14,317 matches
-
de plafon și susținea seria de lunete triunghiulare cu subiecte figurale, tratate decorativ. În spațiile dintre lunete pusesem păsări cu aripile deschise, părând că susțin plafonul însuși ca o dantelă"597. Artista pune accentul mai degrabă pe relevanța ornamentală, decât simbolică a acestor scene prezente în lunete ca și a personajelor care se ivesc în această luxurianță vegetală. Această deplasare de accent face loc invitației la visare pe care o constituie întregul ambient. Între cele trei cazuri oferite mai sus există
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care există Între elementele unei situații și de a te adapta În așa fel Încât să-ți realizezi propriile scopuri”. E. L. Thorndike făcea distincția Între trei tipuri de inteligență: inteligență abstractă (conceptuală) - caracterizată prin aptitudinea utilizării materialului verbal și simbolic; inteligență practică - aptitudinea de a manipula obiecte; inteligență socială - presupune Înțelegerea ființelor umane și la ușurința de a se acomoda cu ele. Howard Gardner introduce conceptul de inteligență multiplă. El stabilește șapte tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
flexibili. Aceștia pot prelua diferite comportamente de consum care le servesc scopului de autoprezentare, sunt mai deschiși la schimbare și atenți la impresia pe care o fac. Oamenii interacționează mediat, prin intermediul semnelor și simbolurilor - concepție articulată sub numele de „interacționalism simbolic”. După C. Stephan și W. Stephan (1950) există câteva postulate ale acestei orientări: a) pentru a Înțelege un comportament trebuie să-l plasăm În context și În planul Înțelesului pe care evenimentul Îl are pentru individ; b) expresia „interacționalism simbolic
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
simbolic”. După C. Stephan și W. Stephan (1950) există câteva postulate ale acestei orientări: a) pentru a Înțelege un comportament trebuie să-l plasăm În context și În planul Înțelesului pe care evenimentul Îl are pentru individ; b) expresia „interacționalism simbolic” desemnează cele două fațete ale realității socioumane - oamenii interacționează pe baza simbolurilor și aceste simboluri Își au originea În interacțiuni; c) oamenii nu vehiculează mecanic simbolurile ci le interpretează și adaptează la schimbările survenite; d) interacționalismul simbolic postulează că individul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
b) expresia „interacționalism simbolic” desemnează cele două fațete ale realității socioumane - oamenii interacționează pe baza simbolurilor și aceste simboluri Își au originea În interacțiuni; c) oamenii nu vehiculează mecanic simbolurile ci le interpretează și adaptează la schimbările survenite; d) interacționalismul simbolic postulează că individul și socialul se află În interdependență. Școala dramaturgică, subordonată acestei concepții, creată de E. Goffman, promovează ideea „vieții ca o scenă”. Indiferent de condiția lor socială sau fizică, oamenii se străduiesc să obțină din partea celorlalți impresiile dorite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
un antierou; cu toate acestea, trebuie să impună o implicare din partea cititorului. 11. Anti-eroul este protagonistul căruia Îi lipsește noblețea convențională, se zbate pentru valori negative, repudiate. 12. Antagonistul este opozantul personajului central, obstacolul din calea eroului protagonist. 13.Personaj simbolic reprezinta o idee majoră, un aspect al societății. În Stăpânul muștelor, Piggy este un simbol al rațiunii, dar și al slăbiciunii fizice a civilizației moderne. Genul DRAMATIC Desemnează operele În care dialogul este modul de expunere dominant. În majoritatea cazurilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fundamentale, Într-o ordine coerentă din punct de vedere logic:mesajul testamentar al poetului către urmașul său, cu sublinierea izvoarelor și demnității bunului spiritual Încredințat; - dezvăluirea procesului de creație și a ipostazelor lui contradictorii; - Împletirea detaliilor cu sugestia metaforică și simbolică a finalității ideale a artei. Prima parte a monologului cuprinde primele douăsprezece versuri și conține mesajul propriu zis. Singurul bun al poetului rămas după moarte este: „un nume adunat pe-o carte”, cunoscut și răspândit În universul uman știut. Cartea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
necesară pentru a-i da totuși unicitate acestei povești ce spune ceva despre drumul ce va fi parcurs. Pământul, cerul, luna nu se oferă În totalitate, dar sunt spații ale contemplației, unde sufletul se poate elibera. Iarba, lacul, copacul, elementele simbolice ale unui decor cunoscut, pentru cei doi, vor constitui elemente de comunicare, iar Îndrăgostiții se vor Împărtăși din fericirea lor. Cu elementele, din nou eminesciene, se crează o altă relație. Acolo decorul ocrotea și sensibiliza iubirea. La Marin Sorescu, dragostea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În zadar Din goluri a se naște". În dialogul cu Demiurgul, Luceafărul este Însetat de repaos: „Și din repaos m-am născut, / Mi-e sete de repaos", adică de viață finită, de stingere. Demiurul Îl numește Hyperion, după Hesiod, divinitate simbolică, fiul Cerului, tatăl Soarelui și al Lunii, un titan ucis din invidie de alți titani. După Homer, Hyperion este Soarele Însuși. În poem Demiurgul rostește Întâia oară numele lui Hyperion; Demiurgul este cel care afirmă și cunoaște cu adevărat identitatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
renunțat la ea. Pentru versiunea finală a cutreierat țara prin 1928, a stat de vorbă cu țăranii, ascultând din gura lor relatarea evenimentelor din 1907. Cea mai bună carte despre acest tragic eveniment a fost definitivată de scriitor, În chip simbolic, Într-o perioadă de noi frământări sociale dintre anii 1929 - 1933; În același timp, În anul 1932 se Împlineau 25 de ani de la izbucnirea răscoalelor țărănești din 1907. Romanul prezintă o frescă a societății românești de la Începutul secolului al XX
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
capitol), este prezentat Titu Herdelea, personaj existent și În romanul Ion, el reprezentând vocea naratorului, sosește la București, stăpânit de aspirații poetice și gazetărești (personaj autobiografic), dar este Înfrânt de mediul social existent. Tot În acest prim capitol, În chip simbolic, este redată călătoria unor personaje principale cu trenul de la București la Craiova. Discuția dintre personajele prezente În tren, pe teme economoco-sociale și administrative, relevă caracterul josnic al unor personaje, ca Ilie Rogojinaru, care Îi desconsideră total pe țărani.Tot În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sa pentru Nadina, o iubire eșuată, și apoi pentru Olga Predeleanu. Nadina este prezentată ca un proprietar nepreocupat de moșie, sub nici o formă. Ea se mulțumește, În exclusivitate doar să primească veniturile cuvenite de la arendași. (Rogojinaru, Platamonu). Spiritul ei este simbolic și sugerează lupta pentru dreptate a țăranilor asupriți. Petre Petre, ca personaj ce se detașează din masa țăranilor, este și el confuz, duios, sensibil și nestatornic În conducerea acțiunilor. Nu este capabil să Înțeleagă rostul problemelor sociale la care participă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a construcției În sine ține de talentul acestuia. Locul lui În viața socială În ultimii ani de dinaintea celui de-al doilea Război, În primul volum, și din anii care au urmat teribilei „eliberări” cu toate dramele cunoscute este incontestabil organică, simbolică și emblematică. Mulți dintre contemporanii lui Marin Preda au eșuat În tentativa lor, datorită schematizării impuse de o ideologie draconică, și, de ce nu, și datorită dorinței de a răspunde favorabil la un asemenea impact. Este mai mult ca sigur că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a fi gratuită. Se pot spune multe despre acest personaj, dar el nu poate fi cunoscut decât pornind de la o lectură foarte atentă a romanului. Dotat cu mari Însușiri, Ilie Moromete le irosește Însă fără nici o noimă. Prăbușirea lui este simbolică. În final, se vede singur, suspendat parcă În Întuneric. Aceasta e urmarea concepției individualiste a fericirii, e urmarea izolării sufletești de oameni, de durerile și eforturile lor. Romanul „Moromeții” nu are un subiect așa cum se Întâmplă În majoritatea operelor de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
te-ai născut. E povestea labirintului absolut, că ieșit dintr-un labirint, intri irevocabil În alt labirint, pentru că existența nu este altceva decât un nesfârșit labirint, din care nu poți ieși decât o singură dată. Moartea e doar un prag simbolic, un nou capăt de drum și un nou sfârșit. Nu asumarea morții contează, ca rezolvare a unui destin. Tragicul vine din curajul confruntării cu destinul, nu din moartea propriu zisă. d. Iona se Întâlnește oarecum cu Prometeu. El Încearcă să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iunie 19, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne-am izbit cu păgânii la Oiești” ca semn al lungului șir de lupte prin care un popor șia păstrat neștirbită dorința de libertate. 4. Personajele: Piesa are multe personaje, unele individualizate, altele, simple apariții simbolice. La polii conflictului se află Vlad Țepeș și Mahomed. Marin Sorescu Își centrează atenție spre cele două peronaje fundamentale, cu valoare de simbol. MARIN SORESCU - „RĂCEALA” comentariu Tragedia de inspirație istorică „Răceala”, publicată În anul 1976 În revista „Teatru”, evocă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fiind ceva static și o voce provenită din trecut (Rao, Walton, 2004b). Mai degrabă decât a fi privită ca un mod practic de a rezolva probleme cotidiene, cultura este considerată ca „tradiție”, adică un registru în care sunt depozitate elementele simbolice și cele legate de identitate. Atunci când vorbesc de cultura unui grup, cei mai mulți oameni se gândesc la artifacte, muzică, limbaj, mâncare, patrimoniu, simboluri, mituri și arhietipuri - cu alte cuvinte, o sumă de obiecte noneconomice și nonsociale, „plutind” undeva, deasupra societății. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării. Așa cum notează Putnam, capitalul social nu reprezintă un panaceu universal pentru rezolvarea bolilor societății, investițiile în dezvoltarea lui nefiind o alternativă, ci o parte complementară a unei politici generale de dezvoltare a capitalului economic (fizic și financiar), uman și simbolic. Capital social în România și în Europa: relațiile Societățile tradiționale se caracterizează prin importanța covârșitoare a cunoașterii nemijlocite. Relațiile interumane sunt întotdeauna directe, schimbul se bazează pe încrederea între doi parteneri care se cunosc suficient de bine, controlul social este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale existente. Educația este, în fapt, un joc de putere. Pentru a înțelege teza reproducției sociale, este necesar să expunem semnificația pe care Bourdieu o atribuie educației formale. Pentru el, „orice acțiune pedagogică (A.P.) este în mod obiectiv o violență simbolică, impunere printr-o putere arbitrară a unui arbitrariu cultural” (Bourdieu, 1974, p. 202). Principala funcție a sistemului formal de educație ar fi accea de a impune arbitrariul cultural al grupurilor sau claselor conducătoare dintr-o societate. Prin această reproducție culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un context structurat. Angajarea În activități rutiniere cu alții: aceste activități au un grad Înalt de familiaritate și predictibilitate și au fost Învățate prin repetiție. Acestea pot include activități de bucătărie (a face ciocolată cu lapte, de ex.), de joc simbolic (urmând o anumită temă, de ex. a lua masa la restaurant), activități sportive etc. Aceste activități includ, de asemenea, interacțiuni de comunicare familiare, repetitive, care furnizează strategii eficiente de Învățare a limbajului pentru copiii cu autism (o caracteristică definitorie a
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
clădit discursiv realitatea națiunii române ce avea ulterior să fie înfăptuită politic. În partea răsăriteană a Europei, naționalismul cutural a precedat și precipitat naționalismul politic. Cuvântul a prefigurat fapta. Realitatea (națională) a fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai adesea proiectele de construire identitară. Pentru a fi utilă politic, memoria istorică se cuvine a fi intens ficționalizată. Cazul românesc nu face excepție. Ideea-călăuză care ghidează lucrarea de față consistă în enunțul potrivit căruia națiunea română a fost construită simbolic plecând de la realități faptice (comuniune lingvistică, etnică, religioasă, de "destin istoric"), dar care au fost supuse unui pătrunzător proces de ficționalizare istorică, pentru a se ajunge la destinația reprezentată de națiunea română statalizată. Cert este că procesul de ficționalizare istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
moldoveni ai secolului al XVII-lea, pentru care Mihai era un cuceritor și nicidecum un unificator. Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Damaschin Bojincă, niciunul nu constată natura naționalistă a gândirii lui Mihai Viteazul și nici nu intuiesc imensul rezervor de resurse simbolice ce avea să devină unificarea celor trei principate din 1600. Doar în 1837, Aaron Florian, ardelean stabilit în București, a fructificat în sens naționalist fapta lui Mihai. Însă adevăratul "antrepenor interpretativ" a fost Nicolae Bălcescu. În Istoria românilor sub Mihai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
moralizator (abecedare și cărți de citire). Literatura didactică în cadrul căreia ia naștere, ca urmare a specializării și ramificării interne, manualul școlar ca instrument pedagogic, este la rândul ei înglobată în contururile mai ample ale câmpului literar, cu întreaga sa economie simbolică de producție, circulație și consum de bunuri culturale livrești. Se impune a fi reliefat, în acest caz, condiția de triplă încastrare a manualului, o dată în cadrele literaturii didactice, la rândul ei formând o provincie lăuntrică și tributară structural câmpului literar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
va disputa supremația cu venerabila bucoavnă pentru decenii bune. Mai târziu, preponderența dobândită de manual ca instrument pedagogic nu la duce la extincția abecedarului (așa cum a făcut acesta din urmă vizazi de bucoavnă), dar îl va detrona de însemnătatea sa simbolică, relegându-l unei funcții de ordin tehnico-pragmatic (învățarea scrisului și cititului în clasele primare), în timp ce manualul își va însuși sarcina superioară de formare morală. Alternanța bucoavnă-abecedar-manual reflectă prefaceri structurale petrecute în compoziția țărilor române și, mai târziu, a societății românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]