4,538 matches
-
tăcută, sau sub o ploaie de primăvară sublimă și impalpabilă, sau la lăsarea provocatoare a întunericului într-o seară liniștită; și, în fine, întâlnirea - pentru că această apariție nu lipsește niciodată - cu un băiat pe care-l iubești pe dată pentru înclinația către inocență a inimii sale, pentru obișnuința de a fi supus și respectuos fără a fi servil, pentru libertatea pe care i-o dă grația sa; pe scurt, pentru cinstea sa. Se pare că Penna n-a putut fi trădat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
precontestatare (adică un univers cultural tipic „reformist”). În schimb, verbalismul și terorismul prin care astăzi se exprimă în mod normal o asemenea urgență (este și cazul articolului în chestiune) au o origine mai puțin nobilă: ele se nasc direct din înclinațiile culturale ale micii-burghezii italiene, etern obsedate și ațâțate la răscoală de propria „conștiință nefericită”. „Conștiință nefericită” care o face frenetică, gata de orice - o masă fluctuantă pradă primului venit să predice întâietatea acțiunii asupra gândirii (la rândul său improvizate pe
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
decât conștientă) de a proteja asumpțiile de bază ale culturii organizaționale românești. Studiile realizate relevă faptul că majoritatea managerilor români sunt produsul propriei experiențe manageriale. Cunoștințele lor par să fie dobândite mai ales prin cultivarea pe cont propriu a unor înclinații native, într-un anumit context managerial (Mățăuan, 1999). De asemenea, ei cred că în condițiile actuale un manager are nevoie mai ales de experiență și talent, ignorând sau minimalizând cunoștințele referitoare la resursele umane, ca și necesitatea de antrenare a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
micro care ar putea influența direct problema centrală. Studentul trebuie să identifice toate tendințele și forțele care pot afecta modul în care urmează să răspundă problemei centrale. De exemplu, dacă luăm ca problemă identitatea europeană, putem distinge ca tendință emergentă înclinația de a ne asocia identitatea națională cu cea europeană, văzută ca un întreg, astfel încât europenismul devine un factor-cheie al identității personale. Pe de altă parte, legăturile emoționale cu identitatea națională sunt foarte puternice, dacă nu chiar dominante. Dacă ne dorim
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mame nu durau Însă prea mult, deoarece erau trimise În România Împreună cu copiii lor. 8. „Skoro domoi!”. Reîntoarcerea În România Dovezile de bunătate, credința În Dumnezeu, legăturile puternice cu ceilalți deportați, tehnicile primare de supraviețuire și, În cazul femeilor, o Înclinație Înnăscută În a face față lipsei de hrană au fost cruciale În a-i Întări pe deportați, contribuind la supraviețuirea lor. În timp ce aceste acte, relații, credințe și dispoziții biologice au fost probabil o condiție necesară de supraviețuire, ele nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
carte din partid. Cu toate că Dej și alți lideri comuniști au jucat un rol foarte important În Înlăturarea lui Pătrășcanu, decizia eliminării celui din urmă a fost luată la Moscova, chiar de către Stalin. Sovieticii nu Îi puteau ierta lui Pătrășcanu Îndeosebi Înclinațiile sale pe linia intereselor naționale românești, manifestate atît În timpul tratativelor pentru semnarea armistițiului de la Moscova, cît și după aceea, spre exemplu În discursurile de la Cluj, În iunie 1945 și În iunie 1946. De asemenea, conjunctura internațională - conflictul dintre Stalin și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În țară, În cazul plecării Armatei Roșii comuniștii putînd fi Înlăturați foarte repede și cu ușurință de la putere. Ethridge avea puternice convingeri democratice; ideile lui politice erau dublate de cele etice, specifice democrației americane. El fusese acuzat anterior că avea Înclinații socialiste. Avea o Înțelegere pentru Rusia, considerînd că se făcuseră progrese sub comunism, că populația trăia mai bine decît sub țari. Depistase la Moscova chiar Îndreptarea spre o economie capitalistă. Probabil interpretase bursa neagră (care presupune inițiativă privată, chiar dacă subterană
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
caute alte surse de venit, sau chiar să-și părăsească meseria de bază și să se angajeze În alte domenii” (p. 87). Este un veritabil rechizitoriu care ar fi putut constitui un real J’accuse dacă autorul ar fi avut Înclinația de a scrie un text programatic. Se mai poate face ceva În această tristă situație? Bogdan Murgescu, fire optimistă, după cît s-a văzut, reușește să ofere cîteva posibile soluții, dacă nu chiar și un program de reformă. Așa Încît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
, Alfred (23.IX.1898, Storojineț, Ucraina - 3.I.1967, București), traducător. Este fiul unui contabil din administrația moșiei Flondoreni; mama avea înclinații muzicale și preda ore de pian (Margul este derivat din Margula, prenumele mamei). Frecventează liceul la Cernăuți și la Viena, unde familia se mută când izbucnește primul război mondial. După bacalaureat (1916) e încorporat în armata austro-ungară și participă ca
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
burgheze” - „caracterul de clasă”, religia creștină - „dimensiune otrăvitoare” ș.a.) cu investigarea surselor, ceea ce duce la descoperirea unor mărturii noi despre anii de școală ai lui Sahia la Liceul Militar din Craiova și la „Sf. Sava” din București. Nu sunt escamotate înclinațiile religioase ale tânărului Stănescu (numele adevărat al scriitorului), care devine frate de obște la mănăstirea Cernica, locuind în fosta chilie a lui Tudor Arghezi. Sunt trecute în revistă ruptura cu viața de călugăr și angajarea în publicistica militantă de stânga
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
critic (1972), o radiografiere a revistei Junimii în prima ei perioadă, demers realizat prin prisma ideilor critice ale lui Titu Maiorescu, ceea ce este lăudabil în anii ‘70, când se fac eforturi pentru reinstaurarea criteriului estetic în judecata de valoare. Confirmând înclinația spre abordarea prozei, istoricul literar elaborează studiul Lumea operei lui Mihail Sadoveanu, cercetare tematică motivată - în Argument - ca o reacție la tehnicismul unei părți a criticii timpului. M. este interesat de varietatea tipologică a personajelor lui Mihail Sadoveanu - „o adevărată
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
Șuluțiu”, decernat de revista „Familia” . Stilist remarcabil, excelent observator al vizibilului, adevărat maestru al descripției sugestive și simpatetice, subtil iscoditor al percepțiilor și senzațiilor - îmbogățite prin revelarea haloului lor de conotații subiective, asociativ-biografice ori culturale -, M. vădește în primele cărți înclinația către construcții rafinate, uneori aparent inutil abstruse, aproape enigmatice, cu deficit de epică și aventură. Există aici multă observație, descripție minuțioasă, vizualitate pe îndelete cercetată, cât și consemnări pregnant-sugestive ale altor percepții privind mirosuri, mișcări de aer, schimbări de temperatură
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
ne permite să realizăm În ce măsură ne influențează viața premisele moderniste și, mai ales, să Înțelegem marele entuziasm și ambiția revoluționară indisolubil legate de modernismul extrem. Descoperirea societății Trecerea de la descriere la prescriere nu a fost atât rezultatul accidental al unei Înclinații psihologice profunde, cât o mișcare deliberată. În perspectiva iluminiștilor, codurile de legi erau menite nu atât să reflecte obiceiurile și practicile distinctive ale unui popor, ci mai degrabă destinate creării unei comunități culturale, prin codificarea și generalizarea celor mai raționale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nimic, ci doar se expune privirii. O armată În luptă nu este dispusă la fel de ordonat, dar, ca să folosim termenii lui Jacobs, este o una care face ceea ce trebuie să facă. Autoarea crede că știe ce anume stă la baza acestei Înclinații către ordinea geometrică abstractă văzută de sus: „indirect, prin tradiția utopică, și direct, prin doctrina mai realistă a artei impuse, urbanismul modern a fost Împovărat Încă de la Începuturile sale cu scopul inadecvat de a transforma orașele În opere de artă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din fabrici și oamenii de afaceri să rămână niște caste fixe și distincte. O asemenea premisă Înseamnă că nu se respectă sau nu se oferă „autodiversificarea spontană” și fluiditatea ce constituiau principalele caracteristici ale orașului secolului al XIX-lea. Puternica Înclinație a urbaniștilor către mari proiecte de curățare a mahalalelor este atacată cu argumente similare. Aceste zone au fost primele În care s-au instalat imigranții săraci. Atât timp cât aveau un grad rezonabil de stabilitate, cât situația economică era relativ bună, iar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
necesare ale muncii de cercetare, oricând scopul ei final este aplicarea concretă a rezultatelor de către practicieni, Într-o mare varietate de condiții. Aceasta Înseamnă că există probleme mai profunde decât tentația instituțională de a deține controlul centralizat, patologiile administrative sau Înclinația către proiecte demonstrative satisfăcătoare din punct de vedere estetic, dar nerentabile economic. Chiar și În cele mai bune condiții, rezultatele dobândite În laborator și datele obținute pe parcelele experimentale ale stațiilor de cercetare sunt foarte departe de mediile umane și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
chiar și majoritatea ogoarelor, au mai multe tipuri de sol și necesită abordări diferite. Agricultorii buni au știut dintotdeauna acest lucru și și-au folosit pământul În consecință. Ei au studiat atent vegetația naturală, adâncimea și structura solului, gradul de Înclinație și rețeaua de cursuri de apă, fără să aplice generalizări teoretice, metodice sau mecanice”. Când la complexitatea și diversitatea condițiilor de sol se adaugă practica policulturii, obstacolele În calea aplicării reușite a unei formule generale devin practic insurmontabile. Cunoștințele pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Road to Wigan Pier sau În Down and Out in Paris and Londra. În vreme ce Lenin Îi trata pe muncitori chiar ca pe niște elevi chiulangii ce trebuiau În permanență supravegheați și instruiți, Luxemburg scăpa poate din vedere, printre alte lucruri, Înclinațiile lor către naționalism și teama pe care o manifestau uneori. Ibid., p. 390. Referirea la un manual nu este ironică. Ceea ce Îl surprinde pe un observator contemporan la socialismul Începutului de secol este cât de didactic era. Metafora clasei era
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
neagră și furie autodistructivă, România pierdută întredeschide totuși, după parcurgerea tuturor bolgiilor infernului destinului românesc, poarta purgatoriului: „Și totuși, nu pot să cred că am epuizat răbdarea Creatorului care ne-a gândit români pe acest pământ.” Clasa nevrednică (1997) vădește înclinația autorului către eseul politic cu valențe filosofice, prefațat de altfel de nenumărate articole polemice semnate de I. în presa postdecembristă. În 1997, reîntors pentru scurt timp la literatură, autorul nu mai regăsește energia pasională și suflul creator din România pierdută
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
literară”, „Flamura Prahovei”, „Rezon!” (Ploiești), „Cronica română” ș.a. Epigramist cunoscut atât prin tradiția familiei, cât și prin proprii calități de virtuozitate și spirit, I.-Q. cultivă și poezia lirică, proza de evocare ironic-sentimentală și epica detectivistică. Versurile de început atestă înclinația către speciile poeziei lirice galante (madrigalul, romanța, cântecul), iar schițele umoristice din revistele pe care le conduce sunt remarcabile prin acuitatea observației ironice și verva narativă. Tot în presă a abordat și eseul (despre epigrama românească, firește, și despre pictorul
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
specialiști (patru, de pildă, în cazul lui Eminescu, două, în acela al lui I. Creangă). De menționat este și scoaterea la lumină a primei tălmăciri a piesei Hamlet. Odată cu trecerea timpului, își face apariția la I. o tot mai accentuată înclinație spre evocarea caldă, plină de un patos ce nu alunecă niciodată în grandilocvență, a valorilor autentice ale literaturii române, pentru care are un adevărat cult, precum și a unor personalități din lumea universitară cunoscute direct. În acest sens, portretele schițate lui
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
220). Dac) îi vom urma sfatul, ne vom asem)na fizicienilor aristotelieni. Vom trata o problem) în același chip în care cineva ar încerca s) l)mureasc) în ce m)sur) mișcarea unei furgonete rezult) din impuls și gradul de înclinație, și în ce m)sur) mișcarea acesteia e îngreunat) de coeficientul de frecare. Vom continua s) gândim în termeni secvențiali și corelaționali. Procedând astfel, pot fi obținute rezultate folositoare din punct de vedere practic, deși cei care studiaz) politică internațional
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
disoluție (de exemplu, 1950 și 1963). Mulți alții conținu) în prezent tradiția pe care el a instituit-o atât de ferm. În obținerea concluziei c) bipolaritatea este pe cale de dispariție, sau deja disp)rut), este implicat) o num)rare bizar). Înclinația de a num)ra în moduri ciudate este înr)d)cinat) în dorința de a obține un r)spuns particular. Cercet)torii manifest) o puternic) afecțiune pentru o lume a balanței de putere, ca cea a lui Metternich și Bismarck
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1971 și membru în comitetul executiv al acesteia. Formația lui I. a fost marcată de critica deterministă, pozitivistă și marxistă, dar și de modelul determinismului mai suplu al lui G. Ibrăileanu - profesor admirat de tânărul comentator literar -, ca și de înclinația acestuia către ideologia literară. Un alt model este G. Călinescu, teoreticianul criticii creatoare, dar și autorul Istoriei literaturii române de la origini până în prezent din 1941, care încă din paginile „Jurnalului literar” și apoi în marea lui sinteză îl menționa pe
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
de revistă, pe care antologatorul le transcrie acribios. Cea de-a doua coordonată a personalității lui I. este relevată pentru prima dată mai clar de o altă culegere, Din istoria teoriei și criticii literare românești. 1812-1866 (I, 1967), care reflectă înclinația pentru istoria ideilor, a ideologiei literare. Lucrarea - prevăzută, cum rar se întâmplă, și cu un indice tematic - a fost mult folosită la vremea sa și datorită faptului că marea majoritate a articolelor erau scoase pentru prima dată din paginile periodicelor
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]