16,127 matches
-
care se află produsul trebuie să conțină obligatoriu mențiunea "Fasolia Gigantes - Elefantes PGI" ("fasole gigant-elefant IGP"), precum și indicațiile prevăzute la art. 4 alin. (7) din Decretul prezidențial nr. 81/93. 4.9. Cerințe naționale Se aplică dispozițiile generale din Decretul prezidențial nr. 81/93 privind procesul de obținere a produselor DOP și IGP. Numărul CE: G/EL/00123/ 2000.04.05. Data primirii cererii complete: 14.12.2000. 1 JO L 208, 24.7.1992, p. 1. 2 JO L 122
jrc6143as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91315_a_92102]
-
în special, articolul 8 alineatul (a) al acestuia, întrucât: (1) Regulamentul (CE) nr. 765/2006 prevede înghețarea tuturor fondurilor și resurselor care aparțin președintelui Lukașenko și altor funcționari din Belarus răspunzători de încălcări ale normelor electorale internaționale cu ocazia alegerilor prezidențiale desfășurate în Belarus la 19 martie 2006 și de represiunea împotriva societății civile și a opoziției democratice, precum și persoanelor fizice sau juridice, entităților și organismele asociate, în conformitate cu lista din anexa I, împreună cu fondurile și resursele economice aflate în posesia lor
32006R1587-ro () [Corola-website/Law/295540_a_296869]
-
În cazul în care în Adunare se produce agitație, iar aceasta compromite continuarea dezbaterilor, pentru a restabili ordinea, Președintele suspendă ședința pentru o perioadă determinată sau ridică ședința. În cazul în care nu se poate face auzit, Președintele părăsește fotoliul prezidențial, fapt ce atrage suspendarea ședinței. Aceasta se reia la convocarea Președintelui. CAPITOLUL 4 CVORUM ȘI VOT Articolul 149 Cvorum (1) Parlamentul poate delibera, stabili ordinea de zi și adopta procesul-verbal, indiferent de numărul de membri prezenți. (2) Cvorumul este întrunit
32005Q0215_01-ro () [Corola-website/Law/294027_a_295356]
-
dezvoltării conceptului Codului 1.2. Probleme de fond pentru care este nevoie de un consens politic larg 1.3. Concluzii privind evoluția percepției patrimoniului cultural în societate 2. REZULTATE ALE ANALIZELOR SITUAȚIEI PREZENTE ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI CULTURAL 2.1. Comisia prezidențială instituită în 2009 pentru alcătuirea unui raport asupra stării patrimoniului 2.2. Situația în sistemul justiției 2.3. Disfuncționalități generale privind tehnica legislativă și reglementările existente 2.3.1. Precizia conținutului 2.3.2. Vidul legislativ la nivelul legilor și
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
Procesul de aderare la Uniunea Europeană a evidențiat, în plus, nevoia de a ajusta cadrul legislativ intern pentru a consacra efectiv în practica internă convențiile internaționale deja asumate de România. Procesul a fost sprijinit în anul 2009 prin instituirea unei comisii prezidențiale de analiză a stării patrimoniului național, care a produs un raport în acest sens. În cursul anului 2015 a fost revizuită Strategia națională de apărare a țării, aducând patrimoniul cultural între valorile, interesele și simbolurile care definesc o Românie puternică
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
fiscal); ... d) consacrarea unui set de reguli majore, văzute drept un "decalog al patrimoniului", astfel încât acestea să poată sta la baza oricăror politici publice din acest domeniu. ... 2. REZULTATE ALE ANALIZELOR SITUAȚIEI PREZENTE ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI CULTURAL 2.1. Comisia prezidențială instituită în 2009 pentru alcătuirea unui raport asupra stării patrimoniului Raportul Comisiei prezidențiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice și naturale reprezintă un moment important datorită nivelului ridicat de interes politic acordat problematicii patrimoniului cultural prin patronajul Președintelui României și prin
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
patrimoniului", astfel încât acestea să poată sta la baza oricăror politici publice din acest domeniu. ... 2. REZULTATE ALE ANALIZELOR SITUAȚIEI PREZENTE ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI CULTURAL 2.1. Comisia prezidențială instituită în 2009 pentru alcătuirea unui raport asupra stării patrimoniului Raportul Comisiei prezidențiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice și naturale reprezintă un moment important datorită nivelului ridicat de interes politic acordat problematicii patrimoniului cultural prin patronajul Președintelui României și prin vizibilitatea mediatică obținută în consecință. Problema majoră a raportului este una constantă în
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
decât prin suplimentarea numărului de specialiști (în prezent, la nivelul direcțiilor județene, se înregistrează o medie de 3-4 specialiști). Sunt necesare optimizări legislative privind avizarea și relația comisiilor de specialitate cu emitentul avizelor, simplificarea și clarificarea unor prevederi. Raportul Comisiei prezidențiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice și naturale subliniază deficitul de personal în poliția de patrimoniu: 50 de ofițeri la nivelul întregii țări, din care 7 la nivel central, majoritatea județelor având doar un singur polițist. O altă structură, Agenția Națională
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 31 mai 2012. Articolul 255 (1) Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcții de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului și în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, precum și cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții. (2) Prevederile alin
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
de tineret și sport. De aceleași drepturi beneficiază și personalul de conducere și de specialitate de la casa corpului didactic, precum și cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcții de specialitate specifice la comisiile și agențiile din subordinea Administrației Prezidențiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice. ... (3) Liderii sindicatelor reprezentative din învățământ au dreptul de rezervare a postului, conform prevederilor legale în vigoare și contractului colectiv de muncă la nivel de ramură. ... (4) De
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
constituite, în conformitate cu prevederile legii. ... (6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învățământ, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind funcții de specialitate specifice din aparatul Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al Curții Constituționale, al Avocatului Poporului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului sau în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, precum și cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții. Pe toată durata mandatului sau a
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
conducere și de specialitate de la casa corpului didactic, precum și cadrele didactice titulare pe un post didactic din învățământ numite ca personal de conducere sau în funcții de specialitate specifice din cadrul autorităților și instituțiilor publice, comisiilor și agențiilor din subordinea Administrației Prezidențiale, Parlamentului sau Guvernului. ... (8) De prevederile alin. (6) beneficiază și personalul didactic trimis în străin��tate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaționale, precum și însoțitorii acestora, dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învățământ
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
inițiată de Secretariatul General al Guvernului. ... (6) Colegiul Director al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, organism colectiv de conducere al Autorității, este format din reprezentanți ai următoarelor autorități, instituții și organizații profesionale: ... a) un reprezentant al Administrației Prezidențiale; ... b) 2 reprezentanți ai Guvernului României; ... c) un reprezentant al Academiei Române; ... d) un reprezentant al Academiei de Științe Medicale; ... e) un reprezentant al Asociației Naționale a Universităților de Medicină și Farmacie din România; ... f) un reprezentant al CNAS; ... g) un
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
venituri publice constituite prin legi speciale prin care se stabilesc și destinațiile acestora; 29. impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestație și nerambursabila, efectuată de către administrația publică pentru satisfacerea necesităților de interes general; 30. instituții publice - denumire generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2); ------------ Pct. 30 al alin. (1) al art. 2 a fost modificat
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272255_a_273584]
-
venituri publice constituite prin legi speciale prin care se stabilesc și destinațiile acestora; 29. impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestație și nerambursabila, efectuată de către administrația publică pentru satisfacerea necesităților de interes general; 30. instituții publice - denumire generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2); ------------ Pct. 30 al alin. (1) al art. 2 a fost modificat
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272269_a_273598]
-
Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
și albi a persistat o profundă dușmănie socială și politică până la Războiul de Iarnă și chiar după acesta. Războiul civil și expedițiile activiștilor în Rusia Sovietică au pus presiune pe relațiile de peste granița de est. După , Finlanda a devenit republică prezidențială, Kaarlo Juho Ståhlberg fiind ales ca primul ei președinte în 1919. Frontiera fino-rusă a fost determinată prin tratatul ruso-finlandez de la Tartu din 1920, urmând în mare parte frontiera istorică, dar transferând Finlandei și Pecenga (în ) cu portul său de la Marea
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
funcția de prim ministru este cea mai influentă funcție politică. Constituția, în forma sa actuală, a intrat în vigoare la 1 martie 2000, și a fost modificată de la 1 martie 2012. Cetățenii pot candida și vota la alegeri parlamentare, municipale, prezidențiale și europarlamentare. Conform Constituției, șeful statului este președintele. Finlanda a fost considerată republică parlamentară semiprezidențială, dar după adoptarea Constituției din 2000, și mai mult după modificările ei din 2012, președinția a devenit un post ceremonial, fără atribuții executive. Funcția prezidențială
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
prezidențiale și europarlamentare. Conform Constituției, șeful statului este președintele. Finlanda a fost considerată republică parlamentară semiprezidențială, dar după adoptarea Constituției din 2000, și mai mult după modificările ei din 2012, președinția a devenit un post ceremonial, fără atribuții executive. Funcția prezidențială cuprinde câteva puteri, și anume responsabilitatea pentru politica externă în afara relațiilor din cadrul Uniunii Europene, în cooperare cu cabinetul, funcția de comandant al forțelor armate, unele puteri de decret, și câteva numiri. Pentru alegerea președintelui se țin alegeri prin vot direct
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
tururi; mandatele sunt de șase ani și pot fi maxim două pentru o persoană. Parlamentul finlandez unicameral, cu 200 de membri, exercită autoritatea legislativă supremă. El poate modifica Constituția și legile ordinare, poate demite guvernul, și poate trece peste vetoul prezidențial. Legile sale nu sunt supuse revizuirilor juridice; constituționalitatea noilor legi se evaluează de Comisia pentru Drept Constituțioanl a Parlamentului. Parlamentul se alege pe un mandat de patru ani, cu vot proporțional prin metoda D'Hondt în circumscripții cu mai multe
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
public internațional. Între 1990-1992 a fost ministru de externe al României din partea FSN, apoi președinte al Camerei Deputaților între 1992-1996 și 2004-2006, din partea PDSR, respectiv PSD. Între decembrie 2000 și decembrie 2004 a fost prim-ministru al României. La alegerile prezidențiale din 2004 a fost candidatul Partidului Social Democrat la funcția de șef al statului. În al doilea tur de scrutin a fost învins de candidatul Alianței Dreptate și Adevăr, Traian Băsescu. La 15 martie 2006 a demisionat de la conducerea Camerei
Adrian Năstase () [Corola-website/Science/296800_a_298129]
-
fost de multe ori criticat, inclusiv de UE pentru că nu ar fi reușit să combată corupția puternic răspândită, inclusiv la nivelurile superioare ale puterii. În 2002 Năstase a fost decorat cu Ordinul Steaua României în grad de mare cruce. Alegerile prezidențiale din 2004 a reprezentat sfârșitul celui de-al doilea mandat de președinte al lui Ion Iliescu, care conform constituției nu mai putea candida. PSD-ul l-a ales pe Năstase să candideze la funcția de președinte. Acesta a candidat alături de
Adrian Năstase () [Corola-website/Science/296800_a_298129]
-
președinte al Academiei Civice. Aceste asociații s-au alăturat partidelor democratice din opoziție și au format împreună Convenția Democratică din România - CDR (1991). La propunerea Solidarității Universitare, susținută de Alianța Civică, Emil Constantinescu a fost desemnat candidatul CDR în alegerile prezidențiale din 1992. A intrat în al doilea tur de scrutin și a obținut 38% din voturi în confruntarea cu președintele în funcție. După această primă experiență politică importantă, CDR l-a ales, în 1992, președintele său și candidat unic pentru
Emil Constantinescu () [Corola-website/Science/296802_a_298131]
-
1992. A intrat în al doilea tur de scrutin și a obținut 38% din voturi în confruntarea cu președintele în funcție. După această primă experiență politică importantă, CDR l-a ales, în 1992, președintele său și candidat unic pentru alegerile prezidențiale din 1996. A continuat să acționeze pentru a întări Opoziția democratică. În 1996, CDR a câștigat alegerile locale și parlamentare iar Emil Constantinescu a fost ales prin vot direct (cu 7 milioane de voturi) Președintele României, pentru un mandat de
Emil Constantinescu () [Corola-website/Science/296802_a_298131]
-
pentru a întări Opoziția democratică. În 1996, CDR a câștigat alegerile locale și parlamentare iar Emil Constantinescu a fost ales prin vot direct (cu 7 milioane de voturi) Președintele României, pentru un mandat de patru ani. În perioada mandatului său prezidențial (1996 - 2000), România s-a angajat într-un larg proces de reformă în economie, justiție și administrație. Guvernul de coaliție format de CDR împreună cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și Uniunea Social Democrată a accelerat privatizarea și restructurarea industriei
Emil Constantinescu () [Corola-website/Science/296802_a_298131]