2,323 matches
-
O lectură atentă, fără prejudecăți, relevă un Vladimir Streinu prevenitor, subtil, ironic, sarcastic, jovial, pertinent, entuziast-jubilativ, un spirit solar care gustă cărțile de critică și istorie literară cu o plăcere nedisimulată. G. Ibrăileanu „a fost un cărturar al socialului literar, îndeletnicire căreia i-a dat un relief incontestabil, o autoritate nediscutată nici chiar de cei ce nu l-au urmat și neatinsă de vreunul care cunoștea mai bine rostul criticii literare.”2 Concluzia asupra personalității lui Mihail Dragomirescu a devenit loc
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
mănușa, scriind în „Vitrina literară” (nr. 2 din 28 octombrie 1929Ă un articol în care invita critica și criticii: „a se evada din psihologic, deci contingent, în estetic, căci a contura un profil moral se pare că nu este o îndeletnicire de critic.” Pompiliu Constantinescu se angajează în dialog, făcând o scurtă și persuasivă incursiune în istoria disciplinei critice. Este interesant de observat că accentele polemice nu depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva adevăruri de principiu, greu de clintit, apărând nu atât pe Șerban Cioculescu cât disciplina criticii ca atare: „D. Streinu se întreabă dacă portretura morală e o îndeletnicire de critică; a fost și este încă.” 3 Și mai departe: „orice act estetic închide un act psihologic.”4 Care ar fi mica eroare a criticului: „D. Vladimir Streinu îi cere criticei totul, de la început. Fiindcă 1 ibidem, p. 83
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
formă de 255 H.Matei, op. cit., p. 144 145. 121 artă recunoscută de occidentali. În jurul anilor 1970 picturile din Australia Centrală, În care se asociază cercuri, linii și punctulețe, au Început să aibă valoare comercială 256. Pictarea totemurilor este o Îndeletnicire transmisă din tată În fiu, ca și reproducerea desenelor pe carapacea de broască țestoasă cu ocazia ritualurilor de inițiere sau a stâlpilor funerari. Femeile Își vopsesc cu multă migală traistele pentru culesul hranei, cu argilă colorată, iar băieții sulițele de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
propria nebunie din dragoste („mi-am pierdut uzul rațiunii; da! sunt nebun...”), indică astfel intensitatea iubirii lui, considerate peste fire. Rică pare un Trahanache tânăr și aventuros, mai liric prin vârstă și mai pătimaș prin temperament, Ținând seama de multitudinea Îndeletnicirilor și a titlurilor cu care-și declină identitatea; În lipsa lor, insul Își pierde individualitatea socială, devine un nimeni, adică un moftangiu: „al domniei-voastre preasupus și preaplecat, Rică Venturiano, arhivar la judecătoria de pace circumscripția de galben, poet liric, colaboratore la
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
secției 55, Mitică Pișculescu din Proces- verbal; neînȚelegerile pe care le constată și le soluționează, după cum reiese din raportul său, Țin de Închirierile de la Sf. Dumitru: „Având În vedere că după intervenția noastră pentru a Împăca pe părți...”. Prin specificul Îndeletnicirii funcționărești, dar mai ales pentru că nu poate altfel, personajul lui Caragiale află o imensă plăcere În a scrie; ca slujbaș Întocmește procese- verbale, rapoarte, petiții, completează condici, dosare, registre etc.: „Știi, la noi la percepție, când pic cerneală pe concept
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
văzut și dumneata acușica ce pramatie e dumneei?”, iar Leanca - comersantă de băuturi spirtoase - ripostează; despăgubirea impusă de rezoluția judecătorului nu poate tămădui orgoliul rănit: „Da, domn’ judecător, onoarea mea, săru’ mâna, nereperată, cum remâne?”. Inculpatul / prevenitul Iancu Zugravu, cu Îndeletnicire incertă, vine beat la judecătorie și nu ezită să-și manifeste condescendența față de limitata putere de Înțelegere a femeii: „Aia a fost la politică... nu-nțelege dumneei... fomeie...” (s.n.). La vârsta angajamentului marital, eroina caragialiană trăiește momente dramatice din cauza
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
poporului. Pușcăria și patru hanuri, prefăcute În pușcării, gemeau de republicani.”. Ca participanți la un alt fel de joc. Mai grav. Uneori se joacă și table, obișnuit la cafeneaua centrală. În raportul semnat de către procurorul Tribunalului X, se dezvăluie Îndeletnicirea și atitudinea personajelor implicate În tramă, relațiile dintre ele și circumstanțele izbucnirii scandalului: „Ecs. sale ministru Justiției București. Raport. Cercetat imediat cazul și cu respect raportez urgent. Acu cinci zile duminecă, fiind absent anchetă județ, orele 2 p.m. directorul prefecturii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
curmând obositoarea relatare a Ziței, e să capete confirmarea propriilor presupuneri. Veta coase galoanele la mundirul lui Chiriac, haina acestuia compensând Îndepărtarea lui. Veta e stăpâna casei și Îngrijește de tejghetar (poate și pentru că e singura femeie În casă), iar Îndeletnicirea, practică, o ajută să se rupă de realitate; „este obosită și distrată, vorbește rar și Încet” În momentul intrării ei În scenă, părând epuizată psihic, deznădăjduită. Cauza e, se Înțelege din secvența clarificării relației dintre ea și Chiriac, gelozia acestuia
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
-și pușca, Chiriac s-ar putea accidenta mortal. Nevasta jupânului e Îndrăgostită cu toată ființa ei de amant, se teme pentru viața acestuia și se amăgește cu ideea că, dacă ar fi acasă cât timp amantul e prins Într-o Îndeletnicire ce-i primejduiește viața, l-ar putea proteja, ar putea Îndepărta nenorocirea. E psihologia femeii dependente afectiv de bărbatul pe care Îl iubește și față de care manifestă o grijă aproape maternă. Veta luptă, potrivit propriei mărturisiri, cu presimțirile: m-am
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și că și Jupân Dumitrache e Într-o pândă asiduă. Reține gesturi, detalii ale celuilat, Îl judecă după Înfățișare și comportament și-l categorisește implacabil: e amploiat, deci bagabont. Individul de la Union e un coate-goale, un presupus scârța-scârța pe hârtie, Îndeletnicire disprețuită de omul cu picioarele pe pământ și cu Încredere doar În bunuri materiale. Jupânul veghează atent la ce se Întâmplă În jur, apărând reduta onorabilității lui de familist. Grădina bucureșteană a celei de-a doua jumătăți a secolului al
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Băutura se ia În doze: „D. Iancu Își comandă doza de rachiu...”; d. Tomița „dă repede pe gât o doză...” de (alt fel de) rachiu. Amicii, cu destin diferit și cu trecut glorios În limitele lumii lor, au cum aceeași Îndeletnicire: „Acuma, de vreo câțiva ani, ce să facă?... Cere!”; „ce-i mai rămânea de făcut unei nenorocite văduve, săracă, beteagă de un ochi, de mâna dreaptă și de piciorul drept?... Acuma, cere.”; „... și ca să nu stea degeaba toată ziua, să
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ziua, să-și mai facă de lucru - acuma, cere.” (s.n.). Cere constituie liantul amiciției lor și e sinonim cu cerșește. Dar acești cerșetori au stofă de lorzi, Ținuta lor e demnă și solemnitatea adresării contrastează cu umila lor condiție și Îndeletnicire, dar și cu Înfățișarea lor. Deși epave umane, ei cunosc totuși plăcerea bavardajului. Personajele lui Caragiale beau mult, mănâncă mult, vorbesc mult - și toate acestea pentru a se salva de plictis și, mai ales, pentru a se manifesta ca existență
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
din grădina de vară are rolul de a reconstitui o situație anterioară relatării și exterioară acțiunii propriu-zise, dar conturează și imaginea unui teatru În teatru. Pentru Dumitrache Titircă, oamenii se Împart În două categorii: amploiați („niște scârța-scârța pe hârtie”) - cu Îndeletnicire demnă de tot disprețul și cu preocupări neserioase, Îndoielnic moral - și negustori, oameni serioși și responsabili, levenți. Contrazice această rigidă categorisire tipologică Ghiță Țircădău, fostul cumnat, și el negustor, dar - potrivit jupânului - „un mitocan, mă rog; zice că-i negustor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și el negustor, dar - potrivit jupânului - „un mitocan, mă rog; zice că-i negustor, alege-s-ar praful!” (s.n.); acest dicendi «zice» dezvăluie prăpastia dintre pretenție și realitate. Disprețul lui Jupân Dumitrache pentru funcționar vine nu din neîncrederea În utilitatea Îndeletnicirii acestuia, din ignoranță ori opacitate intelectuală, ci, cu siguranță, din observarea superficialității comportamentului acestora, perceput exterior. Dacă Rică publicistul e prețuit pentru adâncimea gândirii lui, individul ce pare a atenta la onoarea lui de familist - Rică omul, bagabont de amploiat
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Costache Negruzzi, cu simpatii cunoscute ca fiind conservatoare îl determina să nu mai fie atât de entuziast și să anunțe chiar încetarea demersului său până la momentul apariției unei noi legislații care să reglementeze libertatea presei 50. Reluând mai vechile sale îndeletniciri, Dimitrie Brătianu trimitea, la 27 mai 1856 lordului Clarendon o nouă epistolă în care atrăgea atenția asupra pericolelor ce planau asupra Principatelor Române. Demersul acesta putea fi considerat unul ce-și atinsese obiectivele dacă avem în vedere faptul că la
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Munca manuală (rucodelia) și virtuțile ei sunt menționate de nenumărate ori în Pateric pentru efectul său terapeutic. Produsele artizanatului călugăresc s-au constituit dintotdeauna într-o importantă sursă de venituri pentru mănăstiri. În perioada creștinismului (monahismului) primelor veacuri, munca manuală, îndeletnicirile meșteșu gă rești ocupau o mare parte din timpul călugărilor și fraților din mănăstiri sau din afara acestora (Constantinides-Hero, Thomas, 2000 : 21). Nenumărate referințe la rucodelie găsim atât în tradiția vasiliană, cât și în cea siriacă sau pahomiană. Nu trebuie să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
determinat pe Cancelarul Herr Dr. Tieger al Deutschmarkului să se împotrivească acreditării continentale a Epigoniei pe la mijlocul secolului XIX. Sub pretextul că a fi "epigon" nu ar constitui o entitate academică separată, ci mai degrabă o "profesiune" apropiată celei mai vechi îndeletniciri cunoscute, dar lipsită de șarmul acesteia din urmă. În sfârșit, nu putem trece cu vederea nici o a treia trăsătură remarcată de acești călători, anume "clientelita", o puternică manifestare de solidaritate impropriu denumită de un alogen drept "lanț al slăbiciunilor", clientelita
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acest ritual, în nici un caz, nu pare obligatoriu, simțim în adâncul nostru că nu trebuie să-l uităm și să-l efectuăm de fiecare dată când ne retragem în adâncul nostru, stând alături de prieteni, frați sau iubirea vieții noastre. Această îndeletnicire care pare dogmă este de altfel valabilă pentru toate etapele pe care le traversăm pe măsura progresului în studierea învățăturilor exoterice (religioase) sau esoterice (oculte). În acest fel se crează o ambianță de armonie mistică favorabilă introspecției, condiție necesară ca
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trecutului, arta a avut o foarte mare importanță și a servit drept bază pentru educație, în special în Școlile de Mistere. În Egipt și în Grecia antică, copiii erau foarte devreme inițiați în pictură, sculptură, muzică, cântec, dans și alte îndeletniciri care contribuiau la trezirea simțului artistic sub o formă sau alta. O astfel de inițiere avea două scopuri: pe de o parte li se canaliza percepția obiectivă către ceea ce este armonios; pe de altă parte li se permitea exprimarea impulsurilor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
unei persoane echivalează cu uciderea omenirii ca Întreg, a fost transformată Într-un mesaj global al urii, Într-un strigăt de război universal... Nu ne putem spăla numele de rușine dacă nu recunoaștem adevărul dureros că terorismul a ajuns o Îndeletnicire islamică; un monopol aproape exclusiv, implementat de către bărbați și femei musulmane. Nu ne putem izbăvi tineretul extremist, responsabil de toate aceste crime abominabile, dacă nu-i Înfruntăm pe acei șeici cărora li s-a părut Înălțător să se reinventeze sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
13, 1) Scriptura îi numește nebuni pe cei ce tăgăduiesc pe Dumnezeu. Dacă aceștia pretind să conducă lumea și chiar ajung să o conducă, nu lumea condusă de nebuni? Ba da! Continuă Scriptura: „Stricatu-s-au și urâți s-au făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul măcar”. N-au stricat comuniștii, tăgăduitori ai lui Dumnezeu, toate legile rânduite de cei cu frică de Dumnezeu? Nu au fost urâți de toată lumea din pricina îndeletnicirilor: minciună, furt, crimă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul măcar”. N-au stricat comuniștii, tăgăduitori ai lui Dumnezeu, toate legile rânduite de cei cu frică de Dumnezeu? Nu au fost urâți de toată lumea din pricina îndeletnicirilor: minciună, furt, crimă? A fost vreunul dintre ei bun, cinstit, milos? Acum acești nebuni orânduiesc lumea cu teamă de Dumnezeu și o numesc ei nebună. Minciuna, furtul, crima au devenit virtuți, iar bunătatea, dreptatea, mila și dragostea păcate. Trebuind să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acest festin cu o sticlă aproape întreagă de Muscadet, scos din modesta mea „pivniță“. Am mâncat și am băut pe îndelete, așa cum se cuvine (gătește rapid și mănâncă încet), și, slavă Domnului, fără ca atenția să-mi fie distrasă de alte îndeletniciri precum conversația sau lectura. A mânca este o ocupație atât de plăcută în sine, încât ar trebui să încercăm a suprima până și gândirea în timp ce mâncăm. Lectura și gândirea sunt, firește, lucruri foarte importante, dar, pe Dumnezeul meu, și mâncatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
se amenaja ceea ce se numește „un loc de scăldat pentru doamne“. Dar n-am văzut nici picior de doamnă pe aici, ci doar, din când în când, câțiva băieți. (Localnicii nu înoată aproape deloc; s-ar părea că privesc asemenea îndeletnicire ca pe un soi de nebunie.) De fapt, „locul de scăldat pentru doamne“ este acum năpădit de alge brune atât de alunecoase, și presărat cu bolovani zvârliți de mare, încât nu prezintă sub nici un chip mai multă siguranță decât orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]