26,133 matches
-
Totul e atît de relativ...", tipice pentru adolescența egocentrică. Conversațiile întreținute de personaje sînt rupte de realitate, neverosimile și stereotipe. Generalitățile de tipul "Așa e și viața mea", banalitățile învățate din "filozofia" găsită în cărți proaste, frazele firoscoase nasc doar întîmplări moarte. Iată cum arată o conversație pe malul mării între o mamă și fetița ei: "- Ia te uită, ce mare e! (despre o țestoasă) se miră Luiza cocoțîndu-se pe piatră, să o vadă mai bine. - Aici totul e mare, explică
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
hollywoodiană - din istoria cinematografului (jucată de o celebră cîntăreață de operă a vremii, Geraldine Farrar) și datorată lui Cecil B. De Mille, în 1917, cronicarii au văzut, îndeobște, "un spectacol de mase cu funcție propagandistică (pro Aliați)"! Între aceste coperți, întîmplarea face ca nici unul dintre destul de numeroasele filme despre Ioana d'Arc să nu facă, într-adevăr, dată, indiferent de numele implicate (Robert Bresson, Otto Preminger, Michèle Morgan, Jean Seberg, Ingrid Bergman - aceasta din urmă jucînd-o pe Ioana de două ori
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
și aprigă soție înșelată (tenebros glaciala Geraldine Fitzgerald) are ideea de a se sluji de puterea obscură a unei statuete chinezești-adevărat totem pentru a dobîndi banii care - crede ea - ar putea să-i aducă înapoi soțul și își asociază la întîmplare doi necunoscuți, aleși pe stradă. Un bilet de loterie la o cursă hipică devine pariul-provocare pentru cei trei inși care, pînă în clipa deznodămîntului, continuă să-și ducă existența individual. Încercînd fără succes să-și determine bărbatul să nu o
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
Andreea Deciu Dintr-o generozitate a întîmplării, care întotdeauna leagă prin nenumărate fire tainice de semnificație episoade aparent distincte din existență noastră, am văzut, cu doar cîteva zile înainte de lectura cărții lui Edward Behr Ultimul împărat, o expoziție de pictură chineză de secol XIX, Școala Shanghai. Nu
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
ceva mai dificil. E riscul gazetarului, de altfel, care se poate documenta oricît, și poate scrie chiar cu reală vervă, dacă nu își asumă și un plan metadiscursiv, altfel spus dacă nu meditează asupra propriilor sale opțiuni stilistice, rămîne prizonierul întîmplării. Și nu neapărat al unei întîmplări generoase. Edward Behr, Ultimul împărat, traducere din engleză de Florin Șlapac, Ed. Humanitas, București 1999, 334 pagini, preț nemenționat.
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
de altfel, care se poate documenta oricît, și poate scrie chiar cu reală vervă, dacă nu își asumă și un plan metadiscursiv, altfel spus dacă nu meditează asupra propriilor sale opțiuni stilistice, rămîne prizonierul întîmplării. Și nu neapărat al unei întîmplări generoase. Edward Behr, Ultimul împărat, traducere din engleză de Florin Șlapac, Ed. Humanitas, București 1999, 334 pagini, preț nemenționat.
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
mai sigură definiție a metafizicii este transcendența. Între altele, pentru simplul motiv că transcendența și metafizica sunt unul și același lucru". Explică, firește ca în orice curs de metafizică, semnificația unor noțiuni și categorii filosofice precum timp, spațiu, necesitate, gnoseologie, întîmplări, substanță, imanentism, transcendență, unitate, dualitate, ca și probleme de teorie a cunoștinței. Într-un loc explică, în stilul său inimitabil, ce înseamnă, în filosofie, justificarea- " Justificarea însemnează, întotdeauna, crearea unui cadru de existență în care evenimentul se încadrează în chip
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
De unde vin abia acum? Au stat ascunse... se ivesc singure, pe neașteptate. Trăiesc eu izolată, dar starea asta activează memoria, știi? E ca și cum aș sta într-o bibliotecă imaginară cu amintiri... nu știi ce carte scoți din raft... Văd chipuri, întîmplări, aud voci... Pe de altă parte radioul, stau cu el în pat, mă transportă în miezul evenimentelor... și apoi muzica stimulează imaginația... O.G.: Dar există și un prezent... I.P.:Pentru mine e un trecut continuu. Prezentul se consumă repede
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
debut și pînă astăzi totul a fost definitiv, nu mi-a cerut nimeni vreo modificare... să schimb ceva, nu, nu... Poate, odată, a fost o excepție... O singură dată! O.G.: Relatați-ne un moment decisiv din viața Dv. O întîmplare care v-a marcat destinul, ceva în sensul acesta... I.P.:Întîlnirea mea cu Lovinescu... a fost hotărîtoare. Datorită lui am pătruns în altă lume. Viața mea a fost o continuă obsesie... îmi doream să scriu, să scriu... De la 14 ani
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
performant, în vechea "capitală a culturii". Cum însă ideea de "grupare", de "școală" (în general, tot ce însemna mai mult decît o singură persoană) era suspectă, proiectul, despre care s-a și scris la un moment dat, a fost risipit; întîmplările de după 1990 n-au făcut decît să termine ideea amintită: alianțe demolate, oameni plecați în cele patru zări, o lume surpată poate pentru o alta (mai bună?), altfel, oricum. Nautilus e, în bună măsură, cartea lui Liviu Antonesei "de atunci
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
din părinții bisericii, i se substituie reporterul, într-un original joc de ansamblu. Personalitățile, exotice pentru lectorul occidental, ne sunt familiare nouă: Tudor Arghezi, care-l recomandă pe tânăr lui Nae Ionescu, pentru un post de reporter la Cuvântul - ciudată întâmplare! - Cezar Petrescu primindu-l pe narator în redacția cotidianului oficial carlist România, după ce desfășoară, patetic, motivele din care a acceptat să-și pună numele pe frontispiciul ziarului, în plină dictatură a monarhului. Profesional, reporterul trebuie să se afle anume unde
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
sărbătorit anul trecut: Hemingway, Borges, Nabokov, Kawabata și Michaux. Textele în care Rolin se ocupă de fiecare din acești "născuți în 1899" schițează anii lor de formare, felul cum și-au pus amprenta locurile în care au copilărit, familiile și întîmplările din primii ani asupra operei lor. Pornind de la această idee a "peisajelor originare" care nu te părăsesc de fapt toată viața, Rolin urmărește un subtil joc al paralelismelor între biografiile celor cinci, modul cum istoria secolului i-a afectat pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
Andreea Deciu Unul dintre romanele lui Joseph Conrad, Chance (tradus în românește ca Întîmplarea) este conceput ca un triptic narativ avînd în centru o femeie dispărută, moartă sau doar pierdută definitiv în lumea largă. Cei care au cunoscut-o, bărbați, încearcă, fiecare prin povestirea lui, să deslușească, din amintire, profilul acestei femei, spre a
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
Conrad dispare tocmai pentru că e trasformată de ceilalți în personaj, adică în propria lor ficțiune. Sumbrul farmec al literaturii moderne este că știe să extermine în plină sforțare de a da viață. Un roman construit după aceeași formulă ca și Întîmplarea lui Joseph Conrad, avînd însă în centru un bărbat, este Pușca de vînătoare a lui Yasushi Inoue. Nu sînt o cunoscătoare a literaturii japoneze. Tot ce am aflat despre Inoue, de pe coperta interioară a volumului publicat de Editura Humanitas este
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
germani. Titlul filmului evocă o altă aventură colectivă datată 1972 Swiss made, cu deosebirea că acesta era un film de ficțiune. Și în La bonne conduite se exploatează tema relațiilor dintre elvețieni și imigranți, dar aceasta sub forma a cinci întâmplări petrecute la o școală de conducere auto. Monitorii sunt portughezi, vietnamezi sau elvețieni, elevii - brazilieni și afgani. Secretul bunei sau proastei "conduite" nu stă în talentul cu care mânuie sau nu mașina, nici măcar nu e legat de ceea ce numim rasism
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
mai degrabă poetice) reușește cu această comedie neagră, cu accente grotești, despre o Heidi din Est - prostituată, Irina sosită din Rusia - o lovitură de maestru, adjudecându-și, deopotrivă, aprecierea publicului și a criticii de specialitate. Filmul are umor, ritm, fantezie: întâmplările, pline de semnificații, prin care trece tânăra rusoaică ce freamătă de dragoste pentru Mama Elveția, se constituie într-un voiaj suprarealist prin alcovurile nomenclaturii helvete și ale conspirațiilor politice, în care băncile au rolul principal. "Scopul meu n-a fost
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
a fost dată o singură tentativă (reușită) de a ieși la suprafață din subteranele pe care ni le destinase regimul, pe cînd celor mai în vîrstă decît noi le-au fost necesare mai multe tentative. Balotă povestește în Prolog o întîmplare care poate deveni metafora extraordinară pentru acest efort repetat al conștiinței de a ieși din labirint: cu gîndul la Hegel și la felul cum descrie el dialectica spiritului, eseistul observă într-o anumită împrejurare cum, sub podeaua de lut a
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
Mircea Mihăieș Furturile, tâlhăriile, corupția, răpirile, violurile, prostituția, comerțul cu droguri, execuțiile de tip mafiot au devenit în România întâmplări banale. Dacă asasinul Râmaru a ținut afișul ani în șir, urmașii săi nu stârnesc decât curiozitatea de-o clipă a cititorului de ziare. Am fost tentat și eu să acord credit susținătorilor tezei conform căreia nu criminalitatea n-a crescut
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
obiectivitate când dezarmante, când șocante, sunt fundalul pe care se desfășoară două destine. Ele nu se intersectează decât cu rare ocazii și tocmai aici stă originalitatea și chiar nota stranie a acestei expuneri autobiografice. Unul dintre destine este cel propriu-zis: întâmplările vieții, de o varietate, un dramatism, și, uneori, de un pitoresc - neobișnuite. Celălalt destin este cel profesional, de o uniformitate obsedantă, o fidelitate crispată față de literatura germană, parțial și poloneză, toate văzute și trăite strict din punctul de vedere al
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
noi, cei mulți, și nu are nici un sens ca acum, après la guerre, să pozăm în eroi și să dăm lecții de civism și de patriotism." Dacă I. Funeriu ar fi povestit pur și simplu, fără nici un comentariu, toate aceste întâmplări, l-aș fi crezut, trăgând o linie sub toate calculele și temerile sale, un om în esență curajos. Dar el afirmă, dimpotrivă, că a dat dovadă de lașitate în situațiile respective. Și tocmai acesta mi se pare cel mai mare
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Alexandru Meca, e redus la statutul omului de serviciu pentru o tentativă eșuată de trecere a graniței. Ceilalți, Emily, Zeno Patoescu, cunosc metamorfoze monstruoase la nivel psihic, de la studenți străluciți, la profesori sterili și amorali, dar nu lipsiți de complexitate. Întîmplările gravitează în jurul lui Al, creînd o poveste a formării sau a deformării, introspectivă și deseori amară. Romanul lui Ion Scorobete începe cu un fragment ciudat, smuls parcă dintr-o povestire științifico-fantastică. Dacă n-am înțelege la timp că e vorba
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
diverse și mai contradictorii ideologii, dar care, fatalmente, erau apariții efemere, inepte cultural și, de cele mai multe ori, de-a dreptul grotești. Rînd pe rînd au primit, în cei zece ani, diplome și premii, titluri și onoruri specifice, indivizi pe care întîmplarea i-a așezat în anumite locuri și care au aflat că există artă și artiști doar cu prilejul primirii acestor ipocrite însemne de prietenie și de gratitudine. Ca nici o altă uniune de creație din România, Uniunea Artiștilor Plastici a fost
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
Lolita lui Vladimir Nabokov deja pătrunseseră în imaginația cititorului american. Fac această comparație nu doar pentru că puțină istorie literară ne ajută întotdeauna să discernem mai bine dincolo de iluziile optice, de veritabilul trompe-d'oeil al criticii literare, ci pentru că, recunosc sincer, întîmplarea a decis să citesc traducerea românească a romanului lui Thomas Pynchon la scurt răstimp după ce încheiasem monumentala colecție a nuvelelor lui Vladimir Nabokov. Aparent, cei doi sînt într-atît de diferiți, fiecare descins din alt univers estetic, fiecare cu o altă
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
a romanului lui Thomas Pynchon la scurt răstimp după ce încheiasem monumentala colecție a nuvelelor lui Vladimir Nabokov. Aparent, cei doi sînt într-atît de diferiți, fiecare descins din alt univers estetic, fiecare cu o altă miză de creație, încît chiar numai întîmplarea îi poate forța să stea laolaltă. Sau, ca în cazul de față, simpla mirare a cititorului (eu) surprins să descopere splendoarea de crisalidă impecabil păstrată sub geamul prăfuit al unei colecții încuiate într-o clădire părăsită (spre a improviza în
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
Și în cazul de față Adam J. Sorkin merită felicitări pentru că știe foarte bine ceea ce face - versiunile englezești ale poemelor (realizate în colaborare cu diferite persoane avizate) sunt exemplare. Pentru a convinge este de ajuns să selectăm câteva versuri la întîmplare: "All my life I 've gathered rags to make a scarecrow./ I remember the days when hiding under the bed I went/ about the perfection of my work,/ the pile of old shoes I'd sometimes lay my head on
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]