KorAP: Find »[drukola/base=îngrijire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...3552 >

88,778 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

îngrijirea copiilor și persoanelor dependente: • servicii de îngrijire diurnă a copiilor la domiciliu sau în locuri special organizate; • servicii de îngrijire temporară a copiilor, îngrijire în perioadele de criză din viața unei familii (îmbolnăvirea mamei, absențe fortuite etc.); • servicii pentru îngrijirea vârstnicilor (la domiciliu sau instituționalizat); • servicii pentru asistența și îngrijirea altor persoane dependente (persoane cu handicap); • servicii pentru familiile cu dificultăți de socializare. 5. Servicii de consiliere familială (dezvoltate mai întâi de sectorul privat din țările puternic dezvoltate, aceste servicii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
copiilor la domiciliu sau în locuri special organizate; • servicii de îngrijire temporară a copiilor, îngrijire în perioadele de criză din viața unei familii (îmbolnăvirea mamei, absențe fortuite etc.); • servicii pentru îngrijirea vârstnicilor (la domiciliu sau instituționalizat); • servicii pentru asistența și îngrijirea altor persoane dependente (persoane cu handicap); • servicii pentru familiile cu dificultăți de socializare. 5. Servicii de consiliere familială (dezvoltate mai întâi de sectorul privat din țările puternic dezvoltate, aceste servicii au început să se extindă, sub control public, în toate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de creșe, grădinițe și alte tipuri de servicii acordate în instituții de zi sau semirezidențiale, acordarea cu prioritate a serviciilor cantinei de ajutor social, accesul cu prioritate în centrele de zi pentru copiii de vârstă școlară și asigurarea serviciilor de îngrijire de tip rezidențial la domiciliu. Pentru părintele singur, sunt prevăzute servicii de informare și consiliere privind drepturile de protecție și asistență socială, accesul la locuințe sociale, asigurarea unor servicii de consiliere și mediere a muncii, programe de inițiere și formare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
legal - copil 55. Printre drepturile primare ale copiilor, se enumeră dreptul de a avea o familie, un nume, o naționalitate, de a fi protejat împotriva violenței fizice și psihice, împotriva relelor tratamente. Orice copil are drepturi privind asistența medicală, de îngrijire și ocrotire, are drept la educație, la joc și odihnă. Drepturile copiilor au constituit subiectul multor documente internaționale 56. Copiii au nevoi specifice legate de dezvoltare și educație. Spre deosebire de alte grupuri aflate în nevoie (cum ar fi șomerii, delincvenții, persoanele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
mic, este un segment de suport social necesar în mod incontestabil. Doar că, din perspectiva familiei ca întreg, nu este benefică supralicitarea acelor aspecte ce decurg implicit din biologic. În timp, tot protejând distinct maternitatea, s-a întărit ideea că îngrijirea copiilor revine primordial mamelor, față de care există și o atenție publică aparte. Fiecare participant în familie are drepturi și îndatoriri față de ceilalți. Îndeplinirea lor este o opțiune liber asumată, ca urmare a implicării afective. 4. Familia monoparentală formată din persoane

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în vârstă. Acestea se confruntă cu dificultăți, mai cu seamă rezultate din contextele sociale nefavorabile (de pildă, dacă au lucrat, au pensii cu o valoare reală mică; sau nu au deloc venituri etc.). Pentru că au acordat de-a lungul vieții îngrijire și suport emoțional familiei, sunt solicitate să facă acest demers ca o „îndatorire” firească. În mod comparativ, persoanele în vârstă, de sex masculin, se bucură de venituri sensibil mai mari și solicită îngrijire din partea membrilor familiei. Atunci când rămân văduvi și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Pentru că au acordat de-a lungul vieții îngrijire și suport emoțional familiei, sunt solicitate să facă acest demers ca o „îndatorire” firească. În mod comparativ, persoanele în vârstă, de sex masculin, se bucură de venituri sensibil mai mari și solicită îngrijire din partea membrilor familiei. Atunci când rămân văduvi și nu au sprijinul familiei, cel mai adesea îl caută în afara acesteia. La limită, nu sunt capabili de autoîngrijire, se îmbolnăvesc și mor68. Femeile reprezintă peste 51,25% din populația României 69 și trăiesc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
practicilor creștine: „pomana”). Femeile singure în vârstă, în cele mai frecvente situații, și bărbații în vârstă, în cazuri mai rare, constituie împreună cu copiii lor adulți un tip aparte de familie monoparentală. Particularitățile unei astfel de familii decurg din necesitatea de îngrijire a părintelui singur. Acest tip de familie nu a constituit subiect al atenției în studiile de protecție socială întrucât, în general, sunt analizate aspectele care țin de protecția familiilor care au minori în întreținere și se confruntă cu dificultăți specifice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
mijloacelor are drept sistem de referință familia. Optând pentru familie ca unitate de apreciere a venitului, sistemul de protecție socială invocat influențează politicile familiei, mizând pe solidaritatea și responsabilitatea familiei pentru membrii săi (C. Zamfir, E. Zamfir, 1998, p. 75). Îngrijirea copiilor, bătrânilor, persoanelor cu handicap în comunitate, mai precis în familie, este opusă (prin modul de realizare și prin climatul afectiv creat, prin relațiile interumane stabilite, prin efectele asupra persoanelor îngrijite) instituționalizării (internării persoanei dependente într-o instituție specializată) și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
combaterii șomajului, cele de suport pentru persoanele dependente; toate aceste tipuri presupun familia și comunitatea ca instrumente voluntare de intervenție socială. Argumente în favoarea apelului la familie și comunitate, ca instrumente ale politicilor publice, pot fi: • familia și comunitatea asigură o îngrijire mai adecvată a membrilor săi, fiind în același timp o problemă de responsabilitate și solidaritate interumană; • apelul la familie și comunitate primește întotdeauna un sprijin politic puternic; • costurile pe care trebuie să le suporte guvernul sunt foarte reduse, constituind ajutoare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
traiul în condiții de sărăcie severă sunt doar anumite aspecte observabile. Părintele singur este adesea stigmatizat, discriminat față de părinții din familiile biparentale, iar multitudinea de probleme cu care se confruntă zilnic (legate de activitatea profesională, de îndatoririle domestice și de îngrijire a copiilor, accentuarea pentru familia acestuia a riscurilor sociale) sunt privite doar ca un efect al situației personale, față de care societatea nu se simte responsabilă și nu intervine. 6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentalătc "6. Sugestii privind politicile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
cu care se confruntă se referă la realizarea veniturilor și la activitățile de întreținere curente. Aspectele legate de realizarea veniturilor necesare unui trai decent înseamnă măsuri prin care să fie facilitat accesul pe piața muncii al celor care au în îngrijire minori. În acest sens, pot fi adoptate metode de stimulare a angajatorilor, prin scutiri de impozite pentru angajarea și menținerea în muncă a părinților singuri care-și cresc copiii. Corelat, se pot concepe programe flexibile de muncă, acordarea unor zile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
privind respectul pentru viața de familie; • statutul copiilor ilegitimi; • drepturile patrimoniale ale copiilor ilegitimi; • discriminarea dintre copiii legitimi și cei nelegitimi, dintre părinții căsătoriți și cei necăsătoriți; • dreptul la viață familială, după divorț; • dreptul taților necăsătoriți la primirea copilului spre îngrijire și tutelă; • drepturile părinților naturali. CAPITOLUL IIITC "CAPITOLUL III" Dreptul la viața de familietc "Dreptul la viața de familie" 1. Drepturile părinților naturali. Cazuri aduse în fața Curții Europenetc "1. Drepturile părinților naturali. Cazuri aduse în fața Curții Europene" În fața Curții Europene

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
cu cât există disensiuni între părinți. Un tată necăsătorit își poate abandona copilul fără a suporta consecințele pe care le suportă în aceeași situație un tată căsătorit. O altă problemă se referă la dreptul tatălui necăsătorit la tutelă, încredințare spre îngrijire, dreptul de acces la copiii născuți în afara căsătoriei. Observația constantă care se desprinde este aceea că protecția deplină a copilului se realizează numai în cadrul familiei legalizate. De aceea, atunci când doresc să aibă copii, multe cupluri își legalizează relația. O altă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
rămâne reprezentantul său legal. Părintele îndepărtat nu mai exercită o autoritate legală, neputând, de pildă, să hotărască în numele copilului ce formă de educație să urmeze acesta. Părintele singur tinde să-și mărească autoritatea asupra copilului pe care îl are în îngrijire; în primul rând, pentru că a cumulat toate rolurile parentale: De multe ori, mamele divorțate sunt mai severe, pentru că în mod tradițional autoritatea o are tatăl. Atunci când acesta lipsește, autoritatea este preluată de către mamă, care cumulează astfel două puteri. Expresia ,,sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
și responsabilități relaționale" Un ultim model avut în atenție este cel bazat pe drepturi și responsabilități relaționale (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 137). Persoana este o entitate distinct individuală, dar și o ființă puternic implicată în relații de dependență, îngrijire și responsabilitate. De exemplu, o femeie care acceptă să poarte o sarcină pentru altcineva trebuie percepută atât ca un agent responsabil, cât și ca o persoană care, în timpul sarcinii sale, a stabilit anumite relații cu copilul. Familiile sunt asociații cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
să beneficieze de suportul public (așa cum este cazul cu ajutorul de șomaj, cu întregul sistem al asigurărilor sociale), nu în aceeași măsură sunt îndreptățite familiile aflate în situații de necesitate pe care nu le pot acoperi, dar care, având copii în îngrijire, se impune a fi sprijinite prin efortul comun al societății. Analizând programele de asistență socială din SUA, programe de tipul „alocație pentru copii în îngrijire”, Nancy Fraser și Linda Gordon au arătat că acestea stabiliseră condiții dificile pentru primirea ajutorului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în situații de necesitate pe care nu le pot acoperi, dar care, având copii în îngrijire, se impune a fi sprijinite prin efortul comun al societății. Analizând programele de asistență socială din SUA, programe de tipul „alocație pentru copii în îngrijire”, Nancy Fraser și Linda Gordon au arătat că acestea stabiliseră condiții dificile pentru primirea ajutorului respectiv. Intenția fusese protejarea veniturilor familiei. Protecția presupunea însă costuri în plan moral. Acțiunile publice erau de așa natură încât făceau preferabilă dependența de un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
află sub o barieră de netrecut. Abia sunt sesizate câteva aspecte care țin de dreptatea socială. În acest sens, se observă că într-o societate bazată pe competiție și performanță, șansele femeilor sunt diminuate în măsura în care îndatoririle clasice privind activitățile de îngrijire din familie se păstrează. Apoi este evidențiat faptul că în cadrul familiei se articulează inegalitățile de roluri, familia este prima matrice existențială, unde copiii învață ce este nedreptatea 34. Pentru femei, chiar și atunci când este remarcată necesitatea de a da vieții

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în instanță), acces la educație, drepturi referitoare la reprezentarea politică. Liberalismul a constituit un context teoretic bun de argumentare prin intermediul căruia s-au dobândit numeroase drepturi: dreptul de proprietate asupra facultăților reproductive, dreptul la liberă alegere, asistență în creșterea și îngrijirea copiilor (alături de alte drepturi, cum sunt egalitatea de tratament, șanse egale în competiție, legi antipornografie și antiprostituție - M. Miroiu, 2002, p. 125). Din perspectivă liberală, privind conceptualizarea familiei, se pot remarca deschideri importante: un agent rațional ar promova un model

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
deja ierarhizate. Muncind mult și depășind planul stabilit, bărbații și femeile puteau deveni „eroi ai muncii socialiste”. Femeile mai aveau oportunitatea de a deveni „mame eroine”37 dacă aduceau pe lume mulți copii, pe care, evident, îi și aveau în îngrijire. În orice caz, principala formă de emancipare era posibilă prin muncă. Deși la nivel teoretic se intenționa eliberarea femeilor de o parte din atribuțiile din sfera privată, prin sprijin acordat din partea statului, în mod real, povara dublei zile de muncă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
muncă a fost resimțită de către femei, mai ales în contextul rarității produselor. Femeile continuau să presteze un tip de muncă salarizată în sfera productivă și o muncă neremunerată în sfera privată (legată de îmbunătățirea condițiilor de trai, de creșterea și îngrijirea copiilor, de asigurarea unui climat optim în familie, de menținerea legăturilor cu familia lărgită, de păstrarea obiceiurilor etc.)38. Într-un fel, viața lor privată (sub aspectul reproducerii) se afla sub un plan de stat, acela al unei politici demografice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
constituia locul de muncă, întreprinderea 44. De aici veneau salariile, accesul la locuințe, bilete de odihnă și tratament, servicii gratuite în favoarea familiei (creșele, grădinițele etc. funcționau pe lângă întreprinderi). Beneficiile sociale se acordau mai ales în sprijinul familiilor care aveau în îngrijire copii. Prezența acestora în familie determina o serie de facilități, de la priorități în achiziționarea de locuințe la faptul că familia putea beneficia de o serie de gratuități (supravegherea și educarea copiilor în creșe, grădinițe, școli, tabere, cluburi etc.). Educația era

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
locuințe la faptul că familia putea beneficia de o serie de gratuități (supravegherea și educarea copiilor în creșe, grădinițe, școli, tabere, cluburi etc.). Educația era obligatorie, dar și gratuită. Alocațiile pentru copii constituiau 8-10% din salariul mediu 45. Sistemul de îngrijire a sănătății avea o largă acoperire și era de asemenea gratuit. Se realiza o protecție bună pentru mamă și copil (nu pentru părinte și copil)46. Acest lucru venea în continuarea tradiției patriarhale privind familia. Ar putea fi considerat un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
din planul public lăsa impresia că în plan privat familia este partenerială, adică îndatoririle ar fi fost echitabil distribuite între parteneri. Acest fapt însă nu se realiza. Creșterea copiilor revenea prioritar femeilor (în cazul unui divorț, copiii erau dați spre îngrijire mamei). Între anumite limite, neoficial, violența domestică era tolerată (inclusiv hărțuirea sexuală, violul marital, alături de faptul că bătaia era folosită ca mijloc de educare a copiilor). Raporturile de putere în familie erau stabilite în favoarea statului, apoi a bărbatului ca soț

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]