1,482 matches
-
pe atât de condamnabile, personalitatea care a contribuit decisiv la realizarea acelui moment crucial să fie ostentativ eludat. Este vorba de omul de geniu, medicul, fiziologul, filosoful, cercetătorul, savantul Nicolae Constantin Paulescu, omul care, prin munca, gândirea și realizările sale, înnobilează galeria marilor gânditori ai neamului românesc. Autoritate științifică incontestabilă a timpului său (sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea), recunoscut ca atare de contemporani, N. C. Paulescu este cel care, după 15 ani de cercetare asiduă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu secreție internă, apariție susținută și încurajată de Paulescu. Partea a doua “Descoperirea insulinei” începe cu o schiță biografică a lui Nicolae C. Paulescu, în care sunt marcate principalele momente ale devenirii și consacrării medicului, cercetătorului, savantului și dascălului, calități înnobilate prin muncă și realizări, situându-l astfel în elita științifică de notorietate a timpului. Un loc aparte în evoluția sa a avut-o prietenia și colaborarea de excepție cu ilustrul Etienne Lancereaux, a cărui idei le-a preluat și dezvoltat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
În Statele Unite, un candidat se poate lansa în cursa pentru Casa Albă, fără să dispună de o notorietate politică națională. Remarcăm, astfel, modul în care condiția culturală și cea politică se atrag una pe cealaltă. Publicitatea cîștigă legitimitate pentru că se înnobilează manifestînd grijă față de problemele de interes colectiv în momentul în care pretendentul la putere cîștigă notorietate, cu alte cuvinte, își îmbunătățește șansele de succes. Examinînd comunicarea electorală în universul cultural american și în universul cultural francez 61, este frapantă diferența
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
actualilor români au sfințit, prin jerfa lor, pământul lăsat în moșie. Îndepărtându-se ireversibil de concepția voluntarist-civică a naționalismului propusă de Renan, Delavrancea se lasă purtat către o tot mai acută rasializare a națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care înnobilează "instinctul de Patrie" (p. 21), prima fiind o treaptă superioară în conștiința de sine a unei colectivități naționale, o excrescență din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
percepute ca o competiție seculară, laică, împotriva misoginismului clerical. Într-adevăr, femeile erau frecvent înfățișate drept cititoare ale romanelor cavalerești.” 27 Iubirea însemna adorația unei doamne, o dragoste trezită de frumusețea, înțelepciunea și caracterul ei, femeia fiind cea care îl înnobila pe bărbat, îl determina să se perfecționeze, să-și depășească limitele, fie ca luptător, nevoit să-i aducă ei, prin victoriile repurtate, onoare sau să-și câștige un renume propriu care ar fi putut să-i atragă cavalerului bunăvoința femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără ironie, pentru că se dovedește recunoscător față de un tâlhar care l-a ajutat să se vindece de boala de stomac ce îl chinuia, omul Bisericii înnobilând persoana care s-a dovedit atât de generoasă, cerându-i papei să-i ofere răsculatului iertare și să-l transforme în frate ospitalier. Pătrunzând în universul Povestirilor din Canterbury ale lui Geoffrey Chaucer, întâlnim o critică mult mai acidă la adresa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui, o donna angelicata. Doamna sa este trimisă din cer, este înconjurată de o curte întreagă de femei care o admiră, ochii ei pot trimite raze de lumină și iubire în inima și sufletul poetului, care, în același timp, îl înnobilează și îi cauzează suferință. Acestea sunt motive preluate și regăsite în poezia trubadurilor până la Dante. Dar, alături de aceste eterice și angelice doamne, găsim și femei ce par mult mai terestre. Într-o scenă familiară, idilică (Sonetul I), întâlnim tre angiolette
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu iubirea instinctuală, naturală. Acestea două se armonizau în dragostea conjugală, la rândul ei opunându-se dragostei curtenești și învățăturilor lui Ovidiu. Toate aceste contradicții se regăsesc în opera lui Boccaccio. Dragostea este sacră și profană, este spirituală și fizică, înnobilează sau reduce la instinctual, devine o experiență profund individuală și în același timp un numitor comun pentru întreaga omenire, și, de multe ori, înseamnă toate aceste lucruri la un loc. În spatele acestor 593 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 16. 594 Cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
În partea centrală a operei, capitolele 17-38, nimfele îi povestesc lui Ameto propriile vieți și povești de dragoste. La sfârșitul acestui moment de taină și de inițiere, Ameto realizează că nimfele sunt de fapt niște alegorii, și este purificat și înnobilat de dragostea pe care o poartă acestor doamne, în special Liei, prin care sufletul accede spre dimensiunile paradisiace. Păstorul se simte acum îndatorat, căci seraficele creaturi i-au oferit exemple moralizatoare, demne de reținut și de urmat, deși inițial le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cei doi îndrăgostiți: în cupa în care se găsea inima iubitului ucis de tiranul părinte, toarnă otravă, pe care o bea fără nicio reținere. Cupa amintește de simbolul Graalului, pentru că iubirea este singura care poate da un sens vieții, poate înnobila, devine un ideal pe care aceste personaje feminine nu încetează nicicând să îl găsească. Eroina povestirii a noua, din cadrul aceleiași zile a Decameronului, se îndrăgostește de prietenul soțului, care orbit de gelozie, o pedepsește pe această „femeie și soață păcătoasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și, indirect, să se elibereze de responsabilitatea asupra tuturor celor întâmplate.” 973 Bărbatul merge în rai, ajungând până la a opta sferă, fără a merita cert acest lucru, poate doar dragostea pe care a nutrit-o a fost menită să-l înnobileze. Personajul masculin din deznodământ nu mai are 968 Ibidem, p. 34. 969 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 62. 970 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 98. 971 Ibidem, p. 99. 972 Ibidem, p. 100. 973 Robert O. Payne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și Genealogie deorum gentilium.1027 Acest mic roman seamănă cu genul viziunilor specific medievale. Corbaccio, prin duritatea sa abruptă, marchează un hiatus față de atitudinea senină a creațiilor tinereții, este scris ca un fel de exemplu moral în care dragostea nu înnobilează, ci corupe, pervertește, devalorizează, nu luminează, ci înnebunește, duce la pierderea rațiunii. Remarcăm o fermă respingere a iubirii ca pasiune. Donna angelicata din 1025 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 530. 1026 Alexandru Balaci, op. cit., p. 124. 1027 Judith Serafini Sauli, op. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
De aceea de exemplu, „ipocrizia” ajungi s-o poți recunoaște, indiferent sub ce motivații sau gesturi s-ar ascunde. * „Obiectele sînt idei simplificate.” (Paul Gauguin) Ceea ce-i specific În relația dintre om și lucrurile Înconjurătoare este faptul că omul le Înnobilează, acordîndu-le nu numai o „semnificație”, ci și un „sens” (o valoare anume). * „Omul se comportă ca și cum el ar fi creatorul și stăpînul limbajului, În timp ce, dimpotrivă, limbajul este și rămîne stăpînul lui.” (M. Heidegger) Este, Într-adevăr, o ironie a sorții
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
F.B. Browning). Două iubiri adevărate (sincere) deschid drum spre Încredere reciprocă și armonii creatoare. * „Un gînd seacă mări, dar nu poate usca o lacrimă.” (Emil Cioran) Mai mult chiar, excesul de logică poate ucide „sentimentul”...prin sinceritatea ei, „lacrima” ne Înnobilează faptele. * „Un zîmbet este adesea esențialul. Ești plătit cu un zămbet. Ești răsplătit cu un zîmbet. Ești Însuflețit de un zîmbet. Și calitatea unui zîmbet te poate face să mori...Înțeleg și aștept lacrimile. Ele sînt ploaia În care se
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ne este mai plăcut să elaborăm strategii de obținere a succesului În afaceri, decît să apreciem felul În care, de exemplu, „bunătatea”, „bunul-simț” sau „adevărul” pot să facă dintr-o existență umană una demnă și frumoasă. * „Toate lucrurile pot fi Înnobilate prin iubire.” (J. Ruskin) Așa se Întîmplă, de exemplu, atunci cînd facem ca suferințele noastre să slujească fericirii altora; Într-o astfel de Împrejurare, suferințele noastre ajungem să nu le mai resimțim ca suferințe, ci ca stări de Împlinire. * „Cine
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lui, dar nu oricine o vede.” (Confucius) CÎnd, de exemplu, vrem să sesizăm frumosul din individualitatea psihologică umană, nu reușim În absența unei nevoi interioare de un frumos moral, de un frumos spiritual, care să te Înalțe sufletește, să te Înnobileze; mizantropul nu poate face acest lucru. * „Frumusețea unui sentiment se măsoară prin sacrificiul pe care ești gata să-l faci pentru el.” (J. Galsworthy) Toți ne luptăm, de exemplu, pentru „adevăr”, cînd prin aflarea lui ne cîștigăm (sau ne recîștigăm
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
constituie faptul că indivizii tind să aibă încredere în membrii propriului grup și în general în persoanele similare" (p. 95). De regulă, încrederea interpersonală se dezvoltă greu. Este nevoie de multe experiențe pozitive pentru ca relația dintre două persoane să se înnobileze cu sentimentul (stabil) al încrederii reciproce. Se poate, însă, ca în viață să se plece din start (potrivit unei filosofii optimiste) de la încrederea reciprocă, iar experiențele (pozitive) ulterioare să confirme și să întărească sentimentul de încredere reciprocă. De asemenea, se
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Prin urmare, în dragoste, pierderea este întotdeauna posibilă. Nu există siguranță absolută. Compasiunea Cea mai pură și cea mai înaltă formă a iubirii este compasiunea. Ea este o emoție "profund omenească, ce dezarmează critica și triumfă asupra sarcasmului. Ea îi înnobilează pe cei care o încearcă, trezește în ei prospețimea sentimentelor, bulversează diferențele de clasă, de castă sau de poziție socială" (Braud, 2008, p. 36). Compasiunea este "o emoție care pune în valoare, dar și o obligație care pune la încercare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru documentare... Înainte, dar și după august 1944, presa a fost un mijloc de descoperire a celor cu talent de la cenaclurile literare, iar mulți dintre acești condeieri, odată formați, au stăr uit a rămâne prin creația lor în paginile respective, înnobilându‐le prin semnătura, autoritatea și crezul lor. Lista ziarelor și revistelor de la Bârlad poate fi un ajutor suplimentar pentru cei dornici de noutate... Pe mulți, nădăjduim, îi va chema la studiu și a originale lor aflate ca într‐ un ierbar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în cazul lui Gh. Clapa; evitarea zorzoanelor, prețiozităților și întortocherilor pentru N. Mitulescu, ar asigura mai multă credibilitate nu numai lor, ci ziarului în primul rând, iar cititorilor - satisfacții mai mari. Actualele Păreri tutovene port cu demnitate și succes, ba înnobilând, ceea ce a făcut Păreri tutovene dup ă 20 iulie 1946 și până la 7 noiembrie 1949. * 130 Progresul Progresul, ziar politic, economic și literar, apare săptămânal, redacția și administrația la Tipografia George Cațafany - Bârlad. Se declară oficial de nuanță liberală dar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
D. Pavalașcu era muncitor și avea multă inițiativă, constat că pagini întregi, uneori chiar numere de ziar, nu au avut fotografii. Se acorda prea mare atenție textulu i scris. Dacă la început, în 1949 și 1950 unele ziare au fost înnobilate de lucrări „Sculptură în lemn” pentru Lenin, Caragiale ori Eminescu, realizate de profesorul M. Tarază, artistul n‐a fost folosit pe măsura posibilităților lui, poate și pentru că... comanda socială a timpului zicea a ltfel. Urmare a Legii pentru raionarea administrativ
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu â și cu sunt în limba română și, cu atît mai mult, al pronunției [sunt] în loc de [sînt], aceasta din urmă fiind rezultatul evoluției de la latină la română. 410 Încă înainte de votarea cacografiei (în februarie 1993), unii credeau că se înnobilează dacă scriu cu sunt. S-a falsificat astfel limba în numeroase ediții ale clasicilor literaturii române. Chiar cînd pozau în cunoscători ai teoriilor despre limbaj și limbă, unii nu și-au putut înfrîna pornirile semidocte (Vezi, d.ex., editorialul Pentru filosofia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
puțin o consultație oftalmologică pe an ("Săptămâna medicală", 27.II-11.III.2008). 5.4. Construcții hibride mai puțin frecvente 18, dar cu șanse de extindere, provenind din elaborarea ulterioară (fie din motive de varietate stilistică, fie din dorința de a "înnobila" expresiile resimțite ca nu tocmai literare) a hibrizilor dominanți de mai sus: * chiar dacă ... chiar dacă (85) [...] că la fel au fost, și mama mea, și mama ta, nu le-a convenit nimic [din] ce-am făcut, chiar dacă a fost bine, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
așadar între Lords Spiritual, lorzii clerici, arhiepiscopi și episcopi ai Bisericii Anglicane și Lords Temporal, lorzii laici. Printre aceștia se numără atât membrii familiei regale cât și așa numiții Law Lords. Aceștia din urmă sunt judecători supracalificați, care au fost înnobilați și au primit un loc în Camera Lorzilor. Ei formează comitetul juridic al Camerei Lorzilor, care are rolul de Curte Supremă. Din anul 1911, Camera Lorzilor nu mai dispune în procesul legislativ decât de drept de veto. Acest drept nu
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
erotic. Pasiunea n-are, pentru Heliade, nici o justificare dacă nu duce spre altar (cămin). Odată instalată în celula familiei, pasiunea îmbracă veșmintele datoriei. Pentru spiritul romantic asta ar echivala cu un detestabil eșec. Pentru Heliade este o împlinire sacră. El înnobilează, astfel, conjugalitatea și face din ea figura dominantă a vieții afective. Mitul poeziei lui nu este Don Juan, nu este, pînă la capăt, nici Tristan (mitul pasiunii devoratoare). Este mitul cuplului biblic, simbolul unei mîndre singurătăți în doi" (E.S.). Sînt
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]