14,795 matches
-
nici o slăbire în învățătura sau viața, în credința sau disciplina ei. De aceea, ea întărește prin har înțelegerea celor ce caută spre ea cu 98 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Altarul nu e sfânt nici-cum pot fi sfinte prin efortul lor ființele raționale (îngerii și oamenii), dar nici ca un obiect în sine, căci nu există o astfel de sfințenie. Ci e sfânt pentru că pe el se află Hristos în stare de jertfă prezentată Tatălui. Prin aceasta e încadrat în Hristos, sau Persoana
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
i-a dat suflet nemuritor și un trup sensibil, dându-i rațiune și insuflându-i o lege, prin care ar vrea să apere și să păstreze toate darurile de care l-a învrednicit și care să-i asigure o viață rațională și o existență conștientă. Și știm foarte bine că Dumnezeu n-ar fi creat o astfel de ființă și n-ar fi prevăzut-o cu toate condițiile de supraviețuire, dacă El n-ar fi dorit continuarea acestei existențe”. (Atenagora Atenianul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Deși au plecat din viața pământească, Moise și Ilie sunt totuși vii pentru că sunt lângă Dumnezeu. Morți sunt cei ce s-au despărțit de Dumnezeu prin aplecarea spre patimi. Patimile reprezintă uitarea de Dumnezeu, uitarea teoretică și practică a țesăturii raționale a lumii, prin care se străvede Dumnezeu, Rațiunea Supremă. (n. s. 202, p. 160) 119 „... Amin”. „Amin. Cuvântul Amin este un cuvânt ebraic, care înseamnă așa să fie”. (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Apologia Întâi în favoarea creștinilor, LXV, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
intelectuală a Adevărului ; că articularea dintre această intuiție și expunerea ei e decisivă Cînd, în zorii modernității, Nicolaus Cusanus meditează asupra unei metode de armonizare a religiilor, el ocupă aproape tot spațiul tratatului său De pace fidei cu o dezbatere rațională privind unicitatea înțelepciunii divine spre care tind toate credințele. Dar, înainte de a porni acest demers, tema diversității religioase e situată în orizontul misterului divin, fără mod și fără distincții, în orizontul lui Dumnezeu ascuns. Soluția lui Cusanus de armonizare a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Omul democrațiilor europene gîndește, lucrează, se mișcă într-o structură de realitate întemeiată pe refuzul monopolului, pe discreditarea unității care în lipsa verticalei transcendente e concepută (și temută) în varianta ei plată, opresivă, uniformizantă. Convingeri oricît de nobile, proiectele cele mai raționale, adevărurile cele mai evidente mai ales toate acestea nu pot spera să întîlnească o adeziune generală, să întrunească unanimitatea. Prin definiție, omul democrațiilor europene trăiește în orizontul pluralității neunificabile. își profesează convingerile alături de concetățeni cu convingeri diferite sau contrare ; poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
autonomia umană poate deveni, la limită, autonomie față de absolut, autonomie absolută. în mod poate paradoxal, libertatea de alegere constituie demnitatea ființei umane și totodată marca statutului ei de creatură, condiționată de multiplu, supusă mutabilității. Libertatea de alegere privilegiu al ființei raționale, fie ea umană sau angelică presupune, cu necesitate, mutabilitatea celui care o posedă. Pentru Origen, pentru Grigore de Nyssa, pentru Augustin, mutabilitatea (tropé) face diferența între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pus accentul, de la Augustin înainte, mai ales pe discordia dureroasă, aspră între suflet și carne, între voință și instinct și, în genere, pe dualitățile de tip antagonist produse de cădere, adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă. Dar ea e subsumată unei atitudini contemplative în care intelectul urmărește să ia cu sine cît mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în cele din urmă separarea sau măcar distanța dintre religie și politică, dintre natură și cultură, dintre credință și cunoaștere rațională, dintre public și privat. Un model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care riscă să prindă umanul în capcana imanenței, potrivit lui Berdiaev, performanțele istorice și culturale ale religiei sînt limpede situate de amîndoi în condiția lor secundă, față de care axul credinței își păstrează suveranitatea. Printre alți gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
naturii) și chiar subiectiv (științele umane). Din modestie ori din suficiență, omul modern nu mai recunoștea, ca formă de cunoaștere tare, decît cunoașterea științifică, față de care religia putea oferi cel mult o cunoaștere slabă, neverificabilă prin experiment și examen strict rațional. Inaugurată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, a existat pînă de curînd chiar o mistică a științei, de la care publicul larg aștepta transformarea paradisiacă a vieții și terapia sufletelor : dovadă atașamentul intelectualilor din filmele lui Woody Allen față de psihanalistul lor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mod disjunctiv și static, întreținînd, după expresia lui Andrei Pleșu, bomba cu ceas a unui sistem fără aromă intelectuală sau teologală. Căutînd să formuleze experiența isihastă a participării la divin, Grigore Palama declară insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm că intelectul înțelege negreșit ceea ce teologia negativă neagă. Prin ea coborîm, nu urcăm spre misterul ultim. Dacă e să spioneze acest mister, gîndirea trebuie să renunțe la confortul clasificărilor disjunctive și statice, după ce le va fi asimilat, desigur, beneficiul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de altfel, filozofia în lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual, împărtășire a experienței de cunoaștere, suport pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un crescendo complicativ facultățile sensibile, cele raționale, cele intelectuale sau contemplative ale ființei umane, culminînd cu posibilitatea experienței mistice sau unitive. Dar, așa cum observă un exeget al doctrinei cusane, Bernard McGinn, cardinalul a rezolvat în maniera sa tipică problema modului cum îl putem vedea noi pe Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un altul de la vest la est. Dar, experimentînd calitatea privirii divine, călugării realizează totodată intensificat diferența între această privire și cea umană. Cusanus folosește această experiență ca un suport pentru meditație, dezvoltînd în continuare tema întîlnirii dintre privirea umană interioară, rațională și intelectuală, și cealaltă Privire. Or, pînă la un punct al acestei interiorizări, diferența dintre cele două priviri nu face decît să se acutizeze. într-o primă etapă a demersului interior, ființa umană obține o perspectivă particulară, propria perspectivă spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fenomenului populist, atât latura de cerere, cât și cea de efort, din moment ce această abordare asumă faptul că formarea, propagarea și transformarea ideologiei populiste depinde de existența unor antreprenori politici dibaci și a unor grupuri sociale care au motive emoționale și raționale pentru a adera la ideologia populistă. 1.2 Definiția democrației La fel ca populismul, democrația este un concept intens dezbătut în științele sociale (e.g. Keane, 2009; Tilly, 2007). Dezbaterile nu se referă numai la definiția corectă a "democrației", ci și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lume mai bună, chiar dacă nicio victorie nu poate fi finală (Mouffe, 2005b). Astfel, ar fi eronat să credem că procedurile deliberative pot oferi o soluție adecvată problemelor curente ale democrației și asta deoarece procesul deliberativ se sprijină pe ideea consensului rațional care nu lasă niciun loc pentru examinarea pasiunilor, afectelor și a luptelor pentru putere. Prin urmare, teoria democrației radicale argumentează că dimensiunea conflictuală a politicii este unul dintre principalele izvoare care impulsionează democrația. Acest lucru implică faptul că antagonismul social
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care se bucurau acțiunile sale de contestare, precum s-a înșelat și în privința sprijinului electoral de care credea că se bucură înainte de alegeri. O altă teorie pleacă de la ipoteza potrivit căreia acțiunile lui López Obrador de după alegeri reflectă un calcul rațional. Distincția clară între discursurile sale destinate mass-mediei și cel rostite în piețele publice, demonstrează că acesta s-a folosit strategic de retorica populistă, fără legătură cu opiniile sale personale. Acest argument mai afirmă că el s-a comportat cu moderație
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fiind mai dispuși să privească cu deschidere și uneori chiar și cu simpatie platformele populiste ce revedincă "depiramidalizarea" politicii și "întoarcerea către cetățeni". Ceilalți continuă să privească populismul drept o patologie a democrației, ca pe o amenințare permanentă la adresa guvernării raționale și chiar a stabilității sistemelor politice. În al doilea rând, răspunsul la această întrebare remodelează liniile de clivaj tradiționale de tipul stînga-dreapta. Și aceasta întrucât, cel puțin în ultimii ani, găsim mișcări și partide asumat sau presupus populiste aflate și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
activității de aprovizionare pot fi formulate în linii generale, după cum urmează: • formarea unor stocuri optime necesare, având cel mai scăzut grad de imobilizare financiară; • menținerea unor stocuri efective în limitele minime și maxime admise pentru satisfacerea cererii; • protecția și conservarea rațională a resurselor pe timpul depozitării; • asigurarea unui grad ridicat de certitudine în aprovizionare pe un orizont ridicat de timp. Obiectivele activității de aprovizionare constau în: • atragerea, asigurarea și menținerea sau stocarea resurselor materiale în organizație la cel mai mic cost posibil
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
egală cu valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziție publică ce se anticipează că vor fi atribuite prin utilizarea sistemului de achiziție dinamic respectiv. În concluzie putem spune, pe baza celor de până acum, că o estimare rațională a valorii contractelor de achiziție publică înseamnă, de fapt, utilizarea unor unități de cost stabilite pe baza prospectărilor de piață, pe baza contractelor similare care sunt considerate a fi modele de bune practici, precum și pe baza standardelor de cost existente
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
spre o știință a creierului; cercetătorii care se raportează la aceasta sunt tentați să renunțe la analiza comportamentului și a interacțiunilor organismului cu mediul. In domeniul biologiei, lucrarea lui Changeux este un exemplu extrem al acestei orientări. In psihologie, terapia rațională emotivă a lui Ellis este un alt exemplu în acest sens. Cea de a treia variantă pune accentul pe o reabilitare a subiectului ca inițiator al conduitelor sale. Acest lucru este evident pentru unele modele mediaționale care se inspiră din
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situează domeniul afectivității și emoției. Pentru acești psihologi, sciziunea este provizorie și este legată de unele probleme metodologice ale cercetării, însă ne putem întreba dacă, transcrisă în domeniul psihoterapiei, ea nu amplifică într-o manieră anormală, în sfera strategiilor terapeutice, raționalul în dauna emoționalului. Ea este ilustrată mai ales în terapiile comportamentale de către teoriile lui Beck și ale lui Seligman elaborate pornind de la depresie. In aceste teorii, patologia este percepută ca fiind consecința erorilor în logica formală. Dacă autorii acordă teoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prezenta decât un model descriptiv fondat cu precădere pe rațiune - altfel spus, pe inteligență. Această punere în valoare a cognitivului în detrimentul afectivului, chiar dacă suntem de acord să declarăm provizoriu acest mod de a privi lucrurile, tinde să scoată în evidență raționalul în detrimentul emoționalului. Intr-o manieră euforică, se schimbă denumirea terapiilor comportamentale pentru a se crea, sub o etichetă destul de ciudată la prima vedere, terapii așa numite „cognitiv-comportamentale”. Totul petrecându-se ca și cum s-ar dori să se ofere unuia dintre aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se producă. Toate tehnicile de reluare în discuție a gândurilor automate nu sunt utile tuturor pacienților, astfel încât una sau alta dintre aceste tehnici poate fi utilă în mod special unuia sau altuia dintre pacienți. Faza a treia: înlocuirea cu gânduri raționale Incepând cu cea de a șasea ședință, fiecare gând automat este testat apoi în timpul unei „experiențe comportamentale” cu scopul de a verifica intensitatea credinței subiectului în gândul automat. Obiectivul este, în final, acela de a înlocui gândul automat cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cea de a șasea ședință, fiecare gând automat este testat apoi în timpul unei „experiențe comportamentale” cu scopul de a verifica intensitatea credinței subiectului în gândul automat. Obiectivul este, în final, acela de a înlocui gândul automat cu un gând mai rațional. Faza a patra: identificarea schemelor Cea de a patra etapă a terapiei cognitive constă într-o identificare a schemelor subiectului. Studiul gândurilor automate asupra cărora s-a lucrat în timpul ședințelor pentru a le modifica evidențiază unele teme repetitive care se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
contaminată. 1/2 0,25 El pune mâna pe picătură. 1/4 0,0625 El pune mâna în gură. 1/100 0,000625 ”In final, riscul este mai mic decât îmi imaginam”. Pe parcursul terapiei, doamna Y dezvoltă gânduri alternative mai raționale. Tabel 6. Dezvoltarea unor gânduri raționale Situație Emoție Gând intrusiv Gând automat Gând neutralizant Gând alternativ Schimbarea cearșafurilor de pat. Crispare ” Cearșafurile și paturile de puf adună mult praf”. Nu sunt curată, voi contamina mediul în care trăiesc copiii mei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]