1,816 matches
-
sub stăpânirea seniorului Tokugawa și nici chiar un daimyō ca Stăpânul, cel mai puternic din Michinoku, nu putea să miște trupe după bunul plac. Samuraiul și soția sa rupeau surcele și ascultau cu răbdare nesfârșitele istorisiri ale unchiului care își îndulcea nemulțumirea că nu mai erau bătălii cu sake, cu monologuri și cu povești despre propriile sale fapte de glorie. Ascultaseră de atâtea ori poveștile și lăudăroșeniile acestea încât le păreau niște merinde mucegăite pe care doar bătrânul le mânca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
prea mult zel am împins uneori lucrurile prea departe. Însă prigoana din Japonia nu poate fi pusă în întregime pe seama faptului că am împins noi lucrurile prea departe. Prin cuvintele sale, părintele Velasco a înflorit cu iscusință faptele. Și a îndulcit speranțele de viitor. Velasco își încleștă pumnii așezați pe genunchi, însă se strădui să zâmbească. În fața episcopilor trebuia să se arate stăpân pe sine. — Trebuie să vă spun că... solii aduși de părintele Velasco nu sunt trimișii împăratului Japoniei, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
chema Stine Trude Lovise) pentru că spicul putrezit de ploi, culcat de piatră, era ars de secetă și ros de șoareci de nu mai rămânea nimic de treierat, meiul nu lega bob, păsatul nu se muia, terciul de ovăz nu se-ndulcea și lipia nu creștea, au murit de foame toate trei, înainte de a se însera de două ori în martie căci și capra nimerise în cuțitul unui cazac, vaca o luaseră furierii prusieni, nici o găină nu mai scurma, de la porumbeii uguitori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Îmi place că autoarea n-a căzut în păcatul de a ignora terminologia internațională de specialitate (probabil că va fi "certată" de confrații de la catedră); în schimb a explicat-o și a oferit și o alternativă de traducere. Pentru a îndulci tonul academic, autoarea a selectat și a introdus citate și exemple nu numai relevante, dar și încărcate de frumusețe și de înțelepciune. Evident că preferatele mele sunt cele semnate de Wally Olins, cel care acum 30 de ani scria ceva
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
treacă pe acolo. Philoxenia va juca un rol important pe tot parcursul povestirii, întrucât ea, această virtute excelentă (în sensul originar al cuvântului), va întârzia momentul deznodământului. Prin urmare, bătrânului Abraham i s-a apropiat sorocul, iar Dumnezeu, pentru a îndulci oarecum vestea, îl însărcinează pe arhistrategul Mihail, conducătorul oștii îngerești și preotul liturghiei cerești, să coboare pe pământ. Abraham îl întâmpină ca pe un oaspete (se afla pe ogor împreună cu doisprezece slujitori), propunându-i fără șovăială să încalece pe doi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
suportase un tratament dureros. În fața biroului de recepție se aflau o măsuță mică de salon, două fotolii, un covor, iar pe pereți o reproducere după Degas și una după Modigliani: zona de așteptare. Se Întâmpla uneori ca Fima să-i Îndulcească vreunei paciente așteptarea, uneori atât de dificilă, legând o discuție ușoară pe un subiect neutru, precum costurile ridicate ale vieții sau vreun program transmis cu o seară Înainte la televizor. Însă majoritatea preferau să aștepte În liniște, să răsfoiască reviste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din Kiriat Yovel când l-a căsătorit cu Yael după ce le-a examinat și le-a respins pe celelalte două fete, Elya Abrabanel din Haifa, care semăna cu Maria Magdalena dintr-un tablou uitat, și frumoasa Liat Sirkin, care Îi Îndulcise lui Fima nopțile din nordul Greciei, când Împărțiseră sacul ei de dormit. Iar când totul s-a sfârșit, el a fost cel care a aranjat divorțul. Până și paltonul cu mâneca lui ca o capcană fusese Înainte al tatălui său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
țigancă frumoasă care făcea să danseze un urs ce părea să zâmbească. Mângâie ușor busturile lui Herzl și Zeev Jabotinski și Îi Întrebă politicos pe amândoi cum o mai duc În noaptea asta, Își mai turnă puțin coniac și se Îndulci cu Încă o bomboană de ciocolată, găsi Într-un sertar uitat o tabacheră din argint, plină cu perle și pietre semiprețioase, iar printre ele descoperi deodată pieptănul din carapace de broască țestoasă pe care mama sa obișnuia să-l poarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
avea nici un scop; ea venise acolo fiindcă nu avusese unde altundeva să se ducă. Chiar dacă era adevărat și nu doar în imaginația ei că Drew se uita la ea puțin mai îndelung decât la ceilalți și că vocea i se îndulcea atunci când îi pronunța numele, viitorul ei nu era pe malurile râului Salmon. Honda ei o aștepta pe stradă, înapoi, acasă; economiile ei erau investite în fonduri mutuale. Toate fanteziile pe care le brodase de când venise în Iraho erau ridicole. Inclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Versurile par scrise pentru a fi recitate pe o scenă a Festivalului Național „Cântarea României“. Stilul lor este bombastic-răsunător, ca muzica de fanfară. Autoarea eroizează convențional munca minerilor: „Mineri!, în această oră înaltă / aduceți lămpașele, uitate în colbul vremii, / să îndulcească veghea motoarelor... Aduceți lămpașele, peste apele pașilor... // Lângă pragul tăcerii, obelisc, / trăiește o clipă numită amintirea / celor ce încă ascultă în adâncuri / cântecul aspru, clădind promontorii!“ Acum - ar putea spune un cititor - știm cine i a chemat pe mineri la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Regelui Rumkowski evident Îi mulțumea pe nemți. Îi degrada și mai mult pe evrei să aibă o maimuțăreală de rege. Naziștilor le plăcea asta. Aveau o predilecție pentru asemenea farse cu asasinate gen Ubu Roi. Se jucau de-a patafizica. Îndulcea sau domolea oroarea. Aici În orice caz se poate vedea deosebit de bine chestiunea formelor ce se pot afla pentru acțiunile conștiinței eliberate și ura minții sângeroase, plăcerea ucigașului În fața eșecului și a Înjosirii ei. — Scuzați-mă, dar nu am reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
doi se completează unul pe altul sau se repetă unul pe altul într-un delicios ritual intelectual de ultralegitimare, numai bun pentru o carte serioasă de sociologie a câmpului cultural. Întrepătrunderea perfectă de idei și tonalități - asta ca să-mi mai îndulcesc sarcasmul - vine dintr-o sincronizare totală a credințelor politice, până în detaliu. Tismăneanu și Mihăieș sunt doi oameni învestiți direct și public de Traian Băsescu, după ce a devenit președinte, cu responsabilități și maximă încredere. Opțiunile lor sunt clare, sunt doi oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
chef de o asemenea petrecere deocheată. Au traversat șoseaua pe pasarelă. Sub ei, ca Întotdeauna, mașinile din traficul neîntrerupt claxonau, frânau, demarau, un râu de oțel ruginit, ciocnit, al cărui curent ducea pretutindeni și nicăieri. Soarele Începea să se Îmblânzească, Îndulcit de veșnicul strat de nori, cerul era de un galben murdar, un galben Încercănat cu cenușiu, care, În curând, la asfințit, avea să devină tot mai Întunecat, apoi, dintr-odată, negru. Niciodată, nici un fel de albastru, nici o culoare vie, nimic
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
suna din clopoțel. — Haide, i-a spus ea veselă lui Adam, de parcă nu se Întâmplase nimic. A mângâiat bara din față. Așază-te aici! O să pedalez eu, bine? Grozav! Am plecat! De-a lungul drumului de coastă, vântul era răcoros, Îndulcit de blândețea ploii care stătea să cadă. Lovită de lumina soarelui strecurat printre nori, marea arăta pe alocuri senină, pe alocuri sumbră și misterioasă. Lucrul acesta era firesc În Perdo, unde până și cea mai neînsemnată schimbare a vremii poate
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
aceea Încântătoare se numește Genoveva. Nu-i așa că-i frumoasă? Adam a Înclinat capul În semn de aprobare. S-a Întins și el În pat pe spate, cu ochii la cer. Ploaia răpăia pe acoperiș, iar vuietul mării frământate era Îndulcit de depărtare. — Era a mea, a spus Karl. Cred că aveam vârsta ta, poate că eram chiar mai mic. Ai mei plecaseră din Indonezia și pe atunci locuiam la Haga. Eu nu dormeam bine, În fiecare seară făceam câte-o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
jur de cincizeci de ani, nu era mai Înaltă decât Margaret, dar ceva mai plină. Cartonașul agățat de piept, zgâriat și cam șters, Îi indica numele și rangul, Cantik Hartono, infirmieră-șefă. Simțind că hotărârea infirmierei e pe cale să se Îndulcească, Margaret a Încercat să câștige teren. — Soră Cantik, vă rugăm frumos, n-am vrea să socotiți cumva că am fi nepoliticoși, a spus ea Înclinându-se ușor, nu facem decât să apelăm la bunătatea dumneavoastră ca să ne dați o mână
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fata se ntorsese să plece. Avem Într-adevăr nevoie de ajutorul tău. Ai idee unde-ar putea să fie Din acum? Z s-a oprit și s-a Întors spre ei pe jumătate. Era tot Încruntată, dar expresia i se Îndulcise și părea surprinsă. și-a scuturat capul, părul i-a mângâiat bărbia și i-a dat o Înfățișare copilărească. — Nu știu pe unde poate să fie. V-aș spune dac aș ști. Îmi dau seama că e foarte important pentru
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fi decât bănuit. Acum chiar ninge și-mi acoperă urmele. Mă ia cu fierbințeală pe frigul ăsta. Sunt copleșit de ceva care se apropie de sentimentul de fericire. Șușoteli lăuntrice: ei da, or să toarne chestia asta în ei, chiar dacă îndulcită cu zahăr cubic, pe care și l-au pus deoparte cine știe cum. Acum, imediat, încă la micul dejun, pe urmă la prânz și, după ce au pus-o la încălzit, și seara, când nu mai pot de atâta urlat, întind mâna după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
va putea purta pălărie niciodată și apărea înfășurată în vreo imensă blană de tigru - moda sălbatecă - cu tot acel vâlvoi vaporos dispărut sub toca netedă a cărei dungă aspră de catifea se cobora pe sprâncene fără ca un fir răzleț să îndulcească obrazul bizar. . . Odată, ieșind târziu din magazin, am văzut-o plecând îmbrăcată cu un taior negru, simplu și cam uzat, dar tot elegant pe manechinul ei perfect, cu o pălărioară deformată, dar sub jachetă cu o bluză brodată luxos și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
atunci când au acceptat să conducă o țară. - Nu sunteți prea politicos, domnule. în aceste condiții, nu mai avem ce discuta. Se pare că, având în față exemplul celeilalte românce devenite cetățean francez - Elena Văcărescu - Anna de Noailles și-a mai îndulcit amărăciunea. Dacă nu a sprijinit direct și substanțial România, măcar nu s-a declarat ostilă. Oricum, cazul ei nu trebuie tratat în termeni categorici. Nefiind foarte simplu, se cere o nuanțare a lucrurilor. Iar noi, românii, nu avem voie să
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
timide ale îngerilor. Degeaba mi-aș căuta o lege pentru a-mi lecui moartea. Nimeni nu mi-ar înțelege durerea, nici măcar strigătul poetului ce ar pătrunde ca o expirare adâncă peste trupul pământului - el mă acceptă câteodată să-i mai îndulcesc șoaptele sublimului, să-i încălzesc soarele cu o stâncă de păsări ce mai visează spre trecutul alb al singurătății, nici înțeles nu mai pot avea de atâta urlet, cerul mă aude și îmi mută vântul în altă direcție, cea a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
dar se poticni în clipa cînd se uită în ochii Ilincăi și zări în ei un licăr curios, de care pînă atunci nu știuse. Simți un fior fierbinte și coborî ochii în pămînt. Ilinca îl crezu supărat și numaidecît își îndulci vocea. Poetul Virgil Năsturel... sună frumos, nu?... Cînd ne vom vedea data viitoare, îmi reciți toată poezia? Da... cu plăcere... Dar, pînă atunci... aș vrea să-ți pun și eu o întrebare. Întreabă-mă! izbucni curioasă Ilinca. Și fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
el, de parcă ar fi maimuța voastră! El ne-a spus ce-a citit, și gata. Fiecare crede ce vrea. Iar cît privește tainele acestei pietre, acum nu mă mai interesează... Mi-i de-ajuns ce-am auzit... Apropo, Bărzăune, își îndulci ea glasul cît putu mai mult, nu vrei să-mi dai și mie cartea aceea s-o citesc? Bărzăunul rămase înmărmurit. În prima clipă nu știu ce să răspundă... Și nu știu, nu pentru că ar fi pierdut cartea, ori n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de pe locul de lângă șofer și deschise portiera. Dinăuntru coborî Teresa Clark. Era îmbrăcată într-o rochie de după-amiază dintr-o somptuoasă țesătură neagră. Croiala nu o făcea să pară solidă, dar culoarea închisă a rochiei îi punea în valoare chipul, îndulcindu-i trăsăturile și, prin contrast, făcându-l să nu mai pară atât de bronzat. Teresa Clark! Un nume care nu mai însemna nimic în fața acestei splendori. ― Cine e? îl întrebă Gosseyn pe un trecător oprit lângă el. Surprins, necunoscutul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
-l diferențieze de restul oamenilor. ― Aaaa! E mut ― zise tipul cel înalt. Pauza non-A. presupun. Acum, ca totdeauna, supui ipoteza examenului cortexului și cuvintele semantice adecvate nu vor întârzia să clopoțească. Gosseyn îl studia cu curiozitate. Rânjetul se mai îndulcise, expresia feței își pierduse din cruzime, comportamentul era mai puțin animalic și dominator. Gosseyn i se adresă, compătimitor: ― Nu pot decât să presupun că ați eșuat la jocuri, ceea ce ar explica disprețul dumneavoastră. Nu sunteți decât un jalnic dobitoc. Vlăjganul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]