1,466 matches
-
exploatarea sării, de la Ocnele Dejului, au fost împroprietăriți și cu latifundii. Diplomă din anul 1734, data de Conventus Beatae Mariae Virginis de Colos Monostra și care face referire și la diplomă din 1689, atestă că înaintașii lui Pintea au fost înnobilați încă din anii 1607 și au fost reconfirmați în anul 1650 și ulterior. Hango citează încă un document "original datat în anul 1762, care arată ca haiducul Pintea Viteazul aparține familiei Cupșa din satul Măgoaja”. Cel de-al treilea frate
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
timp a fost criticat pentru tendința sa de a cheltui în exces, vânzarea de bunuri ale Bisericii (simonie), desfrâu și nepotism. Ca și Papă, el s-a luptat pentru a obține o putere personală și papală cât mai mare, adeseori înnobilând și îmbogățind familia Borgia în mod direct. Și-a numit fiul cel mare, Giovanni, căpitan-general al armatei papale, reprezentantul său militar primordial; în același timp stabilindu-și cel de-al doilea fiu, Cesare, ca o putere în interiorul Bisericii, numindu-l
Familia Borgia () [Corola-website/Science/323877_a_325206]
-
a domeniului. Familia Mocioni, prin reprezentantul ei, Constantin Mocioni, un preot ortodox, pleacă din Macedonia stabilindu-se în Ungaria. Cei cinci fii ai dai fac comerț la Budapesta și strâng o avere consistentă. Doi dintre ei, Andrei și Mihai, sunt înnobilați de Împăratul Iosif al II-lea și sunt strămoșii celor două ramuri ale familiei: dr Mocioni și de Foeni. În istoria comunei Căpâlnaș contează ramura lui Mihai de Mocioni. El a locuit inițial în Tokay, în Ungaria, unde avea case
Castelul Teleki din Căpâlnaș () [Corola-website/Science/323365_a_324694]
-
și sunt strămoșii celor două ramuri ale familiei: dr Mocioni și de Foeni. În istoria comunei Căpâlnaș contează ramura lui Mihai de Mocioni. El a locuit inițial în Tokay, în Ungaria, unde avea case și pământuri. Fii săi au fost înnobilați de către Francisc I. În a treia generație a acestei ramuri, Mihai (1811-1890) se căsătorește, în 1836, cu verișoara sa, Ecaterina de Foeni, unificând cele două familii. Tatăl Ecaterinei, Ioan Mocioni de Foeni, cumpără în 1853 de la conții Zichy domeniul de
Castelul Teleki din Căpâlnaș () [Corola-website/Science/323365_a_324694]
-
1885 a fost ales ca parlamentar (MP) pentru nou-creata circumscripție electorală Eastern Cambridgeshire sau Newmarket. A deținut acea poziție timp de zece ani, înainte de a fi învins de milionarul conservator, Harry McCalmont, în alegerile din 1895. În 1895 a fost înnobilat cu titlul de baronet "of Wildcroft, în the parish of Putney, în the county of London; of Hollerday Hill, în the parish of Lynton, and Hesketh House, în the borough of Torquay, both în the county of Devon." A reintrat
George Newnes () [Corola-website/Science/324109_a_325438]
-
pe alți funcționari publici, împuternicitul permanent a reclamat situația la secretarul de stat pentru colonii. Hindmarsh a fost chemat la Londra în 1838. În 1840 a fost numit locotenent-guvernator în insulele Helgoland. Pe 7 august 1851 Regina Victoria l-a înnobilat cu titlul de cavaler. Hindmarsh a trecut în retragere în anul 1856, fiind înaintat la gradul de contraamiral cu această ocazie, și s-a stabilit în Hove, un orășel de la malul mării. Hindmarsh a trăit în vila de la numărul 30
John Hindmarsh () [Corola-website/Science/324185_a_325514]
-
nr. 2 din Salzburg, unde O'Donnell și-a construit mai târziu reședința. Un alt martor, care s-a întâmplat să fie prin apropiere, măcelarul Joseph Ettenreich, l-a doborât rapid pe Libényi. Pentru fapta sa, el a fost ulterior înnobilat de Franz Joseph și a devenit Joseph von Ettenreich. Libényi a fost ulterior judecat și condamnat la moarte pentru tentativă de regicid. El a fost executat pe Simmeringer Heide. După atacul nereușit de la 18 februarie 1853, fratele lui Franz Joseph
Biserica Votivă din Viena () [Corola-website/Science/324207_a_325536]
-
și frate cu Lewis Gordon, profesor de inginerie la Universitatea Glasgow, devenit astfel cetățean britanic naturalizat. El spunea că pe 19 martie în acel an, el a jurat credință pentru două doamne în aceeași zi — reginei și logodnicei. A fost înnobilat - purtând numele de Sir William - cu câteva luni înainte de a muri. A murit în seara zilei de luni 19 noiembrie 1883, la orele 9 și a fost înmormântat după o săptămână în Cimitirul Kensal Green. În toamna lui 1838 când
Carl Wilhelm Siemens () [Corola-website/Science/324217_a_325546]
-
Bucșă apoi se gândește că cel ce a făcut acest plan este chiar Miles Ambreiaj, care este forțat să dezactiveze bomba. În cele din urmă este arestat alături de Zündapp și celelalte mașini. Ca o [[recompensă]] pentru eroismul său, Bucșă este înnobilat de [[Regina]] (prezentată ca un [[Rolls Royce]]) și se întoarce acasă cu prietenii lui. Fillmore relevă la sfârșit că, înainte de ultima cursă Sergent a înlocuit combustibilul Allinol cu combustibilul ecologic al lui Fillmore, ce l-a împiedicat pe McQueen să
Mașini 2 () [Corola-website/Science/324306_a_325635]
-
și Fulcher, și el a consemnat că Urban a deplâns violența cavalerilor creștini din Galia. „Este mai puțin rău să ridicați sabia împotriva sarazinilor”, spune Urban în scrierea lui Baldrick, comparându-i cu poporul lui Amalec. Violența cavalerilor o dorea înnobilată de slujirea lui Hristos în apărarea bisericilor Răsăritului ca pe o mamă. Baldrick afirmă că Urban, acolo pe loc, l-a numit pe episcopul de Puy în fruntea cruciadei. Guibert, abatele de Nogent scrie și el că Urban a pus
Conciliul de la Clermont () [Corola-website/Science/324309_a_325638]
-
unde călugărul din ordinul Benedictin, Dom Pérignon, a perfecționat tehnica de dublă-fermentație pentru crearea șampaniei. Mai mult decât atât, numele de Moët a devenit prestigios înainte chiar ca locul vinăriei să devină cunoscut; Regele Carol al VII-lea i-a înnobilat pe frații Jean și Nicolas Moët (strămoșii lui Claude) în anul 1446. Compania a atras un loial interes internațional imediat după ce a inițiat o întâlnire cu Napoleon. Jean-Rémy, care devenise primar al Épernay în 1802, l-a întâlnit pe Napoleon
Moët amp; Chandon () [Corola-website/Science/324314_a_325643]
-
cu bani; pentru a-l avea, încercările erau atât de grele, încât costau deseori viața; cei care l-au avut nu l-au dorit și nu l-au cerut; cei care l-au acordat nu și-au dat seama că înnobilează”".
Deținut politic () [Corola-website/Science/326586_a_327915]
-
Margolyes) și Prințul Consort, Albert (Jim Broadbent) care au venit să-i ofere 50.000 £ și titlul de Baron Blackadder pentru că era considerat cel mai bun om din Anglia. Perechea regală pleacă fără să-i dea banii și să-l înnobileze, după ce a fost ridiculizată de Blackadder. Episodul se încheie cu Blackadder privind uimit atunci când Baldrick îi spune că victimele sale au fost cuplul regal și îi prezintă sigiliul regal lăsat de regină. Există uneori un schimb de replici pe la începutul
Blackadder's Christmas Carol () [Corola-website/Science/324644_a_325973]
-
vehicule aeriene, cuirasate dreadnought și artilerie). Sub conducerea Partidului Radical Industrial, Marea Britanie arată cel mai profund respect pentru personalitățile care conduc lumea științifică și industrială, cum sunt Isambard Kingdom Brunel și Charles Darwin. Aceștia sunt numiți "savanți" și deseori sunt înnobilați pe baza meritelor lor, provocând o rupere de trecut în ceea ce privește prestigiul social. Aceste noi direcții se reflectă și în sfera educației: studiile clasice și-au pierdut importanța în fața preocupărilor mult mai practice cum sunt ingineria și contabilitatea. În această lume
Machina diferențială () [Corola-website/Science/324702_a_326031]
-
Iași - d. 9 octombrie 1931, Iași) a fost o poetă română. Este fiica arhitectului austriac Karl von Kugler, stabilit la Iași și devenit cetățean român cu numele Carol Cugler, și a Matildei (născută Hefner). Tatăl său, provenit dintr-o familie înnobilată la 1744, de împărăteasa Maria Terezia a Austriei, a venit la Iași, unde a devenit, în 1844, arhitect șef al Iașilor. În 1888, Ilie Kogălniceanu, tatăl lui Mihail Kogălniceanu, l-a angajat spre a-i renova casa, a o preface
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
unde a devenit spion austriac și s-a ocupat cu urmărirea acțiunilor lui Lamartine și ai acoliților săi. Guvernul austriac se folosește de Agatha în acțiunile sale; noul soț al Agathei, Gianfranco Gonfalone (George Constantin), vărul răposatului Vincenzo Gonfalone, este înnobilat de austrieci, primind titlul de conte de Spartivento. Austriecii depun în contul lui Gonfalone de la Banca Marmorosch o sumă mare de bani, vehiculând zvonul că acesta ar fi moștenit o avere mare de la unchiul său. Banii urmau să fie folosiți
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
a configura o donație unitară, definitorie pentru personalitatea sa marcantă și destinul său artistic. Urmând exemplul maestrului, nepoata sa, Maria Margareta Botezatu, donează aceleiași galerii o parte din tablourile primite drept moștenire, demonstrând încă o dată cum frumusețea unui gest poate înnobila nu doar un om, ci o întreagă familie.
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
acesta, Salisbury și-a așezat armata în linie de luptă. Englezii s-au poziționat de-a lungul râului, iar cavaleria a fost plasată în spate. Comanda flancului drept a preluat-o lordul Willoughby, cel stâng, Salisbury. Înaintea luptei au fost înnobilați Guillaume de Vienne, Ioan de Saint-Georges, Filip de Auxey, seniorul de Trenaunay și alții. Potrivit cronicilor înregistrare, numai Salisbury singur numai a ridicat în rang de cavaler cel puțin 80 de ostași. În locul în care armata engleză a oprit, adâncimea
Bătălia de la Cravant () [Corola-website/Science/328768_a_330097]
-
la curtea princiară și în armată, care a culminat cu Edictul de la Turda din 1568. Deci Mihail Racz II. nu putea fi decât român creștin ortodox. Petru Rácz menționat în catalogul "J. Siebmacher’s", cu titlul Rácz I., a fost înnobilat de către Împăratul Rudolf al II-lea la Viena în anul 1578. În anul 1585 Petru Rácz este înnobilat și cu titlul Rácz de Galgó (Gâlgău, jud. Sălaj), moștenit apoi de către fiul său Adam și urmașii acestuia. Despre Gâlgău istoricul Ștefan
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
II. nu putea fi decât român creștin ortodox. Petru Rácz menționat în catalogul "J. Siebmacher’s", cu titlul Rácz I., a fost înnobilat de către Împăratul Rudolf al II-lea la Viena în anul 1578. În anul 1585 Petru Rácz este înnobilat și cu titlul Rácz de Galgó (Gâlgău, jud. Sălaj), moștenit apoi de către fiul său Adam și urmașii acestuia. Despre Gâlgău istoricul Ștefan Pascu precizează că numele localității este de origine română, așa cum reiese din documentele istorice din anul 1405, „villae
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
urmașii acestuia. Despre Gâlgău istoricul Ștefan Pascu precizează că numele localității este de origine română, așa cum reiese din documentele istorice din anul 1405, „villae olachales: ... Gîlgău ...”. Mihail Rácz înscris în catalogul "J. Siebmacher’s" cu titlul Rácz II., a fost înnobilat de către Ștefan Báthory, regele Poloniei pe 16 Octombrie 1581, în tabăra de la Pskov (Rusia). Tot acolo regele îi acordă pe 16 Noiembrie 1581 lui Mihail Rácz și titlul „Rácz de Nemes-Prad”. Din analiza cronologică a titlurilor nobiliare din catalogul "J.
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
acordă pe 16 Noiembrie 1581 lui Mihail Rácz și titlul „Rácz de Nemes-Prad”. Din analiza cronologică a titlurilor nobiliare din catalogul "J. Siebmacher’s" se observă că după trei ani de la înnobilarea lui Petru Rácz, în anul 1581 a fost înnobilat și Mihail Rácz. Deoarece Petru Rácz I. și Zamfira au avut doar un singur urmaș pe linie bărbătească, Adam, atunci se poate admite posibilitatea, că Mihail Rácz a fost rudă foarte apropiată a lui Petru Rácz, amândoi au fost contemporani
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
istorică rusă” (1823). Fiind la pensie a lucrat la dicționarul ruso-polon, care a rămas neterminat. Această lucrare pentru un anume timp a prezentat interes puterilor ruse, în schimb a fost criticată de către oamenii de stiință ruși. În 1826 a fost înnobilat; a primit rangul de nobil ereditar și Blazonul național Dicționar. A fost desemnat cu Ordinul Sfântului Stanisław clasa III, II, I precum și cu Ordinul Sf. Vladimir clasa III din partea țarilor Alexandru I și Mikołaj I. În 1816 a primit medalia
Samuel Bogumił Linde () [Corola-website/Science/329419_a_330748]
-
iar ulterior pentru părți dintr-o mulțime de sate din nordul Moldovei, si la 12 martie 1667 Ilias Alexandru a confirmat posesia moșiillor lui Vasile, Nicolae și Constantin Căzăcescul. La 4 februarie 1676 verii Gavril și Vasile (1631-1701) au fost înnobilați de regele polonez Ioan Sobieski și transformați în panii Gabriel și Basilius Lukawiecki. Divanul Moldovei a certificat, sub semnătură mitropolitului Dosoftei și a marelui logofăt Miron Costin, în 24 ianuarie 1681, ca panii Gabriel și Basil Lukaviecki sunt și mari
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
să Maria (n. 2 mai 1733, Jadova - d. 22 noiembrie 1813, Berhomet), fiica lui Constantin Ursul (Sturdza), pârcălab, strănepoata lui Mehmed Abaza Pasă, a avut opt copii, cinci fiice și trei feciori. Cei trei fii al lui Alexandru au fost înnobilați sub titlul de cavaler de Iosif al II-lea, Împărat al Sfanțului Imperiu Român la data de 17 februarie 1788 (Ritter von Wassilko) și înmatriculați la 17 septembrie al anului. Cei trei fii au fost: Iordachi baron Wassilko de Serecki
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]