27,540 matches
-
sufletului poposesc, odihnindu-se, extrăgându-și esența propriei liniști, din tăcerea absolută...Valul de speranțe ce inundă marginile abrupte ale propriilor simțiri adeseori alină cu mângâierea stropilor săi, suavi, ca de ploaie de vară, și revigoranți îndelung, netezimea catifelată ce îmbracă inima, al cărei contur se întrezărește ușor în zări, în imaginile ce reflectă în apusuri de soare ritmurile sub care se zbat neîncetat, să se facă simțite, pulsurile lumii...... XX. CĂLĂTORIND SPRE PARADISUL PROMIS, de Cristina P. Korys, publicat în
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
culcuș printre locuințe... Un crivăț siberian își face loc sumbru, În timp ce drumuri sub omăt se ascund, Iar șuieratul vantului sună funebru, Când pătrunde pretutindeni furibund... Liniștea își caută ecoul în fereastră, Unde s-au așezat reci flori de gheață, Ce îmbracă sticla în rochie maiastră Încântând ca-n povești, de ... Citește mai mult Pe albastrul infinit al cerului seninS-a lăsat tulburător culoarea gri,În zare, 'ntreg pământul se vede nins deplin,Iar nori închiși încep a-l acoperi...E cumplit
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
culcuș printre locuințe...Un crivăț siberian își face loc sumbru,În timp ce drumuri sub omăt se ascund,Iar șuieratul vantului sună funebru,Când pătrunde pretutindeni furibund...Liniștea își caută ecoul în fereastră,Unde s-au așezat reci flori de gheață,Ce îmbracă sticla în rochie maiastrăîncântând ca-n povești, de ... XXII. MOMENTE ȘI SIMȚIRI UNICE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. În simplitatea felului lucrurilor e adesea toată bucuria sufletului!... Momentele unice, mărețe, ce străbat
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
-n ochi par a li se cuibări... Tristeți, ori dulci melancolii Se revarsă-n sublime magii, Lăsând mister și emoții, Peste liniști ori clipe hazlii... La porți stă carul cu roade Culese-n truda de pe câmpuri, Culorii vii și-mbelșugate Îmbracă noi, aceste timpuri... Printre reci brume, se zăresc Priviri amare, îndulcite De seninul ce le-nsoțesc În inimi, traversând grăbite... Ca o blandă mângâiere, ... Citește mai mult Un alt miracol al toamneiCoboară amețitor, în zări,Fiind leagăn lent al frunzei,Ce
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
pe bulevardul Rotschild, cînd văd venind din partea opusă o doamnă cu trei copii după ea, total absentă la cei din jur. La un moment dat, se oprește și privește înapoi. Un domn, ceva mai înalt și maii matur decît ea, îmbrăcat în negru, venea zburând, cu un ziar ebraic în mînă. Cînd se apropie destul, ea porni mai departe. Nurit, o strig eu de parcă ieri ne-am fi despărțit. Nurit!!! Nu mă aude sau mă ignoră și merge mai departe. Vreau
FRUMOASĂ ŞI REBELĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383697_a_385026]
-
-i știam telefonul, nici măcar numele de familie după soț. Nu-mi aminteam de nimeni din apropiații ei. Toți s-au împrăștiat care încotro, de unde să-i mai iei? Ce dă Dumnezeu? Într-o zi, văd la un supermarket un bărbat îmbrăcat la fel ca soțul lui Nurit, cu o barbă aproape identică, purtînd pălărie și ochelari. Mi s-a părut cunoscut. Aștept să termiine cumpărăturile, apoi mă adresez direct: - Shalom, Burăch. - Shalom îmi zice. Ce faci? - Bine, dar dumneata? - Slavă Domnului
FRUMOASĂ ŞI REBELĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383697_a_385026]
-
erau odihnite și proaspete, nu ca restul doamnelor, desfigurate de oboseală. Hotelul la care s-au cazat, unul de patru stele, era cu vedere spre Dunăre și oferea servicii de calitate. Mami a făcut un duș prelungit, apoi s-a îmbrăcat cu ceva foarte ușor dar cu o pronunțată notă sexi și i-a spus fiicei: - Dragă, eu voi răspunde invitației pe care domnul Nick mi-a făcut-o! Vom mai conversa, vom bea o cafea, vom mai pune la cale
EXCURSIA DE DOCUMENTARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383685_a_385014]
-
lut... Nu vom putea ieși, căci sigur nu se poate, Finalu-întotdeauna, e pentru spectatori; După cortină, ceasul ‘nainte tot va bate, Și-actorii își vor strânge, la piept, tăcute flori. Vezi dăra, dintr-o geană, ce pare o lumină, Și-mbracă valul nostru, ca și un curcubeu?! E visul nud, ce scris e, cu slova ta divină, Pe crucea mântuirii... a sufletului meu!... Referință Bibliografică: Tăcute flori / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1380, Anul IV, 11 octombrie 2014
TĂCUTE FLORI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383724_a_385053]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TIMPUL Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului Timpul a fost definit arbitrar, apoi fizica modernă l-a îmbrăcat în conuri de lumină și arătat ca o ireversibilitate ternă. Doar soarele ne privește constant prin ochiul de lumină din înalt. Eu privesc la părul meu: alb, mai alb,mai alb...! Referință Bibliografică: Timpul / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TIMPUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383731_a_385060]
-
HAINE Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului Pe-o plajă mai pustie, lângă dig, Umbla o fată goală și fierbinte Ce tremurând mi se plângea “Mi-e frig”. Și-atunci am îmbrăcat-o în cuvinte. I-am pus pe umeri două substantive, Pe sâni i-am pus un adjectiv - superb, La mijloc prepoziții, mai lascive, Iară mai jos i-am pus... i-am pus un verb. Ea mi-a propus -copilă fără
CUVINTE HAINE de DAN NOREA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383734_a_385063]
-
minte necuprinse -Nici gândul ca să zboare n-ar putea- Sunt frumuseți de-ntunecime stinse Văzute doar de cei ce pot visa: Sunt Soarele și Luna, care odată, Avut-au nuntă mare, cu alai, Și toată-mpărăția lor- noptată S-a îmbrăcat în cel mai nobil strai. Alaiul lor de nuntă se pornise Din domul de-abanos pe inserat În calea mirilor stelele prinse În diademe drum le-au luminat Se veseleau cu toate jucăușe Clipind din gene des și apăsat Căci
POVESTEA UNUI METEOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383755_a_385084]
-
țara o vatră de cântec, de cuget, de rugăciune, de monumente din piatră și vii...! Tinerimea ei era oștimea apărării graiului și creației de la rădăcină românească. Spunându-i-se de către Adrian Păunescu „generația în blugi”, ea era de fapt generația îmbrăcată în ultima haină de sărbătoare a unui neam care după 1989 avea să-și răstoarne totul la vale, pe apa sâmbetei zisă democrație. Muzica și literatura au suferit neîncetat de atunci. Râul unei epopei s-a dat pe afluentul unei
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
să părăsească salonul spitalului a doua zi, dar mintea sa, se află sub acel simțământ otrăvitor, incertitudine. Ajunse acasă adusă de Anton. — Scumpa mea, cât sunt de fericită că ești bine! spuse mama Deliei. Te rog, ai mare grijă și îmbracă-te mai gros, vezi că începi și tu să nu mai fi chiar așa de puternică. Te rog, puiule, ai grijă de tine. Dacă ar fi știut mama Deliei că starea ei avea o altă cauză, cine știe cum ar fi făcut
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383744_a_385073]
-
patruzeci de minute până la cimitir așa că porni la drum cu pas întins. Era o noapte frumoasă de primăvară, cu lună plină și stele ce străluceau frumos pe bolta cerească. Acele nopți de aprilie erau cam răcoroase, de aceea Liviu se îmbrăcase cu un pardesiu negru, lung, croit cu gust, cu guler mare, ce la umeri avea ca niște epoleți prinși în niște nasturi mari negri, de asemenea jos la mâneci avea niște manșete modelate frumos, ce erau prinse în câte un
CUMPĂNA DIN NOAPTE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383767_a_385096]
-
inimii. — Acolo e durerea cea mare! spuse mama. — Ai chemat Salvarea? — Nu, încă nu! țipă mama. Când m-am trezit și l-am auzit pe tata gemând am fugit la tine. Anton formă numărul de la Salvare. — Vin imediat. Să ne îmbrăcăm mamă, nu avem ce face altceva. Să nu-l mișcăm. Se apropie de tată. Mă auzi tată? Ce ai? Unde te doare? Dar acesta nu răspunse, gemea doar, ținându-se cu mâna în dreptul inimii. Salvarea apăru destul de repede. Ei erau
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383752_a_385081]
-
mamă, nu avem ce face altceva. Să nu-l mișcăm. Se apropie de tată. Mă auzi tată? Ce ai? Unde te doare? Dar acesta nu răspunse, gemea doar, ținându-se cu mâna în dreptul inimii. Salvarea apăru destul de repede. Ei erau îmbrăcați. Medicul i-a luat tensiunea. — Urgent, ridicați-l! Se pare că e un infarct. Câți ani are domnul Ghițescu? I-ați pregătit buletinul? — Șaptezeci și nouă, îi dădu răspuns Anton, întinzându-i și buletinul. Bătrânul se stinse a doua zi
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383752_a_385081]
-
iarna! Draga de ea cum se gândește să fie frumoasă și elegantă pentru mine! Asta da, parteneră de viață. Delia nu mă întreba niciodată, nu-mi cerea să-i cumpăr haine și le cumpăra singură. Dar, trebuie să recunosc, se îmbrăca bine! Dar scumpa mea, mică, iubită, ea are nevoie de aprecierile mele! Sunt fericit că e lângă mine și-mi face viața plină de neprevăzut... Urcară în mașină. Locuiau într-un cartier la o oarecare distanță de Mall. Tocmai aici
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383747_a_385076]
-
gândirii pozitive și frumosului în toate formele care ar putea să ne coloreze viața. Mă întreb, totuși, dacă ar fi să aibă copiii o opțiune, ce le-ar place să sărbătorească? O sărbătoare a îngerilor sau Halloween? De ce să te îmbraci în drăcușor și să te schimonosești sub o mască roșie, înspăimântătoare, când poți purta aripioare pufoase și să cânți niște cântece divine cu glasul curat al copilăriei, sau să spui poezii și povești despre îngerași? De ce totul trebuie să poarte
SĂPTĂMÂNA ÎNGERILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383793_a_385122]
-
însele, un mister care, de cele mai multe ori rămâne nedezlegat, alteori se distaină. Tema toamnei este reluată și în această piesă: “Toamna este oglina vieții omenești. Totul își află deplinătatea în această oglindă viu colorată. (Un moment e liniște.) M-aș îmbrăca în toamnă ca să mi se aurească frunzele, dar mi-e teamă că le voi pierde curând, voi tremura o clipă de frig și mă voi stinge. Nu vreau să plece toamna! E raiul splendorii. Cum se îndură natura să-și
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
lasă apusul să-i închidă ochii? Ia câteva frunze ruginii care au căzut pe bancă. Se uită la ele.) Au început să cadă. Nu mai e mult. Mi-e teamă că frumusețea va adormi curând și răceala ultimei clipe va îmbrăca în gri orizontul unei vieți. (Ascunde frunzele în haină.) E mai bine așa. Nu vor vedea alte frunze durerea primelor despărțiri. (Din nou liniște.) Trăiesc într-o lume a oglinzilor. Unde îmi întorc privirea observ un chip. Copacul are chipul
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
ceva timp în urmă. Așadar memoria sa era neatinsă. Dar pe cer, doar un nor de o culoare neobișnuită, se lățea văzând cu ochii. Apoi el simți că îi este frig ! Tot mai frig ! Să mă întorc acasă să mă îmbrac, ce se întâmplă aici, ce o fi cu norul acela rozaliu ? . Nu mi-a fost dat să văd un astfel de nor până acum ! Înțelese că a căzut, că a fost trântit pe caldarâm, își aminti că s-a simțit
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
vei afla câți pământeni se află aici, la noi. Urcă ! Îi spuse ghidul său. Astăzi vă întâlniți, aici cu toții, în această mașină, astfel numiți voi Omabo . Pământeanul urcă două mici postamente ce nu semănau cu scările obișnuite. O cameră imensă îmbrăcată în albastru atât de plăcut ochilor încât pământeanul simți că se află undeva unde griji și suspine nu există. Se lăsă moale într-un fel de fotoliu rotativ. GHidul său îi spuse: noi comunicăm cu toată gama de culori. Pentru
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
ea am făcut primii pași Și tot ea mi-a dat imboldul: „- Să înveți, să nu te lași!“. N-aveam lux la noi acasă, Nici mătăsuri sau covoare, Însă eu simțeam că mama-mi Punea lumea la picioare. Nu mă-mbrăca din reviste, Nici celular nu aveam, O aveam, însă, pe mama Și era tot ce-mi doream. Idolul copilăriei, Universul meu era, O sorbeam din ochi când, seara, Lângă pat, povești citea. Adormeam, cu al meu suflet De copil, împăcat
SACRIFICIUL UNEI MAME de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383812_a_385141]
-
Acasa > Stihuri > Semne > CAD UMBRE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului am ajuns să îmbrac seară de seară ca pe o haină de gheață tropotul plecării tale sângele-mi îngenunchează în fața ferestrelor între mine și tine turnuri ale cuvintelor se nasc și se topesc în aceeași fracțiune de viață las calul inimii să pască iarba
CAD UMBRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383811_a_385140]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎNSINGURARE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Însingurare, c-o haină grea mă-mbraci, Pe pieptu-mi ce trainică armură n-are Cu pașii ca pietrele de moară calci Și nu mă întrebi vreodată dacă doare... Și-as vrea să fiu câmp înrobit de maci, Petale muribunde în rug de soare Sau vânt ce bate
ÎNSINGURARE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380119_a_381448]