spectrului de difracție pentru o rețea cu 500 trăsături /mm pe care cade la un unghi de incidență i = 30° radiația luminoasă λ = 5900Å este egal cu: a. 5.00; b. 5,08; c. 5,10. 7. Relația între interfranja i a unui dispozitiv interferențial în apă cu indicele de refracție n și interfranja în aer i0 este: a. i = i0 · n
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]