142,493 matches
-
18 state. Mulți dintre ei umblaseră pe la medici fără să primească ajutorul de care aveau nevoie. Nu a venit nimeni la mine să-mi spună că tratamentul meu nu i-a folosit. Acum am 96 de ani și încă mă simt bine. Oamenii îmi spun că trebuie să trăiesc până la 120 de ani pentru că au nevoie de mine ca să rămână sănătoși. I-am făcut masaj reflexogen unui medic, care mi-a spus că l-am ajutat într-un mod cum nu
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
singur. După doi ani: 155 kg, nici un simptom de arteriopatie obliterantă sau de atrofie musculară, piele sănătoasă și bronzată, foarte dinamic, și-a recăpătat permisul de conducere. Potența i-a revenit cu o vigoare neașteptată, pe care nu a mai simțit-o de 20 de ani. Un personaj cunoscut este capabil să danseze în urma tratamentului Doctorul Von Salza ne relatează experiența sa cu reflexologia. „Cartea de reflexologie a doamnei Carter aduce o completare benefică a tehnicilor de prevenire a bolilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în care asemuiește națiunea unei "comunități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orientată ad clerum, adresându-se înainte de toate semenilor intelectuali cu care autorul împărtășește tovărășia cognitivă și preocuparea comună în cadrul aceleiași științe sociale a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a fi formulată. Aceasta impută reducția livrescă a construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu revendică o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând revelațiile postmodernismului francez, că există și o realitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
experiența lecturală prin divulgarea unor elemente de intrigă în care sunt încuibate surprize programate a fi descoperite pe măsura înaintării în text, lucrările academice au consacrat practica devoalantă a rezumatului (eng. abstract). Supunându-ne acestui principiu de transparență academică, ne simțim obligați să dezvăluim sinopsisul argumentului general dezvoltat în cartea de față încă din primele pagini. Prima parte a lucrării insistă asupra relației intrinseci existente între memorie și națiune, încercând să arate rolul crucial jucat de memoria colectivă în procesul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
efortul său. Alte surprize conceptuale îndosite în paginile volumului stau a fi descoperite. * * * Același imperativ moral al aducerii aminte apasă și asupra autorului cărții de față. Asumându-mi această calitate auctorială, găsesc necesară amintirea numelor "celorlalți semnificativi" față de care mă simt îndatorat intelectual. Capul de serie al acestui index nominum magistrorum este, neîndoielnic, prof. univ. dr. Petru Iluț, călăuza mea intelectuală, pe urmele și prin perspectiva căruia am filtrat conceptual și m-am zbătut să înțeleg realitatea socio-umană. În cărțile și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
da cum așa numai creștin? Creștin! Creștin e și bulgarul...; e creștin, dar e și Bulgar!... Creștin e și Muscalul... Creștin e și Grecul... Prin urmare, și tu... bine, ești Creștin, dar mai ești ceva, nu e așa? Nu te simți tu că ești din moși-strămoși Român, Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt motivele pentru care înțelegerea emergenței și evoluției sistemului educațional statal în țările române este condiționată de plasarea procesului autohton în contextul civilizației europene. Primele tentative statale de arogare a atribuțiile educaționale din mâinile instituționale ale clerului s-au făcut simțite în ducatele care alcătuiau densa osatură politică a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În Weimar, încă din 1619 a fost adoptată o reglementare care proclama universalitatea și obligativitatea instrucției primare a tuturor copiilor în vârste de până la 12 ani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precizie a momentului fondator, sau cel puțin delimitarea perioadei, în care un anumit popor își face apariția pe scena istoriei. Samul Micu, în Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, scrisă în 1805 și rămasă la stadiul de manuscris până în 1995 (!), simte nevoia de a evidenția fortissimo possibile originea latină a poporului român, fapt pentru care consideră necesar ca istoria românilor să fie prefațată de o incursiune în preistoria Romei. Odiseea poporului român începe așadar cu "Stricarea Troiei". "Nașterea și creșterea lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1812, Buda), singura dintre lucrările cardinale ale Școlii Ardelene care au văzut lumina tiparului în timpul vieții autorilor lor. Începutul românilor în Dacia este cronografiat de Maior ca venind odată cu "descălecarea românilor în Dacia" în urma cuceririi romane (Maior, 1990). Totuși, Maior simte nevoia de contextualizare istorică, astfel că narațiunea istoriei românilor pornește, în lucrarea sa, de la momentul contactului primordial al romanității cu teritorialitatea dacică reprezentat de primele războaie ale romanilor cu dacii din timpul lui Iulius Cezar. Patru decenii după Șincai și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nenorocirile de veacuri ale românilor, Aaron ajunge la concluzia că fărâmițarea politică este principala blamabilă: "Unirea rumânilor pentru slobozenie și faptele lor cele viteze cu care au apărat cinstea patriei, putea să înalțe duhul lor, să-i facă a se simți mai pre sus de ceea ce era și să îmbrățișeze cultura cu focul ce caracterizează pe asfel de nație; dar ceea ce a oprit duhul rumânilor de a nu se gândi la aceasta și de a nu face nici o mișcare spre înaintare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dânsa: faptele lui cele slăvite sunt trâmbițate în toate părțile; isprăvile lui cele mari împodobesc foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de o pomenire neuitată! Dar rumânii toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care nici o dată nu va peri; dar a murit prea de vreme pentru proiectele sale cele mari ce le formase pentru fericirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interne românești, modificarea articolului 7 din Constituția din 1866 (potrivit căruia cetățenia putea fi acordată numai străinilor de religie creștină, deci nu și evreilor), a declanșat revărsarea valului antisemit în societatea românească. Frustrarea a cuprins opinia publică autohtonă, care a simțit că independența câștigată pe câmpul de luptă este ciuntită de interferențele Marilor Puteri care obligau la revizuirea constituției în contra spiritului românesc. Obținerea independenței de stat a legitimat și prilejuit politic elevarea principatului România la rangul de regat, iar pe Carol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
am spus odinioară că munții Carpați sunt șira spinărei a poporului românesc. D'o parte și de alta se întind coastele aceleași ființe. Astăzi mai mult de cât ori când jumătate din ființa noastră este torturată. Pe coastele de dincolo simțim lovituri, se văd vânătăi și răni adânci, se aude sângele gâlgâind... Trosnește și ne doare. Ne doare, căci loviturile se dau ființei noastre care se revoltă la fite-ce lovitură (Delavrancea, 192-, pp. 16-17). Nu ne putem decât imagina, printr-un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
popor năvălitor nu a avut o înrâurire așa de puternică asupra noastră. De aceea s-a și spus chiar, de către slavistul Ion Bogdan, că nu poate fi vorba de poporul român decât după amestecul cu Slavii" (Giurescu, 1942, p. 75). Simțind totuși pericolul unei supralicitări a componentei slave în constituția etno-spirituală a românilor, Giurescu se grăbește să adauge o serie de note explicative la afirmația lui Bogdan, care muta centrul de greutate pe elementul slav: " Această afirmație trebue înțeleasă credem noi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identificarea acesteia cu românitatea, mai ales pe fondul contrastului etnico-spiritual cu ungurii catolici. O temă importantă este teza rezistenței românității prin ortodoxie, a ortodoxiei ca azil al naționalității române în fața persecuției catolice instrumentate de unguri: "În biserica ortodoxă, românul se simțea român. [...] Astfel biserica devine scutul de apărare al naționalității române din Transilvania: ea ne-a salvat neamul dela o pieire sigură" (Constantinescu, 1928, p. 71). Odată cu instituirea "regatului apostolic" ungar prin încoronarea lui Ștefan I în anul 1000, românii transilvăneni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de așa numitul "plan Valev" din 1964 prin care URSS dorea să impună o diviziune statală a muncii în interiorul lagărului socialist, României fiindu-i conferit rolul de producător agricol pentru celelalte state care urmau să se specializeze pe industria grea. Simțindu-și anihilată independența economică a țării prin angrenarea (și aservirea) producției românești în sistemul sovietic, comuniștii români au ripostat prin emiterea Declarației cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale din aprilie 1964, cunoscută mai degrabă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un patriotism de tip superior" (p. 10). Și asta deoarece în patriotismul socialist se contopesc iubirea de țară "dragostea [...] față de pământul natal udat de sîngele atîtor generații" și devotamentul oamenilor muncii față de noua orânduire socială a patriei pe care o simt acum a lor (ibidem). Patriotismul este o forță motrice spirituală care, cuplată la motorul forțelor materiale, propulsează înainte societatea românească. Însă pentru a asigura o astfel de propulsie progresivă, patriotismul trebuie să fie topit în formele socialiste ale internaționalismului proletar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
construirii socialismului" (Roller, 1952, p. 752). Aceeași rezoluție adoptată în Plenara CC al PMR definește naționalismul ca o ideologie burgheză întemeiată pe o "politică de dezbinare, de subjugare și de asuprire a popoarelor". Zvâcul antinaționalist al doctrinei comuniste se face simțit prin catalogarea naționalismului drept "cel mai primejdios dușman al unității celor ce muncesc în lupta pentru interesele lor de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Antidotul pe care clasicii marxism-leninismului l-au imaginat pentru combaterea naționalismului, iar comuniștii români îl administrează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
declarând în 1952 că au o "opinie bună" despre Hitler (Judt, 2005, p. 58). Cu privire la "chestiunea vinovăției germane", cum a fost ea formulată de Jaspers, în decembrie 1951 doar 5 la sută dintre germanii din RFG au declarat că se simt "vinovați" față de evrei. 21 la sută dintre respondenți încă apreciau că "evreii însăși sunt parțial responsabili de ceea ce li s-a întâmplat în timpul celui de-al Treilea Reich" (Judt, 2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Gorbaciov a vizitat România în 1987 și a ținut un discurs televizat în care și-a prezentat reformele și a făcut aluzie la necesitatea adoptării unor reforme în România. Vizita a rămas practic fără nici un efect deoarce nu s-a simțit o îmbunătățire a vieții economice. 5. România de la statul totalitar la statul de drept a) Căderea regimului comunist Criza societății românești în anii comunismului se dovedise de lungă durată având caracteristici comune cu criza din celelalte țări ale sistemului, dar
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
constant. * etapa a treia-etapa îndemânării-în care controlul asupra mișcării devine automat; elevul/sportivul se concentrează mai mult asupra a ceea ce trebuie făcut decât asupra modului cum trebuie realizat. Execuția se face în condiții variate, asemănătoare competiției. În această etapă elevii simt mișcarea, sunt capabili de autoevaluare, sarcina profesorului fiind aceea de a asigura metode și motivație corespunzătoare. În esență eficacitatea diferitelor abordări ale învățării este în relație de condiționare directă cu următorii factori: a) caracteristicile personale; modalitățile învățării depind de structura
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
forței atletu e a picioarelor, ridicării - rotării înaintării trunchiului și întinderii 268 energice a brațului aruncător. Pe parcursul acestei faze se realizează succesiv un sprijin unilateral pe piciorul drept și un sprijin bilateral. Greutatea (bila) rămâne lipită de gât până ce aruncătorul simte că greutatea corpului a fost transferată pe piciorul stâng. Axele umerilor și bazinu1ui continuă rotația d ce devin perpendiculare pe direcția aruncării. În ultima parte a fazei finale corpul aruncătorului trebuie să fie în extensie completă, pe o axă imaginară
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]