2,294 matches
-
unor porțiuni reduse care au suprafața zbârcită, ca niște arsuri. La temperatura de -40C, distrugerea salatei este ireversibilă, mai ales când se menține peste 24 de ore, iar căpățâna își pierde în mod evident aspectul comercial. Cartofii au punctul de îngheț între -0,80C și -1,50C. După 8 ore de expunere la temperaturi de -4 0 C/-5 0C, tuberculii nu prezintă încă simptome externe de depreciere, iar simptome interne apar la un număr redus (8%). După 24 de ore
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
încă simptome externe de depreciere, iar simptome interne apar la un număr redus (8%). După 24 de ore pe cartofi apare un exudat, iar tuberculii afectați de temperaturile scăzute, depășesc o treime. După 3 zile, tuberculii depreciați ajung la 75-80%. Înghețul la8 0 C distruge iremediabil cartofii, mai ales dacă survine lent. Pereții celulari sunt rupți, apa se pierde. Prin dezgheț lent, consistența tuberculilor rămâne făinoasă. Dezghețul rapid determină distrugerea iremediabilă, cartofii se înnegresc și se transformă într-o masă umedă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
iremediabil cartofii, mai ales dacă survine lent. Pereții celulari sunt rupți, apa se pierde. Prin dezgheț lent, consistența tuberculilor rămâne făinoasă. Dezghețul rapid determină distrugerea iremediabilă, cartofii se înnegresc și se transformă într-o masă umedă. Spațiile intercelulare sunt reduse, înghețul este intracelular. Ceapa îngheață între -10C și -1,70C. La temperaturi de până la -80C nu se remarcă semne de degradare, mai ales dacă dezghețul survine lent. Morcovii sunt și ei mai rezistenți la temperaturi scăzute. Deși punctul de îngheț este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
reduse, înghețul este intracelular. Ceapa îngheață între -10C și -1,70C. La temperaturi de până la -80C nu se remarcă semne de degradare, mai ales dacă dezghețul survine lent. Morcovii sunt și ei mai rezistenți la temperaturi scăzute. Deși punctul de îngheț este situat între -1,4°C și -2,20C, la temperaturi negative de până la -80C nu prezintă nici ei semne de degradare. Datorită spațiilor intercelulare în proporție mai mare, înghețul afectează mai puțin interiorul celulelor, dar în urma dezghețării se formează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și ei mai rezistenți la temperaturi scăzute. Deși punctul de îngheț este situat între -1,4°C și -2,20C, la temperaturi negative de până la -80C nu prezintă nici ei semne de degradare. Datorită spațiilor intercelulare în proporție mai mare, înghețul afectează mai puțin interiorul celulelor, dar în urma dezghețării se formează în interior niște cavități radiare. După Niculiță, P. și colab. (1986), ca urmare a coborârii lente a temperaturii, are loc în primă fază trecerea în stare solidă a apei libere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
stare lichidă, iar presiunea de vapori se 36 menține mai ridicată decât cea a gheții exterioare. Cu cât acest proces se desfășoară mai lent, transportul apei intracelulare la exteriorul celulelor are loc mai intens, la temperaturi mult sub punctul de îngheț. Cristalele de gheață mari distrug pereții celulelor. Există o corelația între conținutul de substanță uscată solubilă și temperatura de îngheț. Pe măsura scăderii temperaturii țesuturilor sub punctul de îngheț, conținutul în apă solidă crește, în paralel cu concentrația în substanțe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se desfășoară mai lent, transportul apei intracelulare la exteriorul celulelor are loc mai intens, la temperaturi mult sub punctul de îngheț. Cristalele de gheață mari distrug pereții celulelor. Există o corelația între conținutul de substanță uscată solubilă și temperatura de îngheț. Pe măsura scăderii temperaturii țesuturilor sub punctul de îngheț, conținutul în apă solidă crește, în paralel cu concentrația în substanțe solubile și în coloizi a fazei lichide încă nesolidificate. ALTE PROPRIETĂȚI FIZICE (toate au aplicații practice moderne): conductibilitatea electrică, impedanța
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
celulelor are loc mai intens, la temperaturi mult sub punctul de îngheț. Cristalele de gheață mari distrug pereții celulelor. Există o corelația între conținutul de substanță uscată solubilă și temperatura de îngheț. Pe măsura scăderii temperaturii țesuturilor sub punctul de îngheț, conținutul în apă solidă crește, în paralel cu concentrația în substanțe solubile și în coloizi a fazei lichide încă nesolidificate. ALTE PROPRIETĂȚI FIZICE (toate au aplicații practice moderne): conductibilitatea electrică, impedanța electrică, forma și mărimea produselor, rezistența la străpungere etc.
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
intensitatea respiratorie, atât prin conținutul cantitativ, cât și prin conținutul lor calitativ (glucide cu moleculă simplă sau amidon). Starea de sănătate sau de integritate necorespunzătoare, concretizată prin boli, deranjamente, leziuni sau striviri, determină creșterea activității respiratorii la produsele respective. După înghețuri ușoare, în momentul revenirii se constată de asemenea o intensificare a respirației produselor. Mărimea fructelor sau legumelor influențează suprafața lor de respirație și implicit intensitatea acestui proces metabolic. (graficul creșterii evoluează invers proporțional cu graficul intensității respiratorii fig.4.2
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sunt nefavorabile, determină umiditatea exterioară excesivă a produsele la care aderă diverse impurități. Produsele devin mult mai perisabile dacă sunt recoltate după perioade lungi de ploi și introduse în stare umedă în depozite; dacă au fost atinse de brume și înghețuri care alternează adesea cu perioade calde; dacă recoltarea se efectuează la temperaturi ridicate (produsele puternic încălzite transpiră intens, condensând apa pe suprafața lor în momentul stocării). e) preluarea necorespunzătoare a recoltei. Produsele care nu sunt presortate, prezintă un amestec de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
prezintă un amestec de exemplare sănătoase și bolnave. Manipularea produselor se face adesea brutal. Până la venirea mijlocului de transport, stocarea este uneori necorespunzătoare și de lungă durată. Produsele pot fi surprinse după recoltare, pe parcursul manipulării și transportului, de ploi și înghețuri. Ambalajele, mijloacele de manipulare-transport și starea magaziilor, rampele CFR, starea drumurilor, pot contribui și ele la infectarea sau rănirea legumelor și fructelor. f) depozitarea necorespunzătoare poate consta în: lipsa de igienă în depozit, depozitarea împreună a unor loturi sănătoase și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unele produse (căpșune) nu este indicată. Nu se admit produsele moi, veștejite, cu vătămări mecanice, deteriorări, răniri, striviri, leziuni, sau crăpături necicatrizate. Se consideră declasate cele care au diverse defecte, urme de boli, mucegai, insecte, arsuri provocate de soare sau îngheț, leziuni de la grindină. Prezența pedunculului, caliciului, sunt indicatori ai calității la unele specii (ardei, cireșe, căpșune etc.). Fasonarea unor produse (varză, pătrunjel, păstârnac, salată verde etc.) este obligatorie sau facultativă, în funcție de specie, varietate. Turgescența, prospețimea, fermitatea, gradul de coacere, vor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fiind cultivate cu precădere în sudul țării, nu sunt rezistente la ger și secetă; sunt soiuri sensibile, provin din Orient. struguri de vin - acumulează cantități mari de zaharuri, au aciditate ridicată, pielița este rezistentă. Sunt soiuri rezistente la secetă și îngheț și sunt originare din Europa Centrală sau de Vest. 2. După perioada de maturare, sunt 3 grupe mari: soiuri extratimpurii și timpurii, soiuri cu maturare mijlocie, soiuri târzii și foarte târzii. 3. După culoarea pieliței: albi, roz, negri. 4. Clasificarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este mai mare. Boabele au culoare galben-verzui, doar 30% din soiuri au boabele roșii. Multe soiuri sunt fără semințe (apirene), parțial sau total. Soiurile de masă au un conținut de zaharuri și aciditate mai reduse. Nu rezistă la frig/ger/îngheț. Rezistă la transport. Consumul în stare proaspătă a strugurilor de masă începe în România cu: soiurile cu maturare extratimpurie și timpurie (15% din sortiment), în lunile iulie-august - Perla de Csaba, Cardinal, Regina viilor, Victoria; soiurile cu maturare mijlocie (50% din
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rămase fără efect prin scoaterea din contextul generator. Iar în secțiunea Lirice, în afară de imaginea reușită din Sentimentală - „Ca lacul înghețat, inert,/ Adoarme sufletu-mi deșert/ Și toate gândurile tac./ Icoana ta doar, neclintită,/ Stă ca o lebădă-mpietrită,/ Surprinsă de îngheț pe lac” -, se află doar stanțe stângace, descriptive. Primii comentatori ai Rimelor... au apreciat ca originală preocuparea pentru cei mici și umili, a căror suferință S. o înțelegea, devenind „cântărețul durerii resemnate”, cu „o notă de discreție, de finețe”, ajutat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
pe educația familială, precum și un amplu studiu referitor la această dimensiune a formării personalității sociale în societatea românească. Sunt de remarcat și traducerile, apariții sporadice din păcate, ale unor texte de referință, editate cu precădere în perioada care a precedat înghețul dictat pe linie de partid al științelor sociale la sfârșitul anilor ’70. Problema cea mai acută cu aceste deschideri este că, pe lângă faptul că sunt timide, au audiență doar în mediul universitar. Sfârșitul anilor ’90 a adus chiar o întărire
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu săpun pe la cusături ca să nu pătrundă apa; ciulcii erau legați cu niste tulpini de papură ca să nu alunece în jos pe picioare. Pentru că nu aveau ciorapi își făceau obiele din dosurile de pernă pentru a-și proteja picioarele împotriva înghețului. Ca unelte se foloseau “tarpanele”, niște seceri cu un suport lemnos lung de circa un metru. Recoltarea stufului se făcea iarna când bălțile trebuiau să fie înghețate. Deși temperatura era negativă, datorită stratului protector al stufului, balta avea doar o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
celor două faze aflate în echilibru sau, cu alte cuvinte, variația presiunii cu temperatura dea lungul curbei de echilibru a fazelor, pe când relația determină variația temperaturii de tranziție da la o fază la alta, cu presiunea (de exemplu punctul de îngheț sau fierbere). Dacă se ia ca exemplu transformarea unui lichid în vapori, derivata din ecuația (7Ă se precizează pe curba presiunii vaporilor saturanți în funcție de temperatură. Din ecuația Clapeyron - Clausius se pot trage următoarele concluzii : - la trecerea din starea lichidă în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
și cu acces în interior, o mică poartă tăiată în zidul de protecție. I. 3. Evoluția vremii consemnată de Nicolae Lucanu în „Cartea de însemnări” 1875 - puhoi mare, a rupt drumul în Lunci, la Tâmpescu; 1876 - luna mai a fost îngheț, pomii și pădurea s-au uscat; 1888 - anul în care a venit trenul, în săptămâna patimilor, vara a fost puhoi mare, a rupt drumul la Secătura; 1906 - în Ziua Crucii, 14 septembrie, a fost omăt și viscol, ger cumplit, a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
continental din această zonă este scos în evidență și de valoarea mare a amplitudinii termice absolute, care este de 65,7șC. Pentru sectorul agricol al economiei acestei comune este util de menționat și unele date cu privire la fenomenul de îngheț. Înghețul este o particularitate importantă a regimului termic, fiind pusă în evidență de scăderea temperaturii aerului sub 0șC . Acest fenomen,evident, are frecvența cea mai mare în cursul iernii. Importanța cea mai mare o are cunoașterea datelor de producere a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din această zonă este scos în evidență și de valoarea mare a amplitudinii termice absolute, care este de 65,7șC. Pentru sectorul agricol al economiei acestei comune este util de menționat și unele date cu privire la fenomenul de îngheț. Înghețul este o particularitate importantă a regimului termic, fiind pusă în evidență de scăderea temperaturii aerului sub 0șC . Acest fenomen,evident, are frecvența cea mai mare în cursul iernii. Importanța cea mai mare o are cunoașterea datelor de producere a celor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
particularitate importantă a regimului termic, fiind pusă în evidență de scăderea temperaturii aerului sub 0șC . Acest fenomen,evident, are frecvența cea mai mare în cursul iernii. Importanța cea mai mare o are cunoașterea datelor de producere a celor mai târzii înghețuri, care de obicei au efecte negative asupra diverselor culturi și a covorului vegetal spontan. Primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară se produce ca urmare a invaziilor accidentale de aer rece polar sau a intensificărilor răcirilor radiative locale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fenomen,evident, are frecvența cea mai mare în cursul iernii. Importanța cea mai mare o are cunoașterea datelor de producere a celor mai târzii înghețuri, care de obicei au efecte negative asupra diverselor culturi și a covorului vegetal spontan. Primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară se produce ca urmare a invaziilor accidentale de aer rece polar sau a intensificărilor răcirilor radiative locale produse de instalarea unui regim anticiclonic. În zona studiată, cel mai timpuriu îngheț de toamnă s-
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mai mare în cursul iernii. Importanța cea mai mare o are cunoașterea datelor de producere a celor mai târzii înghețuri, care de obicei au efecte negative asupra diverselor culturi și a covorului vegetal spontan. Primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară se produce ca urmare a invaziilor accidentale de aer rece polar sau a intensificărilor răcirilor radiative locale produse de instalarea unui regim anticiclonic. În zona studiată, cel mai timpuriu îngheț de toamnă s-a produs la 10 octombrie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vegetal spontan. Primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară se produce ca urmare a invaziilor accidentale de aer rece polar sau a intensificărilor răcirilor radiative locale produse de instalarea unui regim anticiclonic. În zona studiată, cel mai timpuriu îngheț de toamnă s-a produs la 10 octombrie, iar cel mai târziu la 25 noiembrie. Acest fenomen arată că toamna, începând de la10-15 septembrie trebuie luate deja unele măsuri de prevedere și protejare a fructelor,legumelor și strugurilor, care sunt
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]