3,716 matches
-
Asia de sud-est va deveni un nou punct de interes. Primul lucru care ar trebui spus este ca, cu sau fără Trump, America începe să vadă Europa, în continuare ca pe un prieten, dar ca pe un prieten de familie, care poate îmbătrânește puțin, care începe să aibă dificultăți, țările din UE se ceartă între ele... Care este rolul Rusiei în această ecuație? Rusia este importantă, nu atât din punct de vedere economic, în această privință America încă are cărțile mari, chiar și
„Trump răsplătește loialitatea. România a fost un aliat loial Americii”. John Florescu, despre cât de bun va fi noul președinte al SUA pentru România () [Corola-blog/BlogPost/339033_a_340362]
-
și am constatat că el dispăruse iar pe locul unde stătuse câteva clipe mai înainte, se afla un cerc de apă care nu se scurgea nicăieri și în care se refleca un curcubeu. M-am încruntat și am pornit agale îmbătrânit dintr-odată cu câțiva ani netrăiți. Apoi m-am întors din nou și acolo unde ne despărțiserăm, de data asta, nici urmă de apă. Așa că am început să mă îndoiesc și de faptul că discuția noastră avusese loc cu adevărat sau
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
opresc pe scări să citesc, deși acolo nu puteau să fie decât câteva cuvinte de circumstanță, absolut convenționale. Nici nu speram la mai mult. Surpriză! Dedicația era scrisă de o altă mână decât cea de pe denunțul incriminatoriu. Uite Sebastiane că îmbătrânești, învață și tu cum se scriu unele din filele istoriei noastre post-decembriste. Vin lupii tineri, care știu să se bată, riscă să iasă în față și au un dosar curat? Trebuie să li se pună și lor niște obstacole pe
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
numai de public, ci și de personalitățile din lumea muzicii, și nu pentru că a fost cândva un Cornel Fugaru care a lăsat, plecând în neant, târziul muzicii sale, ci pentru că muzica lui a ajuns între comori vii unde nu mai îmbătrânește niciodată! Cornel Fugaru a deschis unul dintre marile drumuri ale muzicii ușoare românești, neizolând-o, nefăcând-o necomunicabilă, ci dăruind-o tuturor, și în primul rând copiilor, pentru care opera de artă de azi se propune izvor de aur topit
CORNEL FUGARU. A PLECAT ÎN ETERUL MĂRILOR STELARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341065_a_342394]
-
viata-de-dupa-viata-362836 -Frumusețea dvs. are și ea legătura cu misticismul, sau care v-ar fi secretul, dacă mai mult ca sigur că sfidați vârsta cronologică și mai mult întineriți decât...? Doamna Silvia Urlih: - Da, cred că da, mai mult întineresc decât îmbătrânesc. Povestea mea e simplă. Am fost diagnosticată cu „distrofie musculară progresivă facio scapulo peronieră” boală ereditară. M-am vindecat de această boală în urma morții fratelui meu (leucemie). Eu întineresc, pentru că de atunci, din anul 1993 am renăscut. Mi-am îmbrățișat
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
scape, Dar când mă uit la ea, lumina Mă doare pe-ale mele pleoape, Fug după ea, s- o prind, s-o cert, Fuge de mine și zâmbește, Să o încui, s-o pedepsesc, s-o iert, Respira și nu-mbătrânește, Îmi cântă lieduri de demult, Eu o privesc cu încântare, Recita versuri, eu ascult, Într-o palpabila visare, Se-ndrăgostește nebunește De alte ideale vieți Și suferă când întâlnește, Rime pierdute de poeți Și plânge deseori și țipă, Se-ncuie
SUNT MOARTĂ DUPĂ VIAȚĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341049_a_342378]
-
altceva de lucru, de asemenea își urma obiceiul ei de a invita musafiri la ei acasă. Așa se scurseră zece ani timp în care el trăi laolaltă cu Nicoleta în acea casă, însă biata femeie suporta multă violență din partea lui. Îmbătrânise, ea nu mai era ca înainte și pe lângă faptul că suporta violență, trebuia să suporte și infidelitățile lui, el îi declara pe față că are amante și că vrea să scape de ea, că casa e doar a lui. Iar
POVESTEA UNUI ÎNVINS (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341198_a_342527]
-
goale... Și mâna se-ofilește, ce tristă ipostază, Sub geamătul de tunet împrăștiind pustiu! Iubirea noastră, toamna, iar intră-n metatază; Să înflorim din nou e greu și-i prea târziu... Și plânge înc-o toamnă aceleași melodii; Scâncesc viori sihastre, îmbătrânind iluzii... Eu când mai înfloresc, tu oare-ai să mai vii? Și toamna asta plânge aceleași vechi confuzii... Referință Bibliografică: Și plânge înc-o toamnă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de
ŞI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341254_a_342583]
-
Însă, o fetiță bucălata, cu ochii mari și părul cârlionțat, prins în două codite, Ana S., după ce m-a privit îndelung, mi-a rostit, cu un glas plin de siguranță: “Eu, doamna, eu...îmi doresc de la Mosul să nu mai îmbătrânim, niciodată!”. “De ce?” am îndrăznit eu s-o întreb. Iar răspunsul ei îmi sună și acum în minte și dacă nu aș fi fost acolo, aș fi fost tentata să cred că poate fi un raspuns indus, învățat. “Dacă nu o să
MAI AVEM NEVOIE DE MOŞ CRĂCIUN? de MARICICA STROIA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341422_a_342751]
-
De ce?” am îndrăznit eu s-o întreb. Iar răspunsul ei îmi sună și acum în minte și dacă nu aș fi fost acolo, aș fi fost tentata să cred că poate fi un raspuns indus, învățat. “Dacă nu o să mai îmbătrânim, nici eu, nici ceilalți copii și nici dumneavoastră, atunci n-o să mai murim, niciodată! Așa ne vom putea bucura împreună, mult mai mult timp de prezență Moșului!” Aș încheia, spunând: Oameni buni, avem mare nevoie de Moș Crăciun! Iată ce
MAI AVEM NEVOIE DE MOŞ CRĂCIUN? de MARICICA STROIA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341422_a_342751]
-
de piatră,/ muntele numără fructele mării,/ niște speranțe amăgite ale detaliilor/ ușor alunecând peste închipuite coline;// zmei roșii/ în câte un singur cuvânt cuibărindu-se,/ privesc distanți dimineața pieptănându-se,/ sub tâmpla luminii topindu-se/ pe sensul unic al zilei;// îmbătrânit,/ norocul își caută singur linia vieții în palmă,/ pe suluri de altădată scriindu-și memoriile”... („Așteptând pasărea sufletului”); „Câini supuși/ vin pașii,/ tiptil, să-mi miroasă umbra timidă,/ să privească, uimiți,/ cum de-aseară/ mă prăbușesc în cer;// „pe umerii
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
era atât de singur. Avea acasă pe soția sa pe care o iubește din ce în ce mai mult. Pentru că iubirea se coace ca un fruct care este mai bun la sfârșit decât în primăvară, verde Curajul pe care l-au avut de a îmbătrânii împreună este mai admirabil ca dragostea fierbinte din primii ani ai răsăritului. Și mai spune Ion: - "noi nu știm să iubim, abia la bătrânețe învățăm. Poate că și de asta ne lasă Dumnezeu să îmbătrânim." Dumnezeu este acela care, indiferent
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
l-au avut de a îmbătrânii împreună este mai admirabil ca dragostea fierbinte din primii ani ai răsăritului. Și mai spune Ion: - "noi nu știm să iubim, abia la bătrânețe învățăm. Poate că și de asta ne lasă Dumnezeu să îmbătrânim." Dumnezeu este acela care, indiferent de necazul in care s-ar fi aflat Ion, nu l-ar fi abandonat, niciodată. Nădejdea pe care bătrânul Ion și-o pune în Dumnezeu este la fel de mare și de fierbinte precum ruga lui de
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
Didina a avut-o în fața judecătorului, de data aceasta în capitală, n-a mai putut să ascundă adevărul. Învinuirea pe care i-o adusese boierului Pandele o râcâia pe creieri, nu-i da pace. Nopțile deveniseră un coșmar pentru ea. Îmbătrânise înainte de vreme, iar gândul că Pandelică-al ei... stă nevinovat la răcoare, numai datorită unei răzbunări de femeie geloasă, a cedat nervos și-a povestit cu lux de amănunte pentru ce și-a schimbat depoziția. Părul îi albise înainte de vreme, ochii
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
Timpul trece, merge spre pustiu“). Însă sentimentul aproprierii iminentei morți nu este resimțit cu durere, ci cu nostalgie și o doză semnificativă de seninătate. Își acceptă cu înțelepciune condiția de ființă trecătoare, chiar dacă, pe alocuri dă glas revoltei că a îmbătrânit, fiind, în sufletul său, încredințată de faptul că, în pofida aparențelor, are parte de imunitate absolută sub cupola timpului... Suferința la gândul aproprierii morții (se găsește la vârsta când „tinerețea/ ( ... ) nu se-ntoarce niciodată“) este atenuată până aproape de disipare de către credința
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341505_a_342834]
-
care „te duce către stația finală“, Titina Nica Țene ne îndeamnă să găsim în noi puterea de a primi Bucuria lucrurilor simple, de a lăsa fericirea să vină la noi, odată cu o nouă primăvară, cu o nouă toamnă ... Dragostea nu îmbătrânește niciodată, ne asigură ea. Scânteile iubirii de odinioară n-au adormit în cenușă, chiar dacă au trecut decenii de când cei doi, prințesa și Făt-Frumos, stăteau pe bancă în parc. Chiar întoarsă în satul natal, pustiu acum, unde nu mai găsește pe
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341505_a_342834]
-
Sau să cer ajutorul altui turist? - Crezi că trebuie să fiu ajutat? - Doar îndrumat spre a experimenta noul și, cum suntem la munte singuri și timp avem suficient, de ce nu? - Am crezut că îți place doar „clasicul.” - Încă nu am îmbătrânit să mă mulțumesc cu ce poate moșul să mai dăruiască babei sale. Când am în pat lângă mine un fost sportive de performanță, de ce m-aș mulțumi ca bunica de bunicul? - Aha, așa deci, am fost un fel de bunicul
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
anii, Nu-i vremea încă s-ascultăm litanii, Tu nu auzi flămândă cum recită Inima mea de tine fericită? Asemenea te simt când îmi citești Poemul meu în care locuiești, Citește-l azi, un altul mâine-l scriu, De vom îmbătrâni nu vreau să știu... Referință Bibliografică: Poemul dintre noi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1112, Anul IV, 16 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POEMUL DINTRE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342095_a_343424]
-
luat la castel!? PRINȚIȘOR: M-a lăsat să trăiesc printre oameni. Este vorba de sute de ani de atunci... NARCISA: Am auzit că vampirii sunt fioroși. PRINȚIȘOR:Te înșeli!... Evit să stau o perioadă lungă în același loc fiindcă nu îmbătrânesc! NARCISA:(îi zâmbește șăgalnic.) Iată că m-am îndrăgostit de un vampir! Îmi vei suge sângele și voi ajunge vampirică? PRINȚIȘOR: Niciodată! NARCISA:(debusolată ) Tu vei rămâne tânăr, iar eu voi ajunge babă!? PRINȚIȘOR: Vei deveni nemuritoare ca mine!... NARCISA
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
prea bun la inimă ca să fie plantator... Această din urmă plăsmuire este cea mai neroadă dintre toate plăsmuirile lui, spuneți-i despre aceasta...” În Italia la Byron veni Thomas Moore. Byron l-a primit binevoitor, vesel, dar era atât de îmbătrânit, încât Moore a rămas uluit. Byron pierduse din acea inspirație care îl deosebea anterior atât demult de ceilalți. Își lăsase perciune (așa voia Teresa), zicându-i că astfel capul lui seamănă cu al muzicanților. Purta plete, ce-i cădeau peste
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
m-au numit la început Ra, apoi Helios, Mitra, Tezcatlipoca.. Auzi?...Tezcatlipoca!..Hm!..Nu mi-a plăcut!...Acum mă numesc Soare... și-mi place ! -Păi, nu te cheamă Soare? -Ba da, dar mă întreb de unde știu ei?... -Ha-ha-ha!...Vistiernice, ai îmbătrânit și caldura ta solară te-a zăpăcit. E clar ca lumina zilei pe care o stăpânești. Gândurile s-au întors în aceste forme de Viață și au transmis datele noastre. Deci, ceea ce am poruncit, se îndeplinește. - Măria Ta, un singur
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
ciocnește de asistenta șefă. ASISTENTA ȘEFĂ: Hei, chipeșule, unde te crezi? PRINȚIȘOR:Vreau să-mi văd soția... ASISTENTA ȘEFĂ: Ai timp să fii lângă ea de o să-ți iese peri albi în cap! (dând din cap cu subînțeles) Când vei îmbătrâni! PRINȚIȘOR: Cum se simte? Dar fătul? ASISTENTA ȘEFĂ: Doamna doarme, iar fătul este sub observație. O ducem într-o rezervă. Reveniți mâine dimineață! Asistenta îi zâmbește șăgalnic apoi îi închide ușa în nas. Prințișor rămâne buimac câteva secunde, apoi scutură
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
din timpul vieții... De când i-a fost ucisă Contesa n-a mai organizat nici un bal. Narcisa pune capul pe umărul soțului. Prințișor o cuprinde în brațe. NARCISA: (cu oarecare tristețe) Dragul meu, tu vei rămâne veșnic tânăr, iar eu voi îmbătrâni... PRINȚIȘOR:(o sărută ușor pe buze) Nu-ți face griji! N-ai să îmbătrânești niciodată! NARCISA: (tresare) Vom fim mai tineri ca proprii noștri copii? PRINȚIȘOR: E posibil să trăiască și ei câteva sute de ani! Vom vedea... NARCISA:(cu
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
bal. Narcisa pune capul pe umărul soțului. Prințișor o cuprinde în brațe. NARCISA: (cu oarecare tristețe) Dragul meu, tu vei rămâne veșnic tânăr, iar eu voi îmbătrâni... PRINȚIȘOR:(o sărută ușor pe buze) Nu-ți face griji! N-ai să îmbătrânești niciodată! NARCISA: (tresare) Vom fim mai tineri ca proprii noștri copii? PRINȚIȘOR: E posibil să trăiască și ei câteva sute de ani! Vom vedea... NARCISA:(cu amărăciune) Ce păcat că nu vor fi nemuritori ca noi! Prințișor o sărută ușor
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
după moarte nu mi-am părăsit poporul! PRINȚIȘOR: Dar bunicule, deja cei de o seamă cu Narcisa au început să facă riduri și să le albească părul. Colegii, prietenii, vecinii și rudele deja se uită chiorâș la noi că nu îmbătrânim. CONTELE DRACULA:(surâde) Și asta nu te bucură!? NARCISA: Asta va crea suspiciuni în rândul cetățenilor. CONTELE DRACULA:(zâmbind) Am în creierul munților un palat. Doar norii,vântul, vulturii și piatra muntelui știu de existența lui. Acolo au trăit și
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]