14,579 matches
-
migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în aprilie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții, care iernează în România. Preferă locurile foarte liniștite, biotopul de clocit îl constituie lacurile de apă dulce sau lagunele litorale cu vegetație. Corcodelul cu gât negru Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în martie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții. A fost observat în apele interioare, pe cursurile părăsite (moarte) ale Oltului și Siretului
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de habitate naturale cu păduri subatlantice de stejar, păduri subatlantice și medioeuropene în amestec (stejar și carpen), păduri aluviale cu frasin, arin alb, arin negru și răchită și mlaștini calcaroase cu vegetație ierboasă de "Cladium mariscus" Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere mari și mici, păsări, reptile și broaște și de o mare varietate de insecte; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) iar din 2006 zonă umedă de importanță internațională Aria naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei”" și reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, fânețe și vegetație din stuf și papură) în bazinul mijlociu al văii Hamaradia (afluent de de stânga al râului Homorod) cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice. Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire pentru specii de păsări migratoare
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
pasaj care tranzitează Munții Carpați. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice (păpuriș, stufăriș, vegetație ierboasă) și faunistice (păsări, mamifere, reptile, pești) specifice zonelor umede. La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități vegetale cu specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica"), șapte-degete ("Comarum palustre"), trifoiște ("Menyanthes trifoliata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
predominantă a acestuia. Louis Pasteur a fost primul care a demonstrat că acidul acetic provine prin oxidarea etanolului, în evidență fiind rolul microorganismelor Acetobacter în această transformare. Pentru savant, problema esențială era de a găsi mijlocul de împiedicare a dezvoltării vegetațiilor parazite care erau pricina bolilor vinurilor. Savantul a observat, după o serie de experimentări, că nu era nevoie decât să se ridice câteva secunde temperatura vinului la 50 sau 60 °C. Oțetul obținut în urma acestei fermentații se prezintă sub forma
Oțet () [Corola-website/Science/324120_a_325449]
-
prezintă o zonă umedă cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis", "Sanguisorba officinalis"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Galerii ripariene și tufărișuri ("Nerio-Tamaricetea" și "Securinegion tinctoriae"), Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"), Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubr" și "Bidention" și Zăvoaie de "Salix alba" și "Populus alba"; ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifice Bărăganului. Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba", Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.", Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba", Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.", Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Ape
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
râuri ("Ulmenion minoris", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba", Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.", Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.", Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române. La
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru această
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
Bulgaria. Arealul de răspândire al hamsterului românesc nu este cunoscut cu exactitate dar se presupune că nu depășește 50.000 km pătrați în Dobrogea și nord-estul Bulgariei. Hamsterul românesc trăiește în zona de câmpie pe terenuri uscate și pietroase cu vegetație puțină dar și în culturi de legume, livezi sau vii. S-a estimat că ar exista în jur de 3.000 de exemplare de hamsteri românești în libertate ceea ce îl clasifică drept "aproape amenințat". Capul + trunchiul 100-150 (340) mm; coada
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
pieptului 3 pete albe-gălbui. Răspândirea sa în Europa este limitată la Dobrogea și o mică parte din estul Bulgariei. În Dobrogea, răspândită mai mult insular, intensitatea cea mai mare fiind în județul Tulcea. Animal exclusiv de stepă cultivată sau cu vegetație spontană bogată, ocupând biotopuri atât cu coline, cât și în plin șes, construindu-și galeriile, de obicei, în terenuri înțelenite, nesupuse lucrărilor agrotehnice. Activitatea cea mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Trăiește izolat, în
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
ascuțită, care se ridică din creasta principală, având un releu de telecomunicații la 10 metri sub el. În partea nord estică a vârfului se poate vedea un circ glaciar și o vale glaciară, datând din ultimele ere glaciare. Vârful prezintă vegetație alpină grohotișuri. La vest de vârf se află un lac crio nival, la 1530 de metri în zona subalpină. În zilele senine vârful este vizibil din Oradea și din Deva (de sus de la cetate), totodată de pe vârf în zilele senine
Vârful Cucurbăta Mare () [Corola-website/Science/326559_a_327888]
-
o mare cantitate de specii conservate, cum ar fi floarea de colț, simbol al Pirinului. Numărul total de specii conservate este de circa 60, iar 126 sunt incluse în Cartea Roșie Bulgară a Speciilor Amenințate. Se diferențiază trei niveluri de vegetație în , unul forestier, unul subalpin și unul alpin, dispunere cauzată de altitudinea înaltă la care se află întregul parc. În parc trăiesc circa 2090 de specii și subspecii de nevertebrate, printre ele numărându-se 300 de specii rare, 214 endemice
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]
-
pereți abrupți tăiați de apele pârâului Valea Brădeștilor, un afluent de dreapta al Văii Cheii. Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de de fag ("Fagus sylvatica") în amestec cu gorun ("Quercus petrea") și scoruș ("Sorbus dacica"). Vegetația ierboasă este alcătuită din elemente floristice de pajiște și stâncărie (dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă); cu specii de: gâscariță ("Arabis alpina"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), in galben ("Linum flavum"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), iarba surzilor ("Saxifraga
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
comunitară "Munții Trascăului") reprezintă o zonă având la intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite din conglomerate, șisturi argiloase și gresii atribuite cretacicului superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante; printre care: mălaiul cucului
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
abrupturi calcaroase atribuite jurasicului, cu pereți verticali tăiați de apele cursului mijlociu al Văii Mogoșului. La nivelul albiei râului, sunt formate mai multe [[marmită|marmite]], unde, în perioada secetoasă băltește apa, de unde și denumirea rezervației de "Cheile de la Piatra Bălții". Vegetația zonei este alcătuită din păduri ce au în componență [[arbore]]t cu specii de [[fag]] ("Fagus sylvatica"), în amestec cu [[gorun]] ("Quercus petrea"), iar la nivelul ierburilor specii floristice de pajiște și stâncărie. [[Categorie:Rezervații naturale din județul Alba]] [[Categorie
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
împădurite și fânețe. În arealul rezervației au fost identificate 5 de tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri și lespezi calcaroase și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Vegetația lemnoasa are în componență arbori și arbuști cu specii
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri și lespezi calcaroase și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Vegetația lemnoasa are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în amestec cu gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"); pâlcuri sporadice de conifere cu larice ("Larix") și pin ("Pinus L."), rachița
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
are o suprafață de 5 ha. Arealul (inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului") prezintă un relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate din marne, gresii și conglomerate), acoperit în mare parte cu vegetație de arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), cununița ("Spiraea chamaedryfolia"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus fruticosus"); pășuni și fânețe. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 10 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri înguste, săpate în calcare (ace, turnuri, hornuri, mase de grohotiș), înconjurate de vegetație forestiera (fag, gorun, mesteacăn, pin), pășuni și fânețe. Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana") sau măceș ("Roșa
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]