36,299 matches
-
nu-și scrie "jurnalul", ci îl retrăiește. Cartea reia, de fapt, două apariții anterioare: The Life & Times of an Involuntary Genius (1975) și In America's Shoes (1983). Așezate între coperțile aceleiași cărți și recitite cu ironie și detașare, mai întâi de autor, cel puțin aceasta este senzația creată de textele însoțitoare - prefața ("Adding to My life", New Orleans, March, 1995) și postfața ("And What Happened Afterwards", Baton Rouge, March, 2001) -, cele două secțiuni recompun un "traseu misterios", cum își numea
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
ar înverzi de invidie pe Bill Gates însuși. Și nu e vorba aici de romancieri populari, ca Pavel Coruț, ale căror producțiuni absorb trâmbe de cumpărători în librării, ci și de cel mai firav debutant ce se va muta, grație, întâi de toate generozității editorului, dintr-o amărâtă de cameră cu oportunitățile pe coridor, într-un palace cu câte două garaje de fiecare fațadă. El nu va mai coborî din limuzinele purtându-l spre incinte unde se decern premii de miliarde
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
C. Rogozanu Jurnalul lui Mihail Sebastian, apărut la Humanitas în 1996, a generat aproape instantaneu un val de articole, polemici, studii. Nimic mai plăcut decît să le recitești strînse într-o singură carte. Mai întîi a fost dosarul alcătuit de Geo Șerban, intitulat Sebastian sub vremi (apărut la editura Universal Dalsi, caiet cultural 6 al revistei "Realitatea evreiască"). Anul acesta a apărut, la aceeași editură, un dosar alcătuit de Iordan Chimet (Dosar. Mihail Sebastian). Diferența
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
un studiu de început de drum. Căzute în desuetudine în țările vestice, după momente de inflație, analizele de acest fel promit pentru cultura română descoperiri extrem de interesante; dar sîntem, cred, departe de orice inflație în domeniu, atît timp cît, mai întîi, e nevoie de recuperarea și reconstiturea datelor ce compun materia primă a cărților de acest fel. Și dacă recentul studiu al lui Andrei Oișteanu - similar ca metodă de analiză cu cel propus acum de Dolores Toma - despre imaginea evreului în
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
românești. Nu e însă o regulă absolută: Negruzzi ne lasă, de pildă, cîteva mărturii literare despre ce înseamnă pentru noi grădina ("grădinuța"), extrem de interesante și, crede autoarea, pe nedrept ignorate pînă acum. Dar ce descoperă, de fapt, Dolores Toma? Mai întîi, spuneam, că am avut și noi grădini. 60 de grădini publice, la 1877, în București, potrivit lui Ulysse de Marsillac... în afară de cele domnești sau boierești, și ele deseori dechise publicului. E adevărat, toate mult mai modeste decît referentul lor francez de
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
din 1995 și reprezintă, sub diversele schimbări politice de la conducerea Ministerului Educației și Cercetării, un nucleu nepolitic de profesioniști, profesori și cercetători, care au încercat de-a lungul acestor ani să schimbe ceva în învățământul românesc. CNC a funcționat mai întâi ca o componentă în cadrul Proiectului de Reformă a învățământului preuniversitar cofinanțat de Guvernul României și de Banca Mondială, apoi ca instituție publică, cu personalitate juridică, subordonată MEC. Din 1995 până în 1997, CNC a elaborat și publicat programe revizuite pentru clasele
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
de vară, prin pădure trecu un stol de fetițe ce se întorceau de la școală, făcând gălăgie mare. Pe semne că era pe acolo o scurtătură, pentru că Rița nu le mai văzuse. Atâta îi plăcuseră, încât, desfăcându-și aripile și mai întâi frecându-le bine una de alta sbură drept spre ele. Ea se lăsă pe mâna unei copilițe și o pișcă, făcând-o să țipe. Văzând-o, aceasta întoarse palma, o așeză în căușul ei, rostind ca toate fetele: Gărgăriță, Riță
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
înțepător, ori a oaie (fie ea și mioritică). Toate aceste "țări alternative" își au locul într-o Europă non-americanizată, ba au chiar de adus ceva important. Ce are de adus România acestei neo-Europe (pentru că am susținut că e vorba mai întâi de economie, și abia apoi de politică)? România are de adus, în primul rând, forța de munca sezonieră. Zeci de mii de români - poate chiar sute de mii - colonizează, și în clipa de față, șantierele de construcții, serviciile de salubritate
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
că ni l-a încredințat, cît și lui D.R. Popa pentru a-l fi consemnat. Îi mulțumim de asemenea lui Mircea Mihăieș că l-a tradus cît se poate de repede (R.l.) Dumitru Radu Popa: Vreau să vă mulțumesc mai întâi, domnule Tony Judt, că ați acceptat să stați de vorbă cu mine. Articolul pe care l-ați publicat în "The New York Review of Books" din 1 noiembrie 2001 a provocat în presa românească o zarvă fără precedent. Știu că nu
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
naștere la confuzii), cîteva scrisori ale lui Dinu Pillat (din anii '47, '48, '49, '52 și '57), fiul poetului, eseist și prozator el însuși, comunicate de Monica Pillat. Destinatarul este (cu o excepție) Pia, sora lui Dinu Pillat, căsătorită mai întîi cu Mihai Fărcășanu, șeful Tineretului liberal, cunoscut ca autor al romanului Frunzele nu mai sunt aceleași, semnat M. Vilara, împreună cu care a emigrat în 1946, și recăsătorită cu medicul englez Anthony Edwards. Scrisorile trec (cum pot) granița, lucru dificil mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
să facă față acestei mize." (Adevărul nr. 3215/10. 10. 2000). Cu doar câteva zile înainte, Németh Zsolt, secretar de stat în Ministerul de Externe al Ungariei, aprecia pentru jurnalele televizate de seară că relațiile româno-maghiare reprezintă o problemă mai întâi de toate... psihologică. 3. Ideea postcomunistă despre ce va să zică un trai decent este șocant de inconsistentă, de lipsită de pătrundere și de vlagă, de vulgară. Ea se rezumă la un singur cuvânt: bani. Nu se referă și la ceea ce poți
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
Și criza abia a început, îi aminti al doilea... După ce tac, și mai înaintează, primul spune că în dimineața respectivă a văzut multe femei măturând... Să fie vreo sărbătoare, și noi să nu știm? face către celălalt. Acesta tace mai întâi, pe urmă zice: - Da, da, se poate, și eu am văzut, dar așa sunt muierile, să măture, că altceva... În acel moment trece pe lângă ei mașina de pompieri, urlând a dezastru... După aia, cel cu sacoșa constată: ,,Ei,... un incendiu
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
Geo Șerban, Radu Albala, Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Al. Săndulescu, Tiberiu Avramescu, Niculae Gheran, Domnica Filimon, Maria Simionescu, Mirela Teodorescu și încă alții". Z. Ornea are toate motivele să fie ,,nostalgic" în aceste rînduri de acum mai bine de un deceniu; mai întîi pentru că și astăzi cei amintiți (cărora li se adaugă tot... cei de-o vîrstă ori, din păcate, numai amintirea lor, din alte centre culturale: ieșenii N.A. Ursu, Al. Andriescu și Liviu Leonte, clujenii Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Ion Pop, Mircea
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
însăilarea unor povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur că nu am în vedere aici pe cei realmente talentați, care - s-ar putea zice - au vocație pentru literatură (dar n-a fost și Perpessicius, întîi, un ,,literator"?). Apoi, mă întreb, de cîtă atenție se bucură în presa noastră de specialitate munca editorului, exceptînd cazul ediției operei lui Eminescu? Doar în România literară (prin ,,Breviarul" de altădată al lui Șerban Cioculescu și prin ,,Cronica edițiilor" a
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
texte din lume nu au fost însă închinate iubirii, ci vicleniei feminine în stare să subjuge și să apere neamuri întregi. Ca Iudita, nimicind pe vrăjmașii seminției sale, cucerindu-l pe generalul asirian Olofern, opresorul evreilor... Ea se roagă mai întâi lui Dumnezeu - de fapt somându-l, ca pe orice bărbat, cerându-i să treacă la faptă... Domnul este numele tău! Sfărâmă cu puterea ta silnicia lor - îi poruncește ea - și în mânia ta dărâmă țara lor, căci ei și-au
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
Bouillon de culture, care a înlocuit Apostrophes, a moștenit aceeași oră de difuzare, pînă în 2001. - "Cînd și cum anume vă construiți emisiunea?" "Vinerea după-amiază, între două și trei, cu toate cărțile citite, mă înham la pregătirea emisiunii. Stabilesc mai întîi ordinea de prezentare a cărților, potrivit unei logici ținînd mai degrabă de fler decît de vreo judecată riguroasă. Uneori, schimb ordinea cu puțin timp înainte de intrarea în emisie în funcție de presupunerile pe care le fac în legătură cu reacțiile autorilor. Dar în general
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
un fel de al 12-lea ceas, dacă vreți), a venit vremea ca beneficiarii presei să afle despre aceasta cîteva detalii pe care mă îndoiesc că le cunosc. Cine este ziarist? Nu putem vorbi despre ziariști fără a stabili mai întîi despre cine se poate spune că are această meserie. La prima vedere, jurnalist ar fi orice persoană care scrie, regulat sau ocazional, într-o publicație (respectiv are materiale publicistice la radio ori TV). Lucrurile sunt puțin mai complicate. Nu cred
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
fața orașului, sînt un indiciu de civilizație. Nu doar absența lor e semnificativă, dar, cum spuneam, acuratețea formulării. Primul lucru care atrage atenția este că responsabilii din primării confundă străzile cu un catalog de școală: așa că citim pe tăblițe mai întîi numele, apoi prenumele. Uneori chiar și inițiala. Obișnuiți altfel, ne întrebăm adesea nedumeriți: cine să fie Vuia Traian? Dar Ghica Ion? Cît despre Dobrescu Demetru, și mai puțini au idee. Noroc că, la cîțiva metri mai încolo, pe aceeași stradă
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
ci pentru că, spre deosebire de obiectul decorativ, fie el și de mari dimensiuni, care atrage privire spre sine însuși, obiectul lui Ghilduș pune spațiul în rezonanță și îl modelează într-o formă specifică, această structură tridimensională se comportă imprevizibil și paradoxal. Mai întîi, ea nu populează spațiul, așa cum o face un obiect clasic de sculptură, nu reflectă lumina spre exterior, așa cum o fac volumele polizate, și nici n-o stinge, n-o obosește, așa cum o fac suprafețele patinate, ci o absoarbe, o interiorizează
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
un constant apărător și propagator al doctrinei sioniste) și cea intitulată O lume nouă, conținînd publicistica sa revoluționară de după primul război mondial. Dar, așa compozit cum se prezintă sumarul acestui al VI-lea volum al ediției, dezvăluie negreșit interes. Mai întîi de toate pentru scrierile teologale. În 1907, semnînd cu numele său originar Grigore Pisculescu, își susține teza de licență în teologie (în același an se va și căsători cu aleasa inimii). Teza de licență se numea Minunea din drumul Damascului
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
experiență puberală, într-un pasaj cenzurat în prima ediție: "Nu colegii apărură însă de după tufișuri, ci profesoara de matematică. Ea se uită în jur, la nici zece metri de el și începu să se dezbrace. Nu-l observase. își scoase întîi bluza, o bluză verde, trăgînduși-o peste cap și dezvelindu-și sînii. Semănau cu două coifuri culcate, cum văzuse el într-o vizită la Muzeul Județean de Istorie, și aveau și ei vîrfuri ascuțite, mai închise la culoare, ca niște țepușe
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
cutare lucru... Este exact diferența dintre Drept și Morală. Semnele fiind, desigur, schimbate... Altă nuanță, filosofică: Gnoseauton, Cunoaște-te pe tine însuți, sentința lui Socrate adresată ucenicilor săi cu secole înainte de apariția creștinismului. Sentință neavând un scop religios, nici moral, întâi și întâi; ci strict uman-cetățenesc, ca o structură esențială în alcătuirea existenței, și în lipsa căreia, a cunoașterii de sine, ca om, nici nu ar fi cu putință înțelegerea vieții sau a Logosului și a activității Logosului în toate părțile, neapărat
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
Este exact diferența dintre Drept și Morală. Semnele fiind, desigur, schimbate... Altă nuanță, filosofică: Gnoseauton, Cunoaște-te pe tine însuți, sentința lui Socrate adresată ucenicilor săi cu secole înainte de apariția creștinismului. Sentință neavând un scop religios, nici moral, întâi și întâi; ci strict uman-cetățenesc, ca o structură esențială în alcătuirea existenței, și în lipsa căreia, a cunoașterii de sine, ca om, nici nu ar fi cu putință înțelegerea vieții sau a Logosului și a activității Logosului în toate părțile, neapărat autocognitive... Câtă
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
ci de continuarea direcției sale, o direcție cu atît mai importantă cu cît e mai generoasă, permițînd și chiar stimulînd diferențierile individuale, adaptarea cea mai lejeră la imprevizibilul dezvoltării domeniului creator de care avem de dat seamă. Să observăm mai întîi că marele înaintaș e sabotat în modul cel mai păgubitor în privința revizuirilor. Acestea au alcătuit una din pîrghiile cele mai relevante ale discursului său, date în vileag în deceniile al doilea și al treilea ale secolului al XX-lea, cînd
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
drept primitiv, vase, lucrînd alături de matrozi și meșteri. La 18 ani țarul se socoti dator să învețe cum se clădește și cum se conduce un astfel de vas. Pentru asta trebuia să obțină porturi la Marea Baltică sau la Marea Neagră. Mai întîi făcu slujbă de simplu tunar într-un regiment de artilerie. Începu, apoi, construirea Petrogradului, un ținut mlăștinos, pentru înălțarea căruia se jertfiră peste două sute de mii de oameni. Dar rezultatul fu pe măsură. La gurile Nevei, cu fața spre golful
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]