15,855 matches
-
Legea nr. 119/2010 depinde soluționarea pe fond a cauzei, "existând o jurisprudență neunitară"; ... b) problema de drept enunțată este nouă, deoarece, din consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre; ... c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data de 16 octombrie 2013. ... 3. Punctul de vedere al
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 referitoare la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, secţiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260728_a_262057]
-
2013), Alba (Sentința civilă nr. 373/CAF/2013) și Gorj (Sentința civilă nr. 6.867/2012). S-a arătat că într-o primă orientare jurisprudențială ( Decizia civilă nr. 356 din 13 februarie 2013 a Curții de Apel Galați) s-a statuat în sensul că în procesul de legiferare a intervenit o necorelare a termenilor folosiți, însă s-a considerat că pentru interpretarea noțiunii de "pensie de serviciu" nu se poate apela la legislația anterioară Legii nr. 119/2010 , respectiv la Legea
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 referitoare la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, secţiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260728_a_262057]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 referitoare la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, secţiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260728_a_262057]
-
într-un sens sau altul, cu privire la această chestiune, nu prezintă caracterul unei practici judiciare conturate și constante, astfel încât mecanismul cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile să fie înlăturat. De asemenea, trebuie subliniat că asupra acestei chestiuni Înalta Curte nu a statuat, conflictele individuale de muncă nefiind cuprinse în sfera de competență materială a instanței supreme, și nu există un recurs în interesul legii cu un obiect similar, în curs de soluționare. Pentru aceste considerente, constatând admisibilă sesizarea formulată de Curtea de
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 referitoare la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, secţiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260728_a_262057]
-
constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor» ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Aceeași decizie statuează și faptul că autoritățile publice susceptibile de a fi părți implicate în conflictul juridic de natură constituțională sunt numai acelea prevăzute în titlul III al Constituției României. Prin soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională se urmărește înlăturarea unor posibile blocaje
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
nici nu a întreprins acte sau acțiuni concrete prin care să își aroge puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, nu poate avea semnificația unui conflict juridic de natură constituțională între autorități publice, așa cum a fost statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 53 din 28 ianuarie 2005 . Cât privește eventualele căi de soluționare, prefectul județului Suceava apreciază că este necesară instituirea unei proceduri clare, aplicabile, atât în ceea ce privește cazurile de conflict de interese, cât și cele de incompatibilitate
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale." Mai mult, prin Decizia nr. 270 din 10 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008, Curtea a statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție "stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea". Prin urmare, potrivit jurisprudenței Curții
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu impact direct asupra asigurării asistenței medicale a populației, prin suplimentarea surselor de finanțare a sistemului public de sănătate. Ca atare, Curtea a statuat că nu poate fi reținută încălcarea acestei prevederi constituționale. În continuare, Curtea Constituțională consideră că nu intră în competența sa verificarea conținutului notelor de fundamentare în ceea ce privește lipsa studiilor, lucrărilor de cercetare și evaluărilor statistice, care au stat la adoptarea ordonanței
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 9 decembrie 2010, și Decizia nr. 1.359 din 21 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 decembrie 2010, a statuat că regula generală în materia impozitelor și taxelor este cuprinsă în art. 139 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
În ceea ce privește sintagma "a afecta", prevăzută de prevederile constituționale ale art. 115 alin. (6), Curtea reține că prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, a statuat că verbul "a afecta" este susceptibil de interpretări diferite, așa cum rezultă din unele dicționare. Din punctul de vedere al Curții, aceasta urmează să rețină numai sensul juridic al noțiunii, sub diferite nuanțe, cum ar fi: "a suprima", "a aduce atingere
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
28 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012, a confirmat compatibilitatea soluției legislative contestate cu Legea fundamentală și, prin urmare, argumentele acolo statuate rămân valabile. Cu acel prilej, Curtea Constituțională a statuat că "restricția impusă prin prevederile art. 215 alin. (3) și (4) din lege reprezintă opțiunea legiuitorului care a dorit să stabilească cu claritate condițiile ce se cer a fi întrunite pentru ocuparea și deținerea poziției/funcției de rector al unei
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
aflat într-o situație favorabilă, dar discriminatorie față de persoanele care au fost trimise în judecată după apariția noilor dispoziții. În acest sens se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 prin care s-a statuat că prevederile art. 124 din Codul penal din 1969, așa cum a fost modificat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 62/2012 , sunt constituționale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârșite sub imperiul legii vechi. Judecătoria
DECIZIE nr. 78 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi a dispoziţiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260825_a_262154]
-
și a libertăților fundamentale. Cu privire la critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 7 cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că acesta nu este incident în cauză, deoarece așa cum a statuat în jurisprudența sa, măsura de siguranță a confiscării nu este o pedeapsă în sensul atribuit de art. 53 din Codul penal din 1969, care instituie felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice (a se vedea Decizia nr. 900 din 6 iulie 2010
DECIZIE nr. 78 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi a dispoziţiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260825_a_262154]
-
are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții ce derivă din același raport juridic sau strâns legate de acesta, poate să formuleze cerere reconvențională, aceasta fiind considerată ca un mijloc de valorificare a unui drept propriu de către pârât împotriva reclamantului. Așa cum s-a statuat în jurisprudența instanței de contencios constituțional, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 1.039 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, procedura de stabilire a taxei de timbru în
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 15 noiembrie 2013. De asemenea, prin Decizia nr. 1.098 din 21 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 11 noiembrie 2010, Curtea a statuat că, întrucât textul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 dispune că "orice persoană fizică" poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile legale, se deduce, fără niciun fel de echivoc, că în nicio situație o
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
fel de echivoc, că în nicio situație o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului. De pildă, nu poate beneficia de ajutor o persoană juridică ce desfășoară activități comerciale sau o persoană juridică - instituție publică. Prin această decizie, Curtea a statuat, totodată, că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate, potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar, reprezintă opțiunea legiuitorului român, în concordanță cu transpunerea prevederilor Directivei 2003/8/ CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
din 29 iulie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 581 din 17 august 2011. Articolul 52^3 (1) Mediatorul are dreptul să stabilească și să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispozițiilor și principiilor statuate de Lege. (2) Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, îndrumând părțile să aleagă un alt mediator. (3) Mediatorul are dreptul să refuze soluționarea prin mediere sau să întrerupă medierea în cazul în care constată că între părți
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260914_a_262243]
-
acest sens art. 7 și art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare). De asemenea, astfel cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, accesul liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își
DECIZIE nr. 107 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261298_a_262627]
-
sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013). Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În fine, Curtea constată că invocarea dispozițiilor art. 57 din Constituție nu are relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
DECIZIE nr. 107 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261298_a_262627]
-
art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
019 din 29 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 10 ianuarie 2013, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968, statuând că între dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora hotărârea pronunțată de judecător în temeiul art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală este definitivă, și prevederile din Constituție și din actele normative internaționale invocate de autorii excepției nu
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
al neacceptării unei succesiuni, bunurile în cauză revin statului, la cererea autorităților competente, prin intermediul unei proceduri notariale ( art. 85 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 ). Prin Hotărârea definitivă din 18 aprilie 2007, Tribunalul Olt a statuat că, în lipsa procedurii vacanței succesorale inițiate de stat, nimic nu împiedică moștenitorul legal să apeleze la un notar public pentru dezbaterea succesiunii. În plus, dispozițiile citate anterior prevăd o ordine de preferință între categoriile de potențiali moștenitori legali (de exemplu
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
CURTEA: 1. declară cererea admisibilă în ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1, referitor la despăgubirea reclamanților, domnii Victor și Viorel Rogojină, în conformitate cu Decizia din 7 mai 2004, și inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere; 2. statuează că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1; 3. statuează: a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, împreună, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, suma de
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]
-
1 din Protocolul nr. 1, referitor la despăgubirea reclamanților, domnii Victor și Viorel Rogojină, în conformitate cu Decizia din 7 mai 2004, și inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere; 2. statuează că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1; 3. statuează: a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, împreună, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, suma de 10.000 EUR (zece mii euro), pentru toate prejudiciile, sumă care va fi
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]