1,615 matches
-
minimală întrucât și întru cât reprezintă în structura și în planul său semantic o ipostază a predicației. Într-un enunț precum „ Când însuși glasul gândurilor tace, / Mă-ngână cântul unei dulci evlavii -” (Eminescu), predicația este asumată de regenta frazei: „ Mă-ngână cântul unei dulci evalvii „. În subordonata temporală „ Când însuși glasul gândurilor tace ”, predicația are caracter pasiv, la nivelul predicatului tace.Trecerea de la asumarea activă a predicației la starea de pasivitate s-a produs odată cu intrarea propoziției „Însuși glasul gândurilor tace
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
glasul gândurilor tace ”, predicația are caracter pasiv, la nivelul predicatului tace.Trecerea de la asumarea activă a predicației la starea de pasivitate s-a produs odată cu intrarea propoziției „Însuși glasul gândurilor tace” în relație de subordonare față de verbul din regentă: Mă-ngână. Din această perspectivă sintagma este doar o structură care asigură instituirea unei relații sintactice iar grupul semantico-sintactic reprezintă o sintagmă complexă în care relația sintactică își revelă rolul de complinire a unui întreg semantic - parte din întregul semantic reprezentat de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asigurată nici de obiectul din afara mea, nici de ce e în mine.” (C. Noica, 17) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" În dezvoltarea funcției de complement de agent, relația de dependență se exprimă numai prin elemente relaționale: • prepoziții: de, de către: „Îngânat de glas de ape Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M. Eminescu, Opere, I, 103), „A fost deci natural ca această prelungire a Italiei către Orient să fi fost oficial recunoscută de către cel dintâi împărat încă înainte de bătălia de la Actium.” (V.Pârvan
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingvistice o caracteristică dominantă, obiectivă sau subiectivă, a realității extralingvistice către care trimite termenul regent. Sub aspect semantic, atributul calificativ particularizează regentul din patru perspective principale: - a unei însușiri calitative intrinseci (formă, culoare, dimensiune, structură, conținut etc.): „Pe drumuri ce îngână trăinicia Amurg și ghindă, frunze roșii cad.” (L. Blaga, 243), „Un coșmar fără limite ar fi un coșmar zadarnic...” (O. Paler, Viața..., 191) „Din prispa ta vreau să-mi aduc aminte Din geamul tău gândi-voi la trecut, Privind în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
computerului). Mă sucesc, mă-nvârtesc, câr-mâr... Mă apucă invidia: cum dracu’ fac unii texte cum fată s ervitoar ele în șanț? Colac peste pupăză îmi pică și niște neamuri și o fac em lată. Mă trezesc luni dimineața, când se îngână ziua cu noaptea, având capul ca o baniță. Chiaun cum eram, abia zăre sc prin perdelele fluturânde de la fereastra deschisă, un domn elegant rezemat de pervaz. Își răsucea în tihnă o țigară. Îl recunosc imediat după pozele din cărți: ESTE
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care ți toarce fiorul de fulgi și ți se pare că, de când lumea, Iarna îți povestește basmul, căci de frunze nici urmă nu-i. Iarna povestește înainte basmul început de o frunză, căci gura vetrei cu flăcări și cu jar îngână dogorind basmul de aur al Toamnei. AMURG DE TOAMNĂ În pădurea de la marginea drumului, amurgul lasă umbre înfricoșătoare. Sunt zeci, chiar sute de arătări negre, cu brațe urâte și lungi. Fiecare arătare are ceva pe brațe. Dau impresia a fi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
lume a visurilor și a minunilor. Pătrunzând în minunata împărăție a cărților, simți cum treptat-treptat părăsești lumea realului și te afunzi tot mai mult în lumea imaginarului. Simți pănă-n adâncul sufletului cum cuvintele ei curg lin ca apa cea neobosită, îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi și ai plăcerea călătoriilor imaginare. Am avut un vis sălbatic. Eram în Împărăția Cărților. Mergeam pe o cărare.Deodată intru într-o încăpere cu 13 uși. Am deschis una și am întâlnit-o pe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se aseamănă cu miile de furnici care își clădesc mușuroiul. Armonia cărții are profunzimea vieții, iar parfumul podoabelor argintii răscolit în negura vremii are un farmec inedit. Foile cărții sunt harfe mânuite de brotăcei, cuvintele ei curg lin ca apa, îngânând șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi. De aceea, o cameră fără cărți este ca un trup fără suflet. Cărțile din bibliotecă reprezintă o potecă presărată cu pietre scumpe care duce spre Paradisul cunoașterii, spre lumea visurilor și a minunilor. Citind
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
univers al închipuirii și al esențelor greu de definit. Prin aceasta, ea devine unică, una dintre marile plăceri ale tuturor oamenilor. Cuvintele cărții curg lin ca apa cea neobosită, ne încântă cu freamătul de frunze și fâlfâitul aripilor ce le îngână și ne îndeamnă să citim cât mai mult pentru a ne hrăni sufletul și mintea. Andrei Obreja BUCURIA DE A CITI A venit toamna cea bogată și cu frunze presărată. Regina mândră în culoare arămie aduce daruri sute și chiar
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
la bine, te face să te bucuri, să râzi și să plângi. Când o citim, simțim bucuria de a învăța lucruri noi. Ea se oferă ori de câte ori avem nevoie, răspuns la fiecare întrebare. Cuvintele ei curg lin ca apa cea neobosită, îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi. Trebuie să avem dragoste pentru carte, deoarece ea ne instruiește și, dacă ne deschidem inima în fața ei, ea ne oferă câte un răspuns la toate întrebările. Oana Tiron BUCURIA DE A CITI Era vară
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ale cărții. Paginile ei sunt podoabe de cuvinte și imagini, înduioșate de culori calde. Simt întotdeauna că mă aflu printre imaginile fiecărei cărți desenate cu podoabe ale naturii. Imaginația cutezătoare a scriitorilor aduce în fața noastră o adevărată lume. Cuvintele parcă îngână șoaptele răsăritului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi, iar bucuria de a citi devine adevărată piramidă a inimii noastre. Mulțumesc autorului care a făcut cartea și, de aceea, îi dau răsplata înapoi, promițându-i că voi învăța. Monica Zaharia SCRISOARE CĂTRE ÎNVĂȚĂTOARE
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mai emoționant și mai fermecat decât lumea minunată a cărților? După ce am trecut de vârsta fragedă a copilăriei, am lăsat în urmă lumea de vis a basmului, cu tot farmecul ei. Din cărți, poveștile curg lin ca apa cea neobosită, îngânând șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi... Cărțile bibliotecii reprezintă o potecă presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii, spre lumea visurilor și a minunilor. Când citesc o carte, îmi este greu să mă dezlipesc de ea, pentru că tainele
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
la bine, te face să te bucuri, să râzi și să plângi. Când o citim, simțim bucuria de a învăța lucruri noi. Ea se oferă, ori de câte ori avem nevoie, răspuns la fiecare întrebare. Cuvintele ei curg lin ca apa cea neobosită, îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi. Trebuie să avem dragoste pentru carte, deoarece ea ne instruește și, dacă ne deschidem inima în fața ei, ea ne oferă câte un răspuns la toate întrebările. Oana Tiron CARTEA-UN UNIVERS ÎN AȘTEPTARE Cartea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
univers al închipuirii și al esențelor greu de definit. Prin aceasta, ea devine unică, una dintre marile plăceri ale tuturor oamenilor. Cuvintele cărții curg lin ca apa cea neobosită, ne încântă cu freamătul de frunze și fâlfâitul aripilor ce le îngână și ne îndeamnă să citim cât mai mult pentru a ne hrăni sufletul și mintea. Andrei Obreja *** Subliniind importanța pe care cultura o are în evoluția unui popor, un mare îndrumător al culturii spune că aceasta depinde de calitatea actului
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
interiorul corpului (yin) și exteriorul corpului (yang). PARTEA A II-A MAGIA PARFUMULUI „Ca niște lungi ecouri unite-n depărtare Intr-un acord în care mari taine se ascund, Ca noaptea sau lumina, adânc, fără hotare, Parfum, culoare, sunet se-ngână și-și răspund.” (Charles Baudelaire, Corespondențe) CAPITOLUL 1 ISTORIA PARFUMURILOR „În decursul existenței umanității, maximum de identitate rămâne «închisă» în chimia parfumurilor și din cele cinci simțuri, mirosul este cu siguranță cel care redă cel mai bine ideea de nemurire
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
care putea cu ajutorul cuvântului împlini destine, naște ființe, întâmplări și obiecte sau, de ar fi vrut, distruge lumea. Iarba, izvoarele, pitrele își mai aduc aminte cântecele lui. Să ne învățăm a le asculta: în anumite clipe și ore, acestea îi îngână cântările, așa cum le-a păstrat memoria ierbilor, vântului, pitrelor sau izvoarelor timp de milenii. În șoapta, susurul, plânsul lor se mai aude, abia distinct, abia auzit, lira lui Orfeu, Lira Marelui Poet Trac.”32 MENȚIUNE Etnoestetica și metamorfozele urâtului Oana-Maria
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dat de "mucegaiul banalității", a surprins cu o "crudă tandrețe", derizoriul care instaurează tragedia. În piesele lui personaje buimace se mișcă anapoda, aiurea, ca niște păpuși dezarticulate. Repetă la nesfârșit aceleași cuvinte și se plictisesc de moarte. "E totuna, totuna", îngână, ca o flașnetă, Cebutkin. Ce ascund oare vorbele acestea fără șir și fără rost? De ce se agață de iluzii personajele lui Cehov, în timp ce falsul din existența lor crește îngrozitor? Că te ia cu frig văzându-i cum se zbat fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de sinceră privire. Mireasma ta mă ducen meleaguri minunate Și văd un port cu multe corăbii adunate Ces încă ostenite de valuri și lumină, În vreme ce parfumul cel dau tamarinarii Domol îmi umflă nara șin sufletumi sembină Cu cîntecul pe carel îngînă marinarii. (trad. de Al. Philippide, Florile Răului, ed. bilingvă, GUNIVAS, 2001: 208) (n.tr.).] Sprijinindu-ne pe rime și pe segmentarea tipografică frastică, constatăm că putem considera o primă mișcare care acoperă ansamblul catrenelor. Cele două terține formează și ele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mulțumit frumos spunându-i că sigur îi vor plăcea că doar i le-a luat fata ei pentru înmormântare. Am râs un pic în ziua aia. Timeea ma filmat cu mama care mă făcea să râd. Râdea și ea, mă îngâna, se uita fix în ochii mei, dădea să ridice mâna la ochi, dar nu putea. Avea lacrimi în colțul ochilor și ar fi vrut să le șteargă ca să nu le văd. Mă prefăceam că nu le văd și o ștergeam
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
curat în sufragerie. Eu mă ocupam de mama, iar Timeea de mine. Orice făceam în cameră vorbeam cu mama, mă urmărea. Schimbam covorul acela plin de miros de vomă cu unul curat și nu am mai auzit-o să mă îngâne. M am uitat le ea: respira încă, din pieptul ei ieșea acel zgomot ciudat, dar respira. Mi-am zis că vrea să doarmă un pic, ca atare mi-am văzut în continuare de treabă uitându-mă din când în când
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
de secție Gheorghe Antohi, care îl fixase cu privirea fără întrerupere, m-a întrebat: -Cine-i nebărbieritul și posomorîtul ăla care a stat lîngă dvoastră și care tot timpul cît a vorbit d-l Mareș despre Majestatea Sa, aprinzînd lumînarea, a îngînat «Veșnica pomenire!»? Cine l-a adus aici?... Bacovia mergea spre casă la brațul lui N. Anghel. Eu mergeam cu magistratul Aurel Teodorescu și cu avocatul N. P. Roșu. -E poetul Bacovia, prietenul lui N. Anghel. -Ce poet!... Este un bolșevic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Pantazi, un vals domol, voluptos și trist, aproape funebru. în legănarea lui molatecă, pîlpîia, nostalgică și sumbră fără sfîrșit, o patimă așa sfîșietoare că însăși plăcerea de a-l asculta era amestecată cu suferință. De îndată ce coardele încălușate porniseră să îngîne amara destăinuire, sub vraja adîncă a melodiei, întreaga sală amuțise. Tot mai învăluită, mai joasă, mai înceată, mărturisind duioșii și dezamăgiri, rătăciri și chinuri, remușcări și căințe, cîntarea, înecată de dor, se îndepărta, se stingea, suspinînd pînă la capăt, pierdută
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un largo intens, de un molto vivace avîntat, scăpărător. De ce? Nu cred că avea, mai ales spre bătrînețe, putere în degete și rezistență la efort. Freca, din veche obișnuință, dacă pot să zic așa, un arcuș pe strune, monoton; se îngîna, în singurătate, gîndindu-se aiurea ori la sine, ca-n „Toamna murind”, în care penultimul vers e „îmi cade vioara și cad ostenit”. (Opere, 1978, p. 307) E drept, sînt cîteva povești și un poem (de Petre Pascu) 334 Constantin Călin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
s-a mai vorbit. „O, mamă, dulce mamă, din negura de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat Încet din ramuri, Îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu...” Mihai EMINESCU NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ GENURILE LITERARE OPERA LITERARĂ definiție, structură Opera literară constituie o unitate indisolubilă dintre un conținut și o formă, cu un mesaj transmis prin intermediul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
coridorul întortocheat ce ducea la cancelarie, mi-a zis răspicat, din mers, o adresă. Să vii, a accentuat tandru... vinerea asta, pe la patru... îți dictez și după aceea corectez... tot mai scrii cu greșeli? Știi unde e strada... Da, am îngânat, dar... Dar ce? m-a întrebat, oprindu-se curioasă, cu sprâncenele negre, late, înălțate a uimire. Dar am voie să mai spun cuiva? Cui? Am un verișor, e cu cinci ani mai mare ca mine... Vai, cum să nu, chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]