19,447 matches
-
punctul de contact pe falanga mijlocie a degetului arătător pe întreaga lungime a arcușului, dacă degetul mare nu colaborează prin modificări ale unghiului față de baghetă. Odată ce apucarea arcușului a reușit corect ca aspect exterior, ea trebuie fondată și pe calea simțurilor. Trebuiesc înțelese și simțite cele două momente de rotație principale. 1. Apăsarea (care va fi în direcția coardei) pe care o simțim ca o activitate a degetului arătător deși ea pornește de la braț prin intermediul antebrațului și palmei. 2. Momentul de
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
se descurce. Câteva dintre condiții sunt deja îndeplinite: - arcușul este apucat corect cu degetele mâinii drepte, stă cât de cât sigur în mână; - degetele își cunosc și își simt datoria. Este vorba acum să lămurim delimitările trăsăturilor și să trezim simțul poziției brațului pentru fiecare plan al coardelor. Ne vom opri mai întâi asupra planurilor coardelor. După ce elevul a repetat de mai multe ori apucarea arcușului și menținerea sa în stare verticală, oblică și orizontală, îi cerem să ducă vioara la
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
profesorului care trebuie să fie perfectă și din acest punct de vedere este bine ca la începutul formării sale, elevul să asculte numai execuții și interpretări de calitate pentru a-și forma acel ideal de sunet și pentru trezirea propriului simț critic cu privire la emisia sonoră. Fiecare element tehnic nou în învățat va trebui să fie astfel perfecționat în execuția sa încât să redea expresiv intenția cu care a fost folosit de autor. Pedagogul care a introdus ca obligatorie activitatea de ascultare
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
virtuți" și realizează armonia vieții. Noțiunea de armonie este transformată de biomedicina secolului al XIX-lea în "homeostazie". Pentru Platon, lumea "fenomenelor" este o "umbră", deci o copie imperfectă a ideii respective. Oamenii care cred în realitatea fenomenelor percepute de simțuri sunt lipsiți de inspirația divină. "Metafora soarelui" (sau comparația cu soarele) este prezentată în prima parte a Republicii, sub forma dialogului dintre fratele lui Platon și Socrate. Soarele, prin lumina sa, dă formă vizibilă obiectelor și fenomenelor; este haina cu
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
divizate", expusă de Platon în Republica. Între metafizică și interpretarea realității (epistemologie) există relația lineară ilustrată mai jos. "Analogia liniei divizate" expusă de Platon în Republica Legendă: - spațiul AB: iluziile și umbrele obiectelor fizice (eikasia), - spațiul AC: lumea vizibilă cu ajutorul simțurilor, - spațiul CE: lumea reală, - spațiul CD: realitatea matematică a lumii (dianoia), - spațiul DE e cea mai înaltă formă de înțelegere a lumii (noesis). Opera lui Platon, între care Banchetul, Republica, Dialogurile, Legile, Scrisorile, Lysis și Phaidros, influențează gândirea lumii, reușind
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
talentului său narativ, au fost caracterizate de Cicero drept "cursul unui fluviu de aur". După ce Platon nu-l numește succesorul său la Academie, creează propria sa școală, Lyceum, Pentru Aristotel, lumea ideilor nu poate fi separată de lumea concretă, accesibilă simțurilor și rațiunii. "Simțurile sunt prima treaptă a cunoașterii, numai plecând de la ele și depășindu-le limitele putem ajunge la rațiune și, prin abstracție, la cunoașterea obiectivă. Aristotel pleacă de la particular pentru a se apropia de esență, Platon privește particularul apreciindu
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
au fost caracterizate de Cicero drept "cursul unui fluviu de aur". După ce Platon nu-l numește succesorul său la Academie, creează propria sa școală, Lyceum, Pentru Aristotel, lumea ideilor nu poate fi separată de lumea concretă, accesibilă simțurilor și rațiunii. "Simțurile sunt prima treaptă a cunoașterii, numai plecând de la ele și depășindu-le limitele putem ajunge la rațiune și, prin abstracție, la cunoașterea obiectivă. Aristotel pleacă de la particular pentru a se apropia de esență, Platon privește particularul apreciindu-i distanța de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cunoscut timpul de acțiune al medicamentului; 6) să fie folositor cât mai multor bolnavi. Experimentarea trebuie făcută pe om, deoarece pe animal nu este concludentă. Canonul lui Avicenna Deși azi e depășit, canonul lui Avicenna conține recomandări pline de bun simț pentru anul când au fost concepute, ca și un studiu sintetic al instrumentelor chirurgicale existente, utile pentru tratamentul bolnavilor. Prezentând efectul tratamentelor asupra corpului și al minții și creând bazele psihologice ale medicinei, el explică efectul ierburilor medicinale în termeni
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
se aștepte ca Dumnezeu să-l iubească la rândul său". El consideră că există o corelație perfectă între idei, prin atributul gândirii. Este un monist materialist în domeniul gândirii, de acord cu Descartes în credința că intelectul, mai degrabă decât simțurile, este cel care pătrunde esența lucrurilor. Dar se deosebește de el când consideră că Dumnezeu este natura. Natura nu poate fi concepută în afara rațiunii și a gândirii. Nimic nu este mai util decât traiul conform rațiunii, într-o cetate rațională
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
științifice a naturii, timp de un mileniu. Pentru abordarea critică a filosofiei, însă, în timp ce Descartes propune o critică teoretică-rațională, Bacon propune o critică empirico-practică. Descartes ridică îndoiala la rang de esență filosofică, datorită inegalității dintre realitate și impresiile obținute prin simțurile percepției. Nimic din ce percepem prin simțurile noastre nu poate fi conform cu realitatea și astfel "toate datele științifice despre lucruri corporale, fizice și astronomice sunt îndoielnice" și, în concluzie, singurul lucru neîndoielnic este principiul metafizic al gândirii, Cogito, și numai
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Pentru abordarea critică a filosofiei, însă, în timp ce Descartes propune o critică teoretică-rațională, Bacon propune o critică empirico-practică. Descartes ridică îndoiala la rang de esență filosofică, datorită inegalității dintre realitate și impresiile obținute prin simțurile percepției. Nimic din ce percepem prin simțurile noastre nu poate fi conform cu realitatea și astfel "toate datele științifice despre lucruri corporale, fizice și astronomice sunt îndoielnice" și, în concluzie, singurul lucru neîndoielnic este principiul metafizic al gândirii, Cogito, și numai prin el putem deduce anumite adevăruri. Prin
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
prin care se ajunge la concluzia esenței. Bacon se îndoiește de abilitatea minții, Cogito, de a deduce adevăruri universale. El scrie în Novum organum: "Omul este servitorul și interpretul naturii, el înțelege natura numai prin experiență, adică prin ce observă simțurile, și activitate mentală. Astfel se ajunge la axiome; în afara lor omul nu are nici cunoștințe, nici putere". Am putea conchide că diferența dintre cei doi filosofi se reduce la rațiunea deductivă carteziană, față de rațiunea inductivă baconiană. Dar ar mai trebui
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
empirism, unindu-le, fapt consemnat în cartea sa Ce este Iluminismul? Consideră spațiul și timpul ca părți integrale ale experienței omului, ca și cauza și efectul, realitatea lumii fiind împărțită în cea "fenomenală" (realitatea minții), la care avem acces prin simțurile noastre, și cea "noumenală", sau adevărul transcendental, la care nu avem acces. Această analiză conduce la declararea lui Kant idealist, dar un idealist rațional. În ciuda acestei diferențe, Kant marchează o întoarcere la idealism (în Germania). Nu este de acord cu
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
vergleichenden Physiologie des Gesichtsinns ("Despre fiziologia comparată a vederii") și Über die phantastischen Gesichtserscheinungen ("Despre halucinațiile vizuale"). Își îndreaptă apoi atenția asupra lichidelor corpului (sânge și limfă). Are contribuții importante în domeniul sistemului nervos. Elaborează teoria acțiunilor reflexe și mecanismul simțurilor, dar și teoria energiei specifice, afirmând că orice stimulare a retinei se exprimă printr-o senzație luminoasă, acest fapt fiind specific organului senzorial excitat, și nicidecum stimulului. Scoate în evidență importanța celulei. Se declară contra vitalismului. 65 Robert Friedrich Froriep
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
greșeală cu copilul meu”. De fapt, fiecare părinte se confruntă cu partea din el în care a rămas copil. Dacă am avut o copilărie nefericită, ne vom strădui ca ei să nu trăiască aceeași experiență. Dacă am moștenit de la părinți simț critic exagerat, vom avea înclinația să cerem întotdeauna prea mult de la copii. Un asemenea spirit critic înnăscut este preponderent moralizaor, exigent. E de dorit, în acest caz, să învățăm , ca părinți, să fim mai înțelegători, mai toleranți. Nu folosește să
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
dramatice ale vieții satului. Ion, primul mare roman țărănesc din literatura română, dovedise o definitivă familiarizare cu mediul. Scriitorul a intuit foarte bine rețeaua complexă a legăturilor sociale, a înțeles ce înseamnă pentru țăran pământul. Pădurea Spânzuraților formase în scriitor simțul marilor evenimente de răscruce în existența colectivității, îl deprinsese să vadă mai exact raporturile dintre o conștiință individuală și psihologia masei; ”îi apropiase mentalitatea unei colectivități umane angajate în decisive zguduiri, a războiului, dincolo a răscoalei(Răscoala)”. “Ceea ce aduce Rebreanu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ochi de a-i înfățișa pe țărani așa cum sunt ei‟‟. Rebreanu este prin Ion și Răscoala superior acestei literaturi.Avusese și el de înfruntat “imaginea falsă, idilică”, propusă de scriitorii sămănătoriști.. Dincolo de orice intenție polemică, scriitorul veghează cu marele său simț realist,intuiția profundă a însușirilor poporului, nestrămutata obiectivitate. Rebreanu se orienta totdeauna spre momentele critice, spre stările de criză, individuale ori sociale,care prin ele se manifestă nedisimulat legea vieții. “Ca să folosim o distincție goetheană, putem spune că el nu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
deci aceeași "raționalizare a iraționalului". Oamenii au constatat dintotdeauna, în mod tacit și repetat, absurdul existenței, lipsa de logică dintre faptele unui om și destinul real al acestuia. Pentru a găsi o explicație care să nu contrazică prea violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, în era creștină, soarta omului a început să fie judecată, teoretic cel puțin, în funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de a mânca din mărul oprit drept cel mai semnificativ pentru condiția umană. Imaginea despre lume a omului primitiv, așa cum se degajă din studiile de arheologie și de etnografie, era dualistă, cu o componentă spirituală și una materială (singura accesibilă simțurilor sale). Elitele intelectuale ale primelor zeci sau sute de milenii ale omenirii, în cercetările lor, au rămas credincioase acestui model dualist, așa că, în ansamblul cunoștințelor și explicărilor realizate, găsim constant două dimensiuni: una transcendentală și alta imanentă. Imanența codifică materialitatea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
DEMERSUL ȘTIINȚIFIC constă din ansamblul operațiilor care permit omului să cunoască (să înțeleagă, să-și explice) lumea materială și legile ei (fără a recurge la transcendent). El este posibil, grație modului de funcționare al creierului uman și a organelor de simț, care formează în ansamblu cel mai complicat ordinator existent în sistemul nostru solar. La baza cunoașterii științifice a lumii, se află așadar performanțele computerului neurobiologic de care dispune specia umană. Imaginea noastră despre lume este rezultatul performantelor realizate în decursul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
fel sau altul, au explorat tainele Universului și și-au transmis unul altuia rezultatele la care au ajuns. Acest computer biologic nu vine în contact cu lumea decât prin interfața reprezentată de receptorii biologici ai organismului care formează organele de simț, singura intrare a informațiilor admisă de știință, în drumul lor spre sistemul nervos central. De aici rezultă principiul fundamental - adevărata dogmă - al demersului științific, potrivit căruia singura cale de informare de luat în considerare este cea senzorială. Evident că prin
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
este cea senzorială. Evident că prin progresele tehnice realizate, performanțele receptorilor au fost considerabil sporite, atât cantitativ (de exemplu lupele, microscoapele, amplificatoarele sonore etc.), cât și calitativ (de exemplu diferiți traducători prin care pot fi detectate tot de organele de simț, fenomene magnetice, lumina infraroșie, ultrasunete etc.). În faza actuală de dezvoltare a științelor exacte cunoașterea extrasenzorială este respinsă ca nefundamentată - teoretic și experimental -, fiind considerată în domeniul imaginarului sau, în cel mai bun caz, în acea zonă nedefinită a disciplinelor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
formal) au început cu criticile lui Francis Herbert Bradley, Bernard Bosanquet, Henry Sidgwick, John Dewey ș.a. În primul rând nu există nici o dovada ca astăzi știința a detectat toate obiectele și fenomenele din Univers. Câmpul de percepție al organelor de simț este limitat și tot limitat este evantaiul detectărilor posibile cu senzorii artificiali inventați. Așa cum până de curând razele ultraviolete, infraroșii sau cosmice erau ignorate, așa cum majoritatea particulelor subatomice nu erau cunoscute, tot așa mai pot exista clase de obiecte sau
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
percepția sensibilă. Părăsirea punctului de vedere al cunoașterii comune, opoziția față de aceasta conduce la teoria raționalistă. Filosofia reclamă pentru sine altă origine decât aceea pe care o admite pentru cunoașterea comună. Cunoașterea comună poate într-adevăr să-și dobândească de la simțuri știința despre lucruri. Cunoașterea științifică sau filosofică, dimpotrivă, nu-și are originea nicidecum în percepție, ci în gândire sau rațiune: Asupra acestui punct sunt de acord toate cele dintâi mari sisteme ale filosofiei grecești. Oricât de deosebită este părerea lor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în percepție, ci în gândire sau rațiune: Asupra acestui punct sunt de acord toate cele dintâi mari sisteme ale filosofiei grecești. Oricât de deosebită este părerea lor cu privire la natura lucrurilor, ele se unesc în părerea că adevărul nu vine de la simțuri. Teoria cunoașterii - implicit problema originii cunoașterii - va atinge în antichitate cele mai înalte culmi prin filosofia lui Socrate, Platon, Aristotel. Opinia că adevărul nu vine de la simțuri, ce-a caracterizat epistemologia greacă, se regăsește și în primele mari sisteme ale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]