15,766 matches
-
de limba germană Suceava) Domnului Dimitriu Eugen - Suceava Str. ștefan cel Mare nr. 17, Sc. B, et. I, ap. 3 Vineri 17 noiembrie 1972, orele 12, va avea loc În sala N. Bălcescu de la Facultatea de limbi germanice (str. Pitar Moș 7-13, etaj II) comemorarea a 25 ani de la moartea profesorului universitar Simion Mândrescu Cu acest prilej vor lua cuvântul prof. dr. doc. Mihai Isbășescu, prof. dr. Virgil Tempeanu, prof. dr. Ion Chițimia, istoricul Vasile Netea, prof. Alexandru Roman, prof. Maria Luiza
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a unor locuri rustice, cu garduri de nuiele, fără stâlpi de Înaltă tensiune. Liviu Rusu a fotografiat tot ce i-am indicat. Așa a ieșit „Albumul Creangă”. Dacă a lipsit crâșma unde beau catiheții În veacul trecut sau Crâșma lui Moș Precu, am găsit case primitoare, cu damigene care se goleau ca un blestem... Nu se Îmbăta nimeni, deși se cinstea al dracului... Era vin de casă, din strugurii care atârnau de streașină, ținând și umbră, pentru răcorirea capului... 1057 ANEXĂ
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
muncitorească, nu impusă, ca la noi, de sus, ci să reflecte nevoile reale ale omului, nimeni nu ar mai emigra legal sau ilegal. Românul e legat de glia lui, de locul în care s-a născut și unde au trăit moșii și strămoșii lui. Cei ce doresc să-și părăsească țara o fac din disperare, nemaiputând suporta viața internă. Și au dreptate. Dacă s-ar duce o politică liberală, s-ar pune capăt acestui exod de cetățeni, dintre care cei mai mulți sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au unificat Țara Românească și Moldova. Tot în acest film, milioane de români au văzut cum domnul Cuza mergea în mijlocul poporului pentru a-i afla păsurile și, mai ales, cum primea în audiență pe cei năpăstuiți, în frunte cu țăranul Moș Ion Roată. Tot așa procedează conducătorul actual al statului nostru, Nicolae Ceaușescu, ca și Domnul Cuza? Oare ați mers vreodată în mijlocul poporului fără o puternică pază de securiști și milițieni? Dar doamna Ceaușescu, mai știe cum arată o piață de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1860A/1955 la poziția 113, Biserica Schitului, inițial salvată, nu a mai revenit în circuitul lăcașelor de cult și este acum, printr-un cinic paradox, trecută pe o nouă listă, cea a candidaților la demolare. Biserica Olari, deplasată de pe Calea Moșilor și strecurată în spatele unor blocuri, a fost redată parohiei și patrimoniului național. Cazul acesta rămâne însă singular. Un ciudat acces de generozitate al partidului. El nu se va mai repeta, împotriva zvonurilor diversioniste lansate în privința bisericii Mihai Vodă. În anul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dar și de pelerini din întreaga țară, va face loc unei largi artere de circulație. Va fi atacată și strada Mântuleasa, care în întregimea ei este considerată cel mai autentic exemplu de veche arhitectură bucureșteană. Vor continua demolările pe Calea Moșilor, începute cu ani în urmă. Vor fi sacrificate numeroase construcții din secolul trecut și monumente ca Hanul Solacolu, biserica cu Sfinți, ctitorie din veacul al XVIII-lea. Nici chiar un monument situat la cea mai îndepărtată periferie a orașului nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o vor cruța marile imobile uniforme, fără niciun caracter, o vor împrejmui desigur în așa fel încât să o sufoce. Nu știu dacă se va reuși ocultarea ei, precum a Bisericii Olari, mutată astfel încât blocurile de la colțul nou, al Căii Moșilor cu Bulevardul Republicii, să o ascundă bine privirilor. Soarele apusese când urcam dealul Patriarhiei. De sus se putea vedea întinderea dezolantă a demolărilor în vederea noului Centru civic. În lumina care mai străjuia peste oraș se întrezărea colina golașă de pe care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fund a neantului tiraniei. Muriseră deja câțiva prieteni, ne Înghițea bezna pe fiecare și pe toți, clipă de clipă. Frumusețea sucomba, oripilată de proximitățile pernicioase, adevărul devenise sălbatic, binele se retrăsese În vis. Când am intrat În casa de pe Pitar Moș de unde pornea cortegiul funerar, Adela Petrescu, În negru, a izbucnit, instantaneu, În plâns. „Nu l-ați mai iubit”, a murmurat când m-am apropiat. Nu știam ce să bâlbâi, nu știu cum am bâlbâit protestul, dar ne-am Îmbrățișat, Într-o disperare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că a putut în sfârșit să se descotorosească de Basarabia, al doilea, un colonel cu capul greu și muncit de gânduri, ar fi răspuns oftând; Ce-ți pasâ ție? Tu poți vorbi așa fiindcă nu ți-au rămas, ca mie, moșii în Basarabia. Prin cazărmi au fost chemaț soldații de origine din teritoriile cedate și li s-a pus în vedere că acei care voiesc să plece la casele lor, o pot face. Marea majoritate a oamenilor a cerut să fie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
român” din 1893. Chiar în primul număr, la rubrica „Idile bucureștene”, apare Gazometru (reprodusă apoi în „Moftul român” din aprilie 1901, cu semnătura Iodoform), iar în numărul următor, la aceeași rubrică, anecdota Planeta care, dezvoltată, a intrat, cu titlul La Moși, în „Universul” din anul 1900. Șirul colaborărilor lui Caragiale continuă cu snoava populară Fără noroc, cu Articol de reportaj, Amiază maură, Ion prostul, Eros, Bonbon. G. Coșbuc își începe colaborarea cu Lordul John și continuă, între altele, cu parodia Sonet
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
306 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală, București, 2001, 474. 307 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 527. 308 Gavril Niac, Alimentație, nutrienți, alimente (Știința alimentației, tehnologii culinare, Editura EMIA, Deva, 2004, 20-21. 309 Schneider FA, Ardelean A, Moș L et al, Biologia alimentației și alimentația fiziologică, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008, 22. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 122 în soluție apoasă coexistă în echilibru α-D-glucopiranoza și β-D-glucopiranoza care trec una în cealaltă prin intermediul formei aciclice [1], anomerul α
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
fructoză și este cel mai dulce dintre zaharuri [1] solubilitatea fructozei în apă este foarte bună; este de mai bine de două ori mai dulce decât zaharoza (cercetări mai noi indică date mai modeste) [5] 311 Schneider FA, Ardelean A, Moș L et al, Biologia alimentației și alimentația fiziologică, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008, 18. 312 Ficatul asigură și rezerva de vitamine și de oligoelemente, vitamina A pentru mai multe luni, vitamina D pentru 1-2 luni, vitaminele hidrosolubile pentru scurt
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
sațietatea, în Perețianu D, Poiană C, Onose G (sub redacția), Echilibrul energetic și obezitatea, Editura ALL, 2009, 97-119. 21. Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală, București, 2001. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 157 22. Schneider FA, Ardelean A, Moș L et al, Biologia alimentației și alimentația fiziologică, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008, 22. 23. Wiston LM, La biologie de l’abeille, Frison-Roche, Paris, 1993, 282. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 158 LĂPTIȘORUL DE MATCĂ CARACTERISTICI FIZICO CHIMICE PROPRIETĂȚI TERAPEUTICE
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
papă din secolul al XV-lea ar fi fost tras pe sfoară de cardinalul Marcianus Lombardus; toată afacerea are ca efect o psihoză colectivă declanșată de ideea, la modă atunci, a iminentei Apocalipse. Deși datează din aceeași perioadă, Calul lui Moș Eftimie (1950) și Memoriile agentului electoral Teică Pasăre (1950) nu ies din schema pedagogiei explicit comuniste. Romanul Zorii robilor transformă în proză cu pretenții de frescă imperativul comuniunii dintre muncitori și țărani, aflându-și pretextul epic în răscoala din 1907
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
îl aplică faptelor expuse. Impresia este de „flecăreală epică uluitoare”(Valeriu Cristea), de abandon în favoarea derivei digresive, constatare care se poate face și în legătură cu romanul parodic Șahul dublu de la Armor (1970). SCRIERI: Cărămidarii, București, 1948; Potop, București, 1948; Calul lui Moș Eftimie, București, 1950; Memoriile agentului electoral Teică Pasăre, București, 1950; Zorii robilor, București, 1950; ed. I-II, pref. Mihai Gafița, București, 1961; Bărăgan, I-II, București, 1954-1959; Prima însemnare a inginerului Sie Fan-Si, București, 1954; Mesajul lui U Iuan-Tuo
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
începe din nou să-i surâdă: „și altă făină se măcina acum la moară”. Printr-un decret semnat de Titu Maiorescu, C. e numit, de la 1 septembrie 1874, la școala solicitată din Păcurari. Scăpase încă o dată „deasupra nevoiei”, vorba lui Moș Vasile, unchiul dinspre tată al povestitorului. Anul 1875 este un an fast în biografia sa; este anul unor succese de prestigiu în cariera didactică, al cunoștinței și împrietenirii cu Eminescu, al debutului literar; în toamnă, poetul îl introduce la Junimea
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
îl proclamă, post-mortem, „membru de onoare”. Scrierile lui C. au fost traduse în peste douăzeci de limbi. Amintiri din copilărie cuprind, din viața scriitorului, intervalul primilor 16 ani: până în seara bine înnoptată a zilei de 30 august 1855, când, împreună cu moș Luca și Zaharia lui Gâtlan, C. ajunge „în creierul Socolei”. Sigur, Amintirile... nu se referă la fiecare în parte din toți acești ani, și cu atât mai puțin la primii doi-trei, fără amintiri. Din intervalul 1839-1855 numai trei ani sunt
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
sine în groapă, după cum îl povățuise Sfânta Duminecă”, Harap-Alb este amenințat de un adevărat puhoi de sânge. Omorâtorul Cerbului Vrăjit se scaldă aici la propriu în sângele victimei sale, cât pe-aci să se înece în el. În miezul povestirii Moș Nichifor Coțcariul, într-adevăr una dintre cele mai valoroase scrieri ale lui Creangă, se află un șantaj în toată regula, pregătit și condus cu măiestrie de personajul titular. Nichifor e departe de a fi un soț exemplar. Ingratitudinea conjugală a
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
pădure (s-ar repezi până acasă, ca să-și aducă „un capăt și securea”, să poată drege căruța, și la ziuă ar fi înapoi). În text nu există nici o indicație în sensul că Malca n-ar fi fost o femeie cinstită. Moș Nichifor Coțcariul sau moș Nichifor șantajistul? Ar fi greșit însă să se deducă de aici că autorul a fost prin excelență „un talent crud”, pentru a folosi eticheta pe care un critic i-a aplicat-o cândva lui Dostoievski. Ar
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
până acasă, ca să-și aducă „un capăt și securea”, să poată drege căruța, și la ziuă ar fi înapoi). În text nu există nici o indicație în sensul că Malca n-ar fi fost o femeie cinstită. Moș Nichifor Coțcariul sau moș Nichifor șantajistul? Ar fi greșit însă să se deducă de aici că autorul a fost prin excelență „un talent crud”, pentru a folosi eticheta pe care un critic i-a aplicat-o cândva lui Dostoievski. Ar putea pleda împotrivă cele
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
și volumul de poezii În zări de foc (1915). În periodice i-au rămas alte romane (Dor nebun, 1903, Vanghele Zioni Cațaonul, 1906, Apa de aur, 1908), nuvele și cicluri lirice. Pentru teatru a mai scris poemele dramatice Akmiutis și Moș Crăciun și piesele Vis pierdut și Cumpăna, jucată în 1912, și a tradus Greva făurarilor, Iacobiții, Părăsita și Trecătorul de Fr. Coppée, Patru săbii, Căsătoria din dragoste de A. Baumberg. În timpul războiului mondial dă la iveală în ziarul „România”, poezii
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
sentiment de inconformism și de spaimă (Ulița vrăjită), miracolele de fiecare zi, uitate și regăsite, în sfârșit, jocurile adulților (N-ați văzut o balenă albastră?), atât de transparente pentru copiii înșiși, care le privesc cu o matură condescendență (De-a Moș Crăciun)” (Nicolae Manolescu). Prin opoziție cu acest univers miraculos, se prefigurează refuzul lumii în care poetul trăiește. Aceasta îi apare maculată și metafora ei este „zăpada ca un câine mort / călcată de mașini pe stradă” (Epitaf). Poemele din Visul și
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
de nuvele și povestiri Întoarcerea la mare, în care realul și imaginarul se îmbină firesc, precum în basme, țintind modelarea morală și stimularea imaginației micului cititor. Același aliaj este propriu și celorlalte culegeri de povestiri pentru copii: Un dar de la Moș Dănilă (1988) și Amintirile pițigoiului Zbanț (1996). Cartea Cu jăraticul pe buze sau Nastratin al Iașilor (1994) reprezintă o reconstituire, în stilul biografiilor romanțate, a unor aspecte mai puțin cunoscute din viața lui Ion Creangă. I. este autorul a două
IACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287475_a_288804]
-
cunoscute din viața lui Ion Creangă. I. este autorul a două culegeri de însemnări privind experiența sa de profesor: Apostol fără nimb (1991) și Lăcrămioara, Iulia, Trăncănel, dragii mei elevi... (1993). SCRIERI: Întoarcerea la mare, Chișinău, 1983; Un dar de la Moș Dănilă, Chișinău, 1988; Apostol fără nimb, Chișinău, 1991; Lăcrămioara, Iulia, Trăncănel, dragii mei elevi..., Chișinău, 1993; Cu jăraticul pe buze sau Nastratin al Iașilor, Chișinău, 1994; Amintirile pițigoiului Zbanț, Chișinău, 1996; Compoziții literare, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: I. Ciocanu, O
IACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287475_a_288804]
-
ori Neculai Luchian. Aspectul este de caricatură groasă, cu deosebire în cel mai cunoscut monolog - Von Kalikenberg (Concesionaru). SCRIERI: Advocatul Cârciocărescu, Iași, 1871; Eclisiarhul Colivărescu, Iași, 1871; Von Kalikenberg (Concesionaru), Iași, 1871; Stosachi, Iași, 1873; Nae Secătureanu (Ministru), Iași, 1876; Moș Ion Zurba, Iași, 1879. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 79-80; Negruzzi, Junimea, 173, 176-177; Călinescu, Ist. lit. (1941), 372-373, Ist. lit. (1982), 430; Mănucă, Scriit. jun., 82-92; Dicț. lit. 1900, 446-447. D.M.
IANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287486_a_288815]