144,219 matches
-
și teologia la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Brașov, începând cu 1838. A început să publice poezie în revista Foaie pentru minte, inimă și literatură. S-a numărat între conducătorii Revoluției din 1848, ca membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios ("Din sânul maicii mele"), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și Monstruoasa Coaliție, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
îngăduie un provizorat. După Convenția de la Paris din 1858, marile puteri au lăsat guvernul fiecărui principat român în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani, până la alegerea domnitorilor. Principala atribuție a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii cu Țara Românească. Unioniștii moldoveni au putut impune cu ușurință candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
au lăsat guvernul fiecărui principat român în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani, până la alegerea domnitorilor. Principala atribuție a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii cu Țara Românească. Unioniștii moldoveni au putut impune cu ușurință candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului moldovean și la
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului moldovean și la București a fost oficial sugerată muntenilor de către delegația Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anunța rezultatul alegerii de la Iași. În Țara Românească, adunarea electivă a fost dominată de conservatori, care erau însă scindați. Neputându-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sfârșit prin a se ralia candidatului Partidei Naționale care a fost ales la 24 ianuarie/5 februarie 1859
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării. Întâmpinând rezistență din partea guvernului și a "Adunării Legiuitoare", alcătuite din reprezentanți ai boierimii și ai marii burghezii, precum și a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstirești (decembrie 1863) și dizolvă "Adunarea Legiuitoare" (lovitura
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
și a "Adunării Legiuitoare", alcătuite din reprezentanți ai boierimii și ai marii burghezii, precum și a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstirești (decembrie 1863) și dizolvă "Adunarea Legiuitoare" (lovitura de stat de la 2 mai 1864). În același an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituție și o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, și decretează (14 august 1864) legea rurală
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
nu s-a putut trece brusc la reforma agrară, ci s-a continuat, pentru o perioadă de timp, să se adopte reforme pe linia organizării moderne a statului, deoarece acestea nu întâmpinau opoziția conservatorilor, încă stăpâni pe majoritatea mandatelor din adunare datorită sistemului electoral restrictiv. Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea căilor ferate, constituirea Consiliului superior al instrucțiunii publice, un regulament de navigație, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea Școlii de silvicultură și o serie de măsuri premergătoare unei secularizări a averilor mănăstirești
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
au reprezentat, în această perioadă, concretizările planului de reforme. Din momentul în care conducerea guvernului a fost preluată de Mihail Kogălniceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict între guvern și majoritatea adunării. A urmat lovitura de stat de la 2 mai 1864 când deputații au fost evacuați din sală de un detașament militar și Adunarea Legiuitoare dizolvată. Această lovitură a sporit puterea domnitorului Cuza, și totodată a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
din nou în dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict între guvern și majoritatea adunării. A urmat lovitura de stat de la 2 mai 1864 când deputații au fost evacuați din sală de un detașament militar și Adunarea Legiuitoare dizolvată. Această lovitură a sporit puterea domnitorului Cuza, și totodată a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare. Sancțiunea poporului prin plebiscit și recunoașterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
lovitura de stat de la 2 mai 1864 când deputații au fost evacuați din sală de un detașament militar și Adunarea Legiuitoare dizolvată. Această lovitură a sporit puterea domnitorului Cuza, și totodată a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare. Sancțiunea poporului prin plebiscit și recunoașterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului pașoptist, desființându-se relațiile feudale în agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
a satisfăcut în parte dorința de pământ a țăranilor, a desființat servituțile și relațiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării capitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai însemnate evenimente ale istoriei României din secolul al XIX-lea. Dupa desființarea Adunării Legiuitoare (2 mai 1864) Cuza pierde sprijinul tuturor partidelor politice și, pentru a putea guverna, se înconjoară de o camarilă formată din funcționari corupți care primesc funcții și contracte cu statul; corupția și sifonarea banului public mai ales în lucrări
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
trecut la etapa hotărâtoare a înfăptuirii reformelor. Astfel, primul demers făcut, într-o direcție în care guvernul știa că nu avea să întâmpine opoziție pe plan intern, a fost acela al secularizării. La 13/25 decembrie 1863, la propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor mănăstirești cu 93 de voturi contra 3. Era o măsură de însemnătate majoră, datorită căreia era recuperat peste un sfert din teritoriul național. Apoi au fost elaborate și promulgate Legea contabilității, Legea consiliilor județene, Codul Penal
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
identității valone, a impus mișcării valone alegerea unor simboluri tocmai pentru a se individualiza. Principalul simbol este "cocoșul " denumit și cocoșul valon, care era utilizat pe scara largă pe arme și steaguri. Cocoșul a fost ales ca și emblemă de Adunarea Valonă pe 20 aprilie 1913, fiind schițat de Pierre Paulus pe 3 iulie 1913.Astfel, steagul Valoniei reprezintă un cocoș de culoare roșie pe un fundal galben. Imnul Valonie a fost scris de Theophile Bovy în anul 1900,iar în
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
Cântecul Valonilor.Pe 21 septembrie 1913 a avut loc prima dată ziua națională a Valoniei la Verviers, cu ocazia comemorării participării valonilor la "Revoluția belgiană" din 1830. Aceasta are loc în a treia duminică, din luna septembrie. Cu această ocazie, Adunarea prezentă a ales ca și motto"Valonia pentru totdeauna" iar ca și strigăt "Libertate". În 1998 Parlamentul valon a adoptat oficial toate aceste simboluri cu excepția motto-ului și strigătului. Franceza este principala limbă vorbită în Valonia.Germana este vorbită în
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
hainele cu vin. La curte erau și bufoni pentru a veseli atmosfera. Sub Cotys I, în perioada 383-360 i.en., regatul este reunificat. Acesta a fost asasinat de un grec ce a fost răsplătit cu o cununa de aur de către adunarea populară a Atenei. La moartea lui Cotys I, regatul s-a împărțit în trei regate distincte. Tracia devine astfel o pradă ușoară pentru Filip al II-lea ce o cucerește în 342/341 i.en., și pentru a glorifică victoria
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
înregistrat pe țară 2.960.298 voturi „da” și 2.996 voturi „nu”. Al doilea și utimul plebiscit a fost organizat după eliberarea Basarabiei, la 9-15 noiembrie 1941. Prin decretul-lege nr. 3052 din 5 noiembrie, „Națiunea Română este chemată în Adunarea Obștească Plebiscitară, Duminică, 9 noiembrie 1941, pentru a-și exprima aprobarea sau dezaprobarea asupra guvernării dezrobitoare a Mareșalului Antonescu”. Dintre peste 4,7 milioane de alegători, pentru politica mareșalului Antonescu au votat „da” 3.446.889 (99,99% din voturi
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
cultura română lucrurile au stat în fond foarte bine, personalitățile sale tutelare fiind totdeauna luminoase și, în fond, inocente, nicidecum virulente sau resentimentare, nicidecum responsabile...”" (Adrian-Paul Iliescu,) În acest context, istorici și jurnaliști evrei din România s-au mobilizat la adunarea și arhivarea documentelor și a mărturiilor supraviețuitorilor atât din timpul Holocaustului, cât și din anii premergători, ca un monument funerar și o obligație postumă față de o etnie decimată. Încă din 1945, Marius Mircu (primul jurnalist care, după al doilea război
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
două titluri de campioni districtuali, la mare luptă cu studenții, rebotezați KEAC din KKAS. În contextul reorganizării activității sportive în cadrul României Mari, echipa și-a schimbat numele în "CFR (Căile Ferate Române)". În aprilie 1921, oficialii CFR Cluj participă la București la adunarea generală a Federației Societăților Sportive din România, adunare convocată în vederea unificării Federației de Sport din România cu cele din teritoriile alipite după Primul Război Mondial. Conducătorii feroviarilor clujeni acceptă înscrierea CFR-ului în primul campionat al României întregite, în sezonul
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
cu studenții, rebotezați KEAC din KKAS. În contextul reorganizării activității sportive în cadrul României Mari, echipa și-a schimbat numele în "CFR (Căile Ferate Române)". În aprilie 1921, oficialii CFR Cluj participă la București la adunarea generală a Federației Societăților Sportive din România, adunare convocată în vederea unificării Federației de Sport din România cu cele din teritoriile alipite după Primul Război Mondial. Conducătorii feroviarilor clujeni acceptă înscrierea CFR-ului în primul campionat al României întregite, în sezonul 1921-1922. Structurat pe faze districtuale și regionale, fotbalul
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
Din toate părțile alergau tineri, care, în urma făgăduelilor ce li se dădeau, se vedeau cât de curâd prefect, primari, deputați, miniștri!”". A rămas celebră în epocă afirmația solemnă pe care unul dintre membrii noului partid a făcut-o la o adunare electorală când "„dând violent cu bastonul în dușumeaua localului, el scoase din ființa lui surescitată o frază în care takismul culminează : «Cînd o să venim la putere, urla cetățeanul, am să vînz și pietrele pavajului de pe stradă!»”" Take Ionescu a fost
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
independent susținut de Partidul Progresist Sârb. Cel dintâi primar care a fost ales în mod democratic după cincizeci de ani de comunism a fost Zoran Đinđici, în 1996. De asemenea, primarii erau aleși democratic și înainte de al doilea război mondial. Adunarea Civică din Belgrad are 110 consilieri, care sunt aleși pe o perioadă de patru ani. Partidele majoritare actuale sunt aceleași ca și cele din Parlamentul Șerbiei (Partidul Democrat-G17 Plus și Partidul Social al Serbiei-Partidul Pensionarilor Uniți din Șerbia cu suport
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
Partidul Democrat-G17 Plus și Partidul Social al Serbiei-Partidul Pensionarilor Uniți din Șerbia cu suport de la Partidul Democrat Liberal, iar în proporții similare cu Partidul Radical Sârb și Partidul Democratic al Serbiei-Serbia Nouă în opoziție. Fiind capitala, orașul Belgrad găzduiește și Adunarea Națională, Guvernul împreună cu agențiile sale și 64 de ambasade străine. Orașul este împărțit în 17 municipii. Cele mai multe municipii sunt situate în partea de sud a râului Sava și a Dunării, în regiunea Šumadija. Trei municipii (Zemun, Novi Beograd și Surčin
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
de la un oraș oriental la arhitecturi contemporane acelor vremuri, cu influențe din artele neoclasica, romantică și academică. Arhitecții sârbi au preluat tendințele europene la sfârșitul secolului XIX, construind Teatrul Național, Palatul Vechi, Catedrală Ortodoxă, iar ulterior, la începutul secolului XX, Adunarea Națională și Muzeul Național, cu influențe Art Nouveau. Elemente de arhitectură neo-bizantine sunt prezente în clădiri precum Fundația Vuk, vechiul Oficiu Poștal de pe strada Kosovska și lăcașuri sfinte, precum Biserică Sfanțului Marcu (pe temelia mănăstirii Gračanica) și Templul Sfanțului Sava
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]