14,684 matches
-
relațiile emoționale în familie. Când mama se implică exagerat cu copilul, tatăl se simte exclus. Când această implicare exagerată se petrece între partenerii de cuplu, copiii nu mai au loc între ei. Alte nivele de implicare sunt: implicare fără emoții (trăiri), predominant intelectuală; implicare narcisică, atunci când interesul față de ceilalți membri ai familiei este proporțional cu măsura în care comportamentul acestora menține în centrul atenției persoana; supraimplicarea, implicarea excesivă dovedită de amestecul unui membru al familiei în mod exagerat în viața altui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin organizații administrative sau umanitare, prin limbă, obiceiuri, clase sociale, etnii. 3. Procesele de comunicare 3.1. Claritate Mesaje clare, consistente, congruente (cuvânt și acțiune) Clarificarea informațiilor ambigue: caută adevărul, vorbește adevărul 3.2. împărtășirea emoțiilor împărtășirea unei varietăți a trăirilor (bucurie, durere, speranțe, teamă) Empatie reciprocă, tolerarea diferențelor Asumarea propriilor trăiri și comportamente (nu dă vina pe alții) Interacțiuni plăcute, cu umor 3.3. Soluționarea prin colaborare a problemelor Brainstorming creativ; folosirea din plin a resurselor împărtășirea deciziilor și a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
3. Procesele de comunicare 3.1. Claritate Mesaje clare, consistente, congruente (cuvânt și acțiune) Clarificarea informațiilor ambigue: caută adevărul, vorbește adevărul 3.2. împărtășirea emoțiilor împărtășirea unei varietăți a trăirilor (bucurie, durere, speranțe, teamă) Empatie reciprocă, tolerarea diferențelor Asumarea propriilor trăiri și comportamente (nu dă vina pe alții) Interacțiuni plăcute, cu umor 3.3. Soluționarea prin colaborare a problemelor Brainstorming creativ; folosirea din plin a resurselor împărtășirea deciziilor și a soluționării conflictelor: negocieri, corectitudine, reciprocitate Centrare pe scopuri: pași concreți, construirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copiii care au participat la acțiune își vor schimba atitudinea față de pădure, față de natură. Ca răspuns la dezastre, comunitățile reziliente au răspunsuri: fizice (reconstruirea structurilor fizice: case, drumuri, păduri etc.); emoționale (indivizii, familiile, întreaga comunitate face eforturi pentru a depăși trăirile emoționale specifice traumei; în condițiile rezilienței, aceste eforturi se fac în comun, ceea ce le sporește eficiența); culturale (sunt dezvoltate anumite practici culturale, norme, reguli, obiceiuri, tradiții, momente comemorative, proverbe și zicători, servicii religioase etc.). în The Resilient City” (Walisser, Mueller
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
activitate regeneratoare atât emoțional, cât și cognitiv (Csikszentmihalyi, 2003). Cultivarea interesului față de natură, a dorinței de a proteja natura, plantele și animalele înseamnă crearea unei variante facile, la îndemână pentru copii și familii, de a-și orienta sănătos gândirea și trăirile. Muzica și dansul reprezintă inegalabile și facile surse de a crea astfel de stări de desprindere de o realitate inconfortabilă, de stimulare a resurselor motivaționale și de conectare cu ceilalți într o atmosferă de armonie. în general, natura și arta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
multiple și afirmăm în schimb referențialul unic, dar multidimensional. Concluzionăm în acest capitol, pe baza analizelor anterioare, că problema recunoașterii realității, unicității, stabilității și eficacității identității se pune în registrul actualizării sau producerii și reproducerii sale (adică al identificării) prin trăire (emoții, atitudini ș.a.), cogniție, reprezentare sau acțiune socială (fie ea discurs sau comportament). De aici decurge și metodologia pe care o utilizăm. Nu căutăm "stabilirea" sau "descoperirea" identității unei colectivități, a unei entități colective asumate aprioric, ci optăm pentru căutarea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o deplasare dinspre obiectiv și "transcendent" spre un subiectiv determinat contextual, adică spre ideea de categorizare; sau, cu alte cuvinte, identitatea, din subiect, devine obiect al manipulării de către indivizi sau grupuri. De asemenea, se observă o trecere de la interesul pentru trăirea afectivă sau emoțională către cogniție sau rațiune. Însă, cu toate că se accentuează ideea că elementele culturale sau biologice nu sunt suficiente pentru a face diferența și se subliniază importanța percepțiilor, atribuirilor sau intereselor contextuale, cultura cu tot ceea ce înseamnă ea (valori
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
literatură, știință, artă frumoasă și, mai întâi de toate, libertatea într-un stat modern" (Maiorescu, 1967:156). La baza teoriei stă ideea conform căreia societățile stimulate să se modernizeze prin adoptarea unor forme superioare de civilizație în detrimentul formelor de viață, trăire și sensibilitate autohtone, tradiționale 2, sunt condamnate la sterilitate și stricăciune. Practic Maiorescu, alături de alți junimiști Eminescu, Carp ș.a. -, denunța caracterul mimetic și antitradițional al direcției noi din cultura românească, ce pe termen lung, nu putea avea efecte benefice la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inconștientului constitutiv, ca și cadru determinat sau structurat, permanent al inconștientului (vezi Blaga, 1965:64). Dubletul orizontului temporal include la nivel conștient timpurile trecut, prezent și viitor, iar la nivel inconștient timpul-havuz, timpul-cascadă și timpul-fluviu. Timpul-havuz e orizontul deschis unor trăiri îndreptate spre viitor percepția istoriei se face în sensul unei evoluții viitoare spre ceva pozitiv -, timpul-cascadă e orizontul deschis trăirilor orientate spre dimensiunea trecutului percepția istoriei se face în sensul degradării unui ideal sau a perfecțiunii plasate în trecut -, iar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nivel conștient timpurile trecut, prezent și viitor, iar la nivel inconștient timpul-havuz, timpul-cascadă și timpul-fluviu. Timpul-havuz e orizontul deschis unor trăiri îndreptate spre viitor percepția istoriei se face în sensul unei evoluții viitoare spre ceva pozitiv -, timpul-cascadă e orizontul deschis trăirilor orientate spre dimensiunea trecutului percepția istoriei se face în sensul degradării unui ideal sau a perfecțiunii plasate în trecut -, iar timpul-fluviu își are accentul pe prezentul permanent modul de percepere a istoriei e etapizat în epoci independente una de alta
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trebuie să "simtă împreună" sau să "trăiască împreună" interacțiunea și să descopere astfel realitatea intersubiectivă și nucleul de esență spirituală, noologică, primordial și "anterior exprimărilor empirice pe care le face posibile"38. O dovadă remarcabilă pentru susținerea acestei idei, a trăirii împreună a realității intersubiective, noologice, a adevărului comunitar, o furnizează "tribunalele comunității" din Rwanda numite gacaca, care judecă cauze legate de conflictele interetnice dintre tutsi și hutu; condamnarea sau absolvirea se fac în baza memoriei colective a sentimentului de ofensă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
realității care se manifestă asincronic 39: o dimensiune a darurilor, un sistem virtual de determinante, și o dimensiune a intereselor lumești.40 Cu toate acestea, cele două planuri pot intra în rezonanță, adică pot fi unite și sunt unite prin trăire spirituală. "Trăirile fac posibilă actualizarea latențelor sufletești și compunerea feluritelor cadre spirituale în una și aceeași faptă, în actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se manifestă asincronic 39: o dimensiune a darurilor, un sistem virtual de determinante, și o dimensiune a intereselor lumești.40 Cu toate acestea, cele două planuri pot intra în rezonanță, adică pot fi unite și sunt unite prin trăire spirituală. "Trăirile fac posibilă actualizarea latențelor sufletești și compunerea feluritelor cadre spirituale în una și aceeași faptă, în actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sunt unite prin trăire spirituală. "Trăirile fac posibilă actualizarea latențelor sufletești și compunerea feluritelor cadre spirituale în una și aceeași faptă, în actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți trei piloni de însemnătate la fel de mare: latențele difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
faptul că sunt comune sau populare. De aici rezultă că o expresie a lor este sufletul popular. Cadrele noologice sunt "locuri spirituale" în care se activează simțirea comună, în care membrii unei societăți se "întâlnesc" pentru că "au aceleași tipare de trăire, împărtășesc aceleași simțiri" (Bădescu, 2002:241). Oamenii, observă autorul, independent de voința lor, simt la fel în anumite momente și contexte, adică simt împreună sau au aceeași trăire: "Simțirea comună nu este trăită cotidian, zilnic și în actele obișnuite ale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în care membrii unei societăți se "întâlnesc" pentru că "au aceleași tipare de trăire, împărtășesc aceleași simțiri" (Bădescu, 2002:241). Oamenii, observă autorul, independent de voința lor, simt la fel în anumite momente și contexte, adică simt împreună sau au aceeași trăire: "Simțirea comună nu este trăită cotidian, zilnic și în actele obișnuite ale unei societăți, ci numai în anumite momente și cadre" (Bădescu, 1997:72). În absența acestor cadre, simțirea comună rămâne latentă. Cadrele noologice nu fac parte din planul fizic
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
72). În absența acestor cadre, simțirea comună rămâne latentă. Cadrele noologice nu fac parte din planul fizic, ele sunt realități spirituale, sunt "unități transcendentale de sens, de înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al împlinirilor, timpul kairotic. Așadar, într-o rezumare simplificatoare, conchidem că latențele sunt
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al împlinirilor, timpul kairotic. Așadar, într-o rezumare simplificatoare, conchidem că latențele sunt energii necreate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]