1,835 matches
-
Trei porți de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de la nord erau destinate celor care solicitau adăpost spiritual. Porțile centrale, tot în număr de trei, erau rezervate împăratului și suitei sale. In mijloc, cea mai înaltă era "Poarta împărătească", placată cu argint aurit, decorație jefuită de apuseni în 1204. Cele două nartexuri sunt săli transversale alăturate și succesive, perpendiculare pe axa mediană a locașului și lungi cât toată latua acestuia. Au lungimea de 60,90 metri și lățimea de
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
teritoriul comunei Marga iar în 1706 Csaky, comandant al cetății Deva, ocupă cu armata comuna Marga care era păzită de numai 20 de soldați. La 1605, mai mulți țărani din Marga au fost trași la răspundere pentru că au alungat boii împărătești de pe teritoriul comunei. La 1736-1739, țărani din Marga și Măru, pentru că au tras foc asupra patrulelor austriece au primit o aspră pedeapsă, satele fiind arse de armata generalului Lentulus. În 1848,în timpul Revoluției, țaranii din Marga au luat parte făcând
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
-se o reprezentare corectă, în stil realist și cu stil propriu tehnicii adoptate. Icoanele catapetesmei sunt pictate în tehnica ulei, de factură realistă, cu încercări de modelări în clar obscur și cu o redare oarecum perspectivică a spațiului scenelor. Icoanele împărătești și ușile diaconești, de mai mari proporții vădesc o și mai mare apropiere de tradiția picturii de șevalet în tratarea personajelor.” [3] 4. Sfințiri Nu se cunoaște arhiereul ce a săvârșit târnosirea în 1893. Însă ulterioarele sfințiri ale repicturii sunt
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
află cafasul, susținut de o grinda transversala, așezată pe două coloane de lemn. Biserică nu are pictură murala. Catapeteasma bisericii are cadrul din lemn de tei, brad și stejar. O sculptura de palmete din lemn împodobește fațadă catapatesmei bisericii. Icoanele împărătești sunt pictate în ulei pe spațiul chipului săpat în lemnul icoanei. Este o pictură slavo-bizantina, făcută de un pictor necunoscut, de o valoare artistică deosebită. După tradiția locală se zice că icoanele catapetesmei au fost aduse din Rusia la vechea
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
o mireasă împodobită, ca o roabă au rușinat-o... Turcii au pus mâna pe bogățiile domnilor și pe râuri de averi. De acolo s-a întors ca mare învingător, acel trufaș stăpânitor al turcilor și s-a dus la cetatea împărătească, lăsând ca stăpân al domniei pe un oarecare Ștefan"". În anul 1540, boierii moldoveni îl asasinează pe Ștefan Lăcustă într-un foișor din cetate, în timp ce acesta dormea. Domnitorul Despot Vodă (1561-1563) își stabilește și el reședința la Suceava. Cetatea este
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Cronica lui Radu Popescu, referindu-se la , precizează că ""mumă-sa [a lui Mihai Viteazul, n.n.] au fost de la Oraș dela Floci [sic], care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep [comerciant], om mare și bogat den [sic] Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..."" Stabilirea familiei căreia a aparținut Teodora, mama lui Mihai, a pornit de la povestirea unui sfetnic al acestuia, Teodosie vel logofătul, Rudeanu, a cărui povestire nu s-a păstrat în forma ei
Teodora Cantacuzino () [Corola-website/Science/300056_a_301385]
-
fost decorat pentru calitatea sa ca ofițer și vitejia sa ca soldat, dar și pentru realizarea victoriei la Polchina, cu Ordinul de Cavaler Maria Terezia cu înregistrarea în a 184-a promovare de la 17 august 1918, mai departe cu Ordinul Împărătesc Leopold de clasa a 3-a cu decorație de război (KD.) și numit general de brigadă ("Generalmajor"). Până în 1916 a mai fost onorat între altele cu Ordinul Imperial al Coroanei de Fier de clasa a 3-a cu decorație de
Ioan Boeriu () [Corola-website/Science/300113_a_301442]
-
lupta împotriva fluxului barbar. Se pare că abia în secolul al XVIII-lea s-a cristalizat populația cicireană din apropierea pălmașilor români și a grănicerilor care păzeau hotarele posesiunilor coloniștilor din împrejurimi. Corpul de grăniceri a fost organizat în urma victoriei armatei împărătești, conduse de prințul Eugen de Savoya împotriva forțelor turcești în 11 septembrie 1697. Lupta s-a dat la Zenta și în urma victoriei imperialiștilor, statul major din Viena a hotărât organizarea Regiunei de graniță dintre Tisa și Murăș (Țiucra, Pietre rămase
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
altar și pe solee, s-au refăcut treptele și s-au placat cu gresie; au fost cmparate: o Sf. Evanghelie, un chivot, o candela-pe Sf. Masă, două seturi de vesminte pentru Sf. Masă, două seturi de perdele(dvere) pentru ușile împărătești și diaconești, un epitaf și mai multe icoane pictate, pentru sărbătorile unor sfinți de peste an.<br> Biserică a fost sfințită, de P. S. Iustin, în 29 iunie 2004, iar preotului paroh Grigore-Dumitru Roșca i s-a acordat distincția de iconom stavrofor
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
cu soțiile lor în costum popular, iar între cele despărțituri ( pronaos, naos și altar) pe Sfinții Apostoli, Sfanțul Cristofor-înfățișat cu cap de oaie, Izvorul Tămăduirii, sau pe Sfinții Mucenici Mină și Teodor Tiron.Catapeteasma din zid este pictată deasupra ușilor împărătești, având în laterale icoane portabile. De reținut că toate ferestrele au fost construite că la cetățile de apărare: înguste în exterior și largi în interior. Deasupra ferestrei din pronaos sunt pictate cuvioasele Paraschiva și Maria, iar în naos Sfinții Pantelimon
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
oameni vor chema din țară , leah , rus , sârb , grec sau ungur , ei să aibă slobozenie pe trei ani de la domnia mea , nici să ne plătească , nici să ne muncească nouă nici o muncă nici o dabila , numai să aibă a da birul împărătesc o singură dată pe an ...De aceea , nimeni din slugile mele,...sau alții din ei să nu îndrăznească a intra în satul lor“ . De aici reiese că domnia avea cunoștință de abuzurile făcute de funcționarii săi și încerca să le
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
cu sita, pe conturul pereților, al lăcașului. Când artă penelului și-a reluat evoluția firească în satele transilvănene, biserica din Birtin și-a primit respectivă podoaba. Din ceea ce a moștenit, până astăzi, pictură cea mai timpurie este aceea a ușilor împărătești, cu Bună Vestire și evangheliștii, despre a cărei magistrală împlinire aflăm din însemnarea din "„Anii Domnului 1740, aceasta sfântă zvera s-au făcut pentru sufletul lui Ivanut Marc și au umblat Ivanut Toader de s-au făcut acest lucru să
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
s-au făcut pentru sufletul lui Ivanut Marc și au umblat Ivanut Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan”". În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radude de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopopul fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pereții
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
protest a generat mișcarea populară din Timișoara, punctul de pornire al Revoluției anticomuniste române din 1989. Biserica Reformată din România urmărește tradițiile reformei protestante elvețiene, care a refuzat de la început liturghia latină împreună cu cea bizantină, care sunt rituri imperiale sau împărătești. Ele s-au format la curțile împăraților romani de Răsărit și Apus, drept aceea au un fast deosebit. Limba slujbelor este maghiara, iar în orașele mari din Vechiul Regat, de exemplu la București, se folosește și limba română. Accentul este
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
rând este prezentată în centru, scena cu Mântuitorul îmbrăcat în veșminte arhierești stând în jilț având alături pe Sfânta Fecioară Maria și pe Sfântul Ioan Botezătorul, înconjurat de cei doisprezece apostoli. Pe al treilea rând sunt ilustrate cele douăsprezece praznice împărătești. Al patrulea rând pictural se află de o parte și de alta a sfintelor uși. Pe ușile împărătești este pictată Bunavestire și chipurile regilor David și Solomon. De o parte și de alta se află icoanele Mântuitorului și ale Maicii
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Sfânta Fecioară Maria și pe Sfântul Ioan Botezătorul, înconjurat de cei doisprezece apostoli. Pe al treilea rând sunt ilustrate cele douăsprezece praznice împărătești. Al patrulea rând pictural se află de o parte și de alta a sfintelor uși. Pe ușile împărătești este pictată Bunavestire și chipurile regilor David și Solomon. De o parte și de alta se află icoanele Mântuitorului și ale Maicii Domnului. În dreapta ușilor diaconești este icoana Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil, vechiul hram al bisericii, iar în stânga icoana
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
cu scopul reducerii igrasiei; - refacerea totală a tencuielilor exterioare, repararea tencuielilor interioare, înlocuirea tâmplăriei, repararea șarpantei și înlocuirea învelitorii din tablă zincată, ignifugarea șarpantei, toate acestea reprezentând măsuri de reparații curente. Aceste lucrări au fost finalizate în anul 2002. Icoanele împărătești și praznicale de pe catapeteasmă au fost executate de pictorul Tiberius Nicușor Duță din Ștefănești Argeș, iar pictura murală de Costel Toma din Curtea de Argeș. Biserica a fost resfințită în 2004 de către PS Calinic, Episcop al Argeșului și Muscelului.
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
aparte. Tot așa se explică și mulțimea preoților de altădată, câte doi și trei de fiecare biserică. Această Sfântă biserică este cea mai veche din localitate, fiind clădită în anul 1711, conform tradiției satului. În dosul icoanei ce reprezintă praznicul împărătesc, se găsește o inscripție din care se constată reparația Catapitesmei în 1797, zugrav fiind I. Popovici. "Nicolae Iorga, venind dinspre Soveja și vizitând Cașinul, pe 5 August 1905, a scrie în lucrarea sa „Sate și Mănăstiri”: „Biserica cea veche din
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin, corect executate și bine conservate. Nu se cunoaște numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate în rame simple și poleite. Ușile împărătești sunt sculptate în frunze și ramuri poleite.
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
iar Sf. Masă este din zid. Catapeteasma bisericii, pictată de persoane anonime, în stil bizantin, datează din sec. VIII-IX. Este compusă din icoane pe lemn de tei, pe schelet de stejar, unele icoane având poleeală de aur. La fel ușile împărătești sunt sculptate și pictate.
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
preot econom Mihai Lapteș. Membrii comitetului: Ioan Ramașcanu, Iorgu Stamati ,Gheorghe I. Pester, Vasile Huțu, Iancu Baciu, Ioan Agache, V.V Perju, Constantin Anisie, Vasile Buraga, Emil Lapteș, Petru Căpățînă, Contantin Benchea. II.A doua inscripție se găsește pe ușile împărătești srisă cu litere latine care cuprinde: “În zilele M.S. regelui Mihai I a Romîniei și al I.P.S. Patriarh Nicodim, episcop Grigore Leu al Hușilor, protoereu Paul Potorac, paroh fiind preot Nicolae Lapteș, s-a restaurat acest lăcaș, fiind mutat aici
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
și dintre pronaos și naos sau de la ancadramentele ferestrelor, constând în dantelărie spiralică, formată din vreji, flori și fructe specifice. Ceea ce s-a sculptat în lemn a dispărut din păcate, toți specialiștii fiind însă de acord cu faptul că ușa împărătească, sculptată în 18 panouri, încadrate într-un decor minuțios, reprezenta o capodoperă. Despre pictura lui Pârvu Mutu și a ucenicului său Radu de la biserica mănăstirii Bordești, specialiștii au scris si vor continua să scrie. Frescele cu Adormirea Maicii Domnului și
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
ieșirea din sfântul altar. Maistrul bisericii nu este cunoscut, dar a fost de origine rusă. Stilul arhitectonic este în întregime cu influență slavonă. Catapeteasma este construită ca un perete din scânduri pe care sunt agățate diferite icoane răzlețe, o ușă împărătească și două uși diaconești. Obiectele istorice mai vechi, datând din sec. XIX: cărți de cult slavone, Sf. Vasile, Sf.Epitaf, pictat și brodat cu fir alb, două cruci din metal alb și email, chivot, policandru, clopot din 1872 restaurat în
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
din sec.XVII - XVIII pictate atât pe lemn în ulei, cât și pe piele și pânză. Catapeteasma este pictată pe piele, scoțând în relief icoanele praznice și ale prorocilor, iar în partea de jos a catapeteasmei se găsesc icoanele mari împărătești pictate pe lemn. Biserica are formă de navă, arhitectura specifică bisericilor din Moldova, cu partea inferioară (de la intrare) ridicată în forma de turn, care servește drept clopotniță. Acest lăcaș de cult a servit drept adăpost și sprijin în momente de
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
acesteia, respectiv Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gabriel (Gavril-Gavriil), importanți îngeri în cadrul tradiției iudeo-creștine . Icoana a fost realizată în sec. XVIII, respectiv anul 1740 și atribuită lui Andrei Zugravul din Cornești, Cluj. Dimensiunea tabloului: 89*63,5 cm. Cele două icoane împărătești au dimensiunile aproximativ egale și au fost așezate (perioadă 1740 - 1982 )în zona centrală a Iconostasului bisericii din Aruncuta. În prezent, datorită valorii lor deosebite, cele două icoane de lemn se află în custodie la Arhipescopia Vadului, Feleacului și Clujului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]