3,572 matches
-
n-avea în țară greutatea celorlalți. Rolurile fură împărțite astfel: nici unul nu obținu autoritatea președințială, deci titlul reprezentativ de șef. Manolache Costache și cu Gheorghe Vernescu, cei mai puțin colorați din coalițiune, fură desemnați ca vicepreședinți. Iar Ion Brătianu primi însărcinarea de purtător de cuvânt al coaliției, omul care trebuia să anunțe cum au fost împărțite rolurile. Ion Brătianu apare la tribună. Senzația e mare. „Domnilor senatori, spune el, noi cei din partidul național am hotărât să alegem președinte pe mitropolitul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Răbdare. Totul vine la timpul lui.“6 anul 1877 329 5. ROM., an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6. „Nota“ fusese trimisă de ministrul de Externe al României, Nicolae lonescu, la 22 decembrie 1876/3 ianuarie 1877, din însărcinarea majorității parlamentare întrunite într-o ședință secretă comună la 21 decembrie 1876/2 ianuarie 1877, ședință amintită și de Bacalbașa. Originalul notei, în limba franceză, se află în arhiva Ministerului de Externe; traducerea în limba română, care diferă în amănunte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se vor petrece întocmai cum presupunea el exact peste patru decenii (Beatrice Marinescu, Aurel Duțu, Șerban Rădulescu-Zoner, Bucureștii și epopeea Independenței, 1877-1878, Ed. Academiei, București, 1978, p. 94). Primar al Capitalei era atunci C.A. Rosetti, care a primit această însărcinare special pentru această festivitate. La gară, primire strălucită. Domnul și Doamna erau de față. De la gară la Palat, în mijlocul aclamațiilor, cortegiul a fost astfel format. În prima trăsură, Țarul, Doamna și doi fii ai Țarului. În a doua trăsură, Domnitorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spunea că maiorul Lahovary, fiind însărcinat cu recunoașterea terenului, nu mersese mai departe de Grivița no. 1 și nu descoperise că, după Valea Plângerii se afla o altă redută, Grivița no. 2. Bineînțeles, se adăuga că Lahovary nu-și îndeplinise însărcinarea, din lașitate. Deci, când soldații români, în asalt, au ajuns în fața obiectivului, au fost trăzniți de focurile încrucișate ale celor două redute.150 384 bucureștii de altădată 149. Relatarea lui Bacalbașa este inexactă, el confundă două momente deosebite ale războiului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceea de secretar cu propaganda. Se consolează însă, întrucît „acum e o etapă mai grea în economie”. Eu nu miros în „confesiunea” sa niște regrete adevărate, ci intenția de a anihila orice protestare, dacă vom fi trimiși pe teren cu însărcinări care nu intră în fișa posturilor noastre. Pe mine, poveștile, „cucurile” (cum le zice Sp.) lui nu mă vrăjesc și nu mă înmoaie. *„Vremurile - scrie Maiorescu în Jurnal, la începutul agitatului an 1866 - sînt prea importante ca să-ți irosești timpul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
armonie cu ceea ce are În suflet, la Suceava”, m a Întrerupt și mi-a spus: „Da, am auzit, sau cunosc (nu rețin) de tov. Dimitriu, eu am venit aici pe locul care Îl cere el405, mi s-a dat și Însărcinarea de a aranja și chestia cu pictura, căci la 403 Pictorul se afla În frumoasa grădină a primăriei, În care au poposit odinioară personalități ale urbei: A. Gorovei, M. Sadoveanu, V. Tempeanu, E. Lovinescu, T.V. ștefanelli, V. Ciurea, A.G. Stino
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu alții de seama lui se pune sub ascultarea Căpitanului, încredințați că drumul lui este cel mai bun și va duce la victorie. Căpitanul a acordat câtorva legionari săcușorul cu pământ, a vorbit tuturora și la urmă a dat diferite însărcinări. Îmi răsună și acum în urechi, când cu vocea lui răspicată spunea: Nicolae Totu este însărcinat cu formarea frăției de cruce legionare în Bucovina. Spre seară ședința s-a isprăvit. Am ieșit câțiva camarazi în oraș. Am vizitat Universitatea, Grădina
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din inginerii, subinginerii sau arhitecții sosiți cu grupul de evrei. Acei supraveghetori, vor rămâne răspunzători de prezența comanda mentului lucrătorilor, de sub grija lor, precum și de execuția lucrărilor conform cu dispozițiunile primite. Lipsa de interes sau reaua voință dovedite puse în îndeplinirea însărcinării ce au primit, să se sancționeze prin înlocuirea dela postul de conducere ce i s-a încredințat și utilizarea lui pe timp limitat sau permanent ca lucrător obișnuit. În acelaș timp să i se aplice și sancțiunile de plată și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
program stabilit de aceștia respectiv. 5. Duminicile și sărbătorile când nu se lucrează, toți evreii vor fi în mod obligator prezenți chiar și cei care dorm la locuință și li se va face program de bae și curățirea efectelor. 6. Însărcinările pentru cei ocupați în afară de lucrări propriu zise ca: aprovizionarea și transportul alimentelor, prepararea și servitul hranei, etc. se vor da de către șeful secției respective, ținându-se însă seamă ca aceste însărcinări să nu ocupe prea mult personal care este plătit
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
va face program de bae și curățirea efectelor. 6. Însărcinările pentru cei ocupați în afară de lucrări propriu zise ca: aprovizionarea și transportul alimentelor, prepararea și servitul hranei, etc. se vor da de către șeful secției respective, ținându-se însă seamă ca aceste însărcinări să nu ocupe prea mult personal care este plătit și a cărui plată mărește costul lucrărilor. În orice caz chiar pentru grupurile mici de maximum 100 lucrători nu se va întrece procentul 8% din efectivul acelui grup, iar pentru cele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1941, a stabilit un regim special pentru medici și avocați. Totuși în aceste condițiuni și aceste două categorii de evrei, prestează munca de interes obștesc și anume: medicii la detașamente și lagăre de prizonieri, avocații la instituții și autorități cu însărcinări secundare. Pentru ceilalți intelectuali (foști milit. și studenți) prevăzuți de Art. 29 și 30 din Regulament, se dispune următoarele: 1) Ei vor fi folosiți ca șefi de echipe. 2) Cei ce au făcut minimum 60 zile de muncă de interes
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
trecut, cu începere dela 1 Ianuarie 1942, următoarele atribuțiuni: - Înființarea, organizarea, încadrarea, conducerea și controlul taberelor de muncă; - Repartiția evreilor la muncă; - Stabilirea programului de muncă al taberelor, de comun acord cu departamentele interesate. La Marele Stat Major, a rămas însărcinarea de a da directive Inspectoratului, de felul cum se utilizează evreii și a controla munca obligatorie a evreilor. Între 15 Martie și 30 Mai, a funcționat, pe lângă Inspectoratul Taberelor de Muncă o comisie centrală de revizuire a tuturor evreilor de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sunt obligați a presta munca obligatorie, care are un caracter de permanență și continuitate, (munca de folos obștesc fiind făcută numai de români). Conform ordinului Domnului MAREȘAL ANTONESCU Nr. 5295/M din 21 Aprilie 1942, Marele Stat Major a primit însărcinarea de a organiza, supraveghea și controla munca obligatorie executată de evrei. Oficiul Central de Românizare de pe lângă Subsecretariatul de Stat al Muncii, are rolul de a rezolva problema românizării sub raportul personalului, prin îndepărtarea și înlocuirea treptată, a evreilor, din viața
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Centrală, care în prezent se află în detașamente exterioare de lucru, vor fi readuși în localitățile respective numai după sosirea înlocuitorilor pe șantierele de lucru, trimeși de cercurile teritoriale dintre evreii disponibili sau dintre acei aflați în detașamentele locale cu însărcinări secundare. În acest scop, cercurile teritoriale vor căuta să trimită înlocuitori; în caz că nu vor avea disponibilități, vor raporta aceasta Comandamentului Teritorial, care va soluționa această problemă în cadrul disponibilităților altor cercuri teritoriale. Niciun evreu care are carnet de scutire de la comisie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Primăriei București, Ministerul Muncii, Spitalul Z. I. 303. 4. Spitalele de răniți folosesc încă evreii în farmacii și cabinetele dentare contrar Instr. M. St. M. Nr. 55500/9421, și anexa A. 98500. 5. Unele instituții trimit evrei în oraș pentru diferite însărcinări fără a ține evidența lor și fără a le da ordine de serviciu în acest scop. 6. Sunt unele instituții cari folosesc la lucru evrei camuflați fără a avea aprobarea M. St. M. Acești evrei cât și cei cari-i
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Paris, obținând titlul de doctor în filologie al Universității din Viena. Profesor de filologie romanică și de istorie literară, rector al Universității germane din Cernăuți, F. s-a arătat interesat de folclorul românesc, întreprinzând, între anii 1905 și 1914, din însărcinarea Ministerului Învățămîntului din Viena, cu ajutorul intelectualilor de la sate și al țăranilor, culegerea de folclor bucovinean. A publicat doar un volum, Rumänische Volkslieder aus der Bucovina. Liebeslieder [Cântece populare românești din Bucovina. Cântece de dragoste] (1940). Din cele 943 de texte
FRIEDWAGNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287091_a_288420]
-
atașat de presă la Legația Română din Londra, unde se împrietenește, între alții, cu N. Titulescu și cu Ion Antonescu, viitorul mareșal. Între 1923 și 1936, elaborează aici lucrări despre cultura și realitățile românești. În 1937 va fi trimis cu însărcinări speciale pe lângă legațiile României la Washington și Paris. Colaborase, în primele decenii ale secolului al XX-lea, la „Flacăra”, „Luceafărul”, „Sămănătorul”, „Drum drept”, „Cronica”, „Ramuri” ș.a. După instaurarea regimului comunist, C. a fost exclus din Academia Română (unde fusese ales membru
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
dintre aceste forme de învățare îl schimbă într-o măsură foarte mică. Acestea sunt precum silabele fără înțeles de sine stătător pe care psihologul îl pune să le învețe ca participant la un experiment. Sunt preluate ca parte a unei însărcinări ce i s-a încredințat, parte a unui „corp de cunoștințe” pe care trebuie să și le însușească. Un asemenea tip de învățare este adesea dificilă, dar și repede uitată. • Învățarea empirică (experiential learning). Celălalt tip de învățare este experiențial
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Szemle”, „Nyelvőr”, „Ethnographia”, precum și la „Luceafărul” și „Convorbiri literare”. A redactat el însuși „Poporul” (26 decembrie 1893 - 4 februarie 1894), foaie de răspândire a cunoștințelor practice pentru țărani, în care textele folclorice ocupau un loc de seamă. În 1887, din însărcinarea societății „Kisfaludy”, A. întreprinde o anchetă folclorică în Banat, Hunedoara și Bihor, după care scrie Călătoria mea printre români (Utazásom as oláhok között), în care expune și câteva principii și concluzii privind munca de culegere a folclorului; remarcabilă este aici
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
86. Dincolo de rapoartele arheologice, în cazul Bolliac se poate reface și o mitologie personală, care îl însoțește de-a lungul întregii sale cariere. Figurile și temele ilustrate în descoperirile mormintelor antice au fost "exersate" de scriitor cu mult înainte ca însărcinările sale pe lângă Comisia arheologică să îi fi oferit ocazia. O poezie precum "Cocheta bătrână la oglindă", scrisă cu două decenii mai devreme, se sprijină pe aceeași "gramatică" a imaginației. "Frumusețea" și caracterul ei perisabil sunt proiectate prin aceeași combinație de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
țării 86. Ca să înțelegem cât de mare e diferența față de celălalt tipar al biografiei, dominat de miturile retragerii în spațiul privat și ale recluziunii creatoare, să observăm și destinul lui Alexandru Pelimon, cel despre care s-a spus că refuza însărcinările publice. Personalitate ireductibilă, despre care biograful notează "Are un caracter rar, iubește libertatea personală preste toate în lume", acesta pare să fie un neadaptat în contextul profesional al momentului. Dar chiar și atunci când intrarea în profesie e refuzată, gestul nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Obârșeni - Tutova este neam de mazili, a fost și el așezat la rânduiala neamului său, dându-i-se carte spre a fi și el cunoscut de mazil." Acum când ei erau puși să îndeplinească diferite servicii care, firește, ieșeau din cadrul însărcinărilor lor de odinioară, înseamnă că și boieria lor scăpătase. Decăzuse cu totul. Drept urmare, jeluindu-se domnitorului Grigore A. Ghica, în anul 1777 (T.Codrescu, Uricar, vol.XV, p.3-6), avea să emită poruncă Domnească care punea în vedere ispravnicilor să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că și boieria lor scăpătase. Decăzuse cu totul. Drept urmare, jeluindu-se domnitorului Grigore A. Ghica, în anul 1777 (T.Codrescu, Uricar, vol.XV, p.3-6), avea să emită poruncă Domnească care punea în vedere ispravnicilor să nu mai dea asemenea însărcinări mazililor, pentru că ei nu puteau fi întrebuințați decât cu poruncă domnească și nu puteau fi pedepsiți decît de Domn. b) Ruptașii erau și ei o categorie fiscală distinctă care, ca și mazilii, plăteau dările după starea materială, îndeplineau slujbe pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stegari, ruptașii și ruptele visteriei, treptele, mica nobilime a satelor, așa numiții „privileghieții" erau scutiți de bir. În schimb prestau și ei slujbe la proprietarii de moșii, cât nu puteau! Ei erau supuși ispravnicilor și erau folosiți la îndeplinirea unor însărcinări diverse, de regulă fără prea mare însemnătate, și erau organizați în... cruci. Cu carte domnească rămâneau ruptași și feciorii, dar, uneori, și nepoții, pentru că ei continuau a plăti dijma către vistierie. Pentru a-și menține starea de ruptaș, urmașii trebuiau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu ajutorul ocolașilor. Când ruptașii nu ascultau de poruncile ispravnicilor puteau fi pedepsiți, pe loc, chiar de către vornicul din localitate. Mazilii însă, în asemenea cazuri, erau puși în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan, pentru a fi pedepsiți. Printre însărcinările pe care le puteau primi era și măsurarea terenului, a locului de casă, a viei și a livezilor, despre care raportau mai întâi privighetorului de ocol. Gh. Ghibănescu, în Surete, vorbește despre asemenea însărcinări. Crucile de ruptași reprezentau categorii fiscale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]