KorAP: Find »[drukola/base=întrajutorare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...60 >

1,480 matches

Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

care sociologii francezi caută un răspuns, Îndreptându-și atenția spre studierea legăturilor familiale cotidiene ce definesc raporturile dintre generații, atât În viața privată, cât și, mai ales, În cea publică. Analizând mecanismele sociale de transmisie culturală și formele particulare de Întrajutorare, Claudine Attias-Donfut (1988, 1995, 2002) ajunge la concluzia că, pentru a descoperi dimensiunea temporală a raporturilor dintre generații, este imperios necesar studiul a cel puțin trei generații consecutive. În consecință, În 2002, Attias-Donfut, Împreună cu Nicole Lapierre și Martine Segalen au

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Attias-Donfut et al., 2002, 211). După cum am menționat deja, domeniul de investigație Înglobează „trei generații adulte” ale căror raporturi sunt abordate din două unghiuri principale: a) ca transmiteri și schimburi culturale În relație cu schimbarea socială; b) ca forme de Întrajutorare ce interacționează cu sistemele publice de protecție socială. Din punct de vedere metodologic, a fost vizată observarea atât a raporturilor public/privat, cât și a discontinuității Între generații. Pe scara a trei generații, „se poate observa și diversitatea de reciprocități

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
anchetă intergenerațională s-a derulat În Franța În 1992 și a fost completată În 1996 printr-o anchetă calitativă. Prima anchetă asupra a trei generații, subliniază Attias-Donfut (1995), a avut ca obiectiv principal studiul relațiilor și al diverselor forme de Întrajutorare Între generații. „Prin intermediul schimburilor de servicii domestice, materiale sau de ordin social, s-a insistat pe analiza generațiilor de 50 de ani, pe părinții lor și pe copiii adulți. Principalul merit metodologic a constat În ancorarea filiațiilor (modul de stabilire

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
la 29% pentru generația intermediară (G2) și la 13% pentru generația tinerilor (G3). Mai mult, se constată că relația privilegiată mamă-fiu ce caracterizează (G1) lasă locul unei relații privilegiate mamă-fiică pentru generația-pivot. Acest fapt este exprimat și de relația de Întrajutorare mamă-fiică În cazul creșterii copiilor fiicei atunci când aceștia sunt mici. Este modul concret de sprijinire a evoluției profesionale a tinerelor mame de către generația intermediară. Legătura Între generațiile de femei se schimbă o dată cu modificările ce apar În cuplu, În mod special

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
influențe reciproce, cele două generații Își apropie punctele de vedere, iar schimbarea socială se „negociază” În mod progresiv (Attias-Donfut, 2000, 662). În consecință, În opinia noastră, influențele Între generații acționează ca operatori ai schimbării sociale, afectând societatea În ansamblul ei. Întrajutorarea familială și ajutorul public Schimbarea socială nu afectează schimburile culturale, ci acționează asupra fenomenelor de Întrajutorare, prin intermediul valorilor și normelor pe care le formează, asupra conjuncturii economice și asupra nivelului de protecție socială pe care-l orientează. În practică, schimbarea

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
mod progresiv (Attias-Donfut, 2000, 662). În consecință, În opinia noastră, influențele Între generații acționează ca operatori ai schimbării sociale, afectând societatea În ansamblul ei. Întrajutorarea familială și ajutorul public Schimbarea socială nu afectează schimburile culturale, ci acționează asupra fenomenelor de Întrajutorare, prin intermediul valorilor și normelor pe care le formează, asupra conjuncturii economice și asupra nivelului de protecție socială pe care-l orientează. În practică, schimbarea se stabilește prin echivalențe simbolice Între diferitele tipuri de schimburi, fie ele de natură culturală sau

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
asupra nivelului de protecție socială pe care-l orientează. În practică, schimbarea se stabilește prin echivalențe simbolice Între diferitele tipuri de schimburi, fie ele de natură culturală sau materială, afectivă sau domestică, financiară sau socială. În circulația schimburilor, transmiterile și Întrajutorarea sunt intim amestecate: pe de o parte, practicile de Întrajutorare sunt mobilizate pentru a asigura, de exemplu, transmiterea statutului social și, pe de altă parte, constituie ele Însele un obiect al transmiterilor, prin intermediul culturilor familiale de solidaritate. Ancheta „Trei generații

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
practică, schimbarea se stabilește prin echivalențe simbolice Între diferitele tipuri de schimburi, fie ele de natură culturală sau materială, afectivă sau domestică, financiară sau socială. În circulația schimburilor, transmiterile și Întrajutorarea sunt intim amestecate: pe de o parte, practicile de Întrajutorare sunt mobilizate pentru a asigura, de exemplu, transmiterea statutului social și, pe de altă parte, constituie ele Însele un obiect al transmiterilor, prin intermediul culturilor familiale de solidaritate. Ancheta „Trei generații” (1992 și 1996) confirmă faptul că, În timp ce familia se transformă

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
obligații ce reprezintă solidaritățile familiale și normele de independență cultivate de către familia modernă. Din acest motiv, uneori, exercitarea solidarităților se face cu prețul apariției unor tensiuni și conflicte intergeneraționale. Aceste dificultăți sunt cu atât mai mari cu cât practicile de Întrajutorare privesc un număr mic de persoane, În special de gen feminin. După părerea lui Attias-Donfut, „solidaritățile familiale au putut să se mențină grație sistemului public de protecție socială, plățile prestațiilor sociale stimulând Întrajutorarea privată” (Revue Française de Sociologie, oct.-dec

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
atât mai mari cu cât practicile de Întrajutorare privesc un număr mic de persoane, În special de gen feminin. După părerea lui Attias-Donfut, „solidaritățile familiale au putut să se mențină grație sistemului public de protecție socială, plățile prestațiilor sociale stimulând Întrajutorarea privată” (Revue Française de Sociologie, oct.-dec., 663). Ajutoarele primite de către tineri - rezultatele anchetei trigeneraționale demonstrează existența unor schimburi reciproce Între cele trei generații În materie de servicii - personale, domestice, sociale - În cadrul cărora generația-pivot este cea mai activă și furnizează

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
tip de ajutor vine ca o formă de răspuns la pierderea autonomiei părinților bătrâni și că femeile generației vârstnice sunt principalele beneficiare ale atențiilor/Îngrijirilor copiilor lor, În special atunci când trăiesc singure (văduve sau divorțate). Rezultatele cercetării mai arată că Întrajutorarea familială crește În mod semnificativ atunci când intervin și ajutoarele profesionale, subvenționate de către puterea publică (Attias-Donfut, 2000, 668). Analizând situația Între Întrajutorarea familială și ajutoarele publice, atât J. Twigg (1993, 115-131), cât și F. Lesemann și C. Martin (1993) subliniază, În

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
beneficiare ale atențiilor/Îngrijirilor copiilor lor, În special atunci când trăiesc singure (văduve sau divorțate). Rezultatele cercetării mai arată că Întrajutorarea familială crește În mod semnificativ atunci când intervin și ajutoarele profesionale, subvenționate de către puterea publică (Attias-Donfut, 2000, 668). Analizând situația Între Întrajutorarea familială și ajutoarele publice, atât J. Twigg (1993, 115-131), cât și F. Lesemann și C. Martin (1993) subliniază, În primul rând, miza politică: prin politica educațională și prin pârghiile social-economice specifice, statul Încearcă să-și reducă cheltuielile proprii ce Îmbracă

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Lesemann și C. Martin (1993) subliniază, În primul rând, miza politică: prin politica educațională și prin pârghiile social-economice specifice, statul Încearcă să-și reducă cheltuielile proprii ce Îmbracă forma ajutoarelor politice, incitând familiile să se substituie programelor guvernamentale. Recurgerea la Întrajutorarea familială, ca și la serviciile profesionale, variază În funcție de mediile sociale În care trăiesc familiile. Aceste medii favorizează fie recurgerea familiilor, În caz de nevoie, la piața forței de muncă, fie, din contră, prin „ostilitatea” lor, mediile sociale pot să determine

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
lungul generațiilor. În opinia lui F. Bloch și M. Buisson (1994, 55-72), acest fapt constituie fundamentul legăturii sociale familiale. O confirmare statistică e adusă de ancheta trigenerațională a lui Attias-Donfut prin care este ilustrat faptul că modelele și practicile de Întrajutorare se transmit de la o generație la alta (1994, 29-53). Îngrijirea nepoților de către generația vârstnică devine un prilej de reciprocitate Între cele trei generații: nepoții vor păstra o legătură privilegiată durabilă cu bunicii care s-au ocupat de ei. În plus

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Conflictele intergeneraționale, consecință a rivalității dintre filiații Deși legăturile și solidaritatea dintre generații exprimă, În ansamblu, o mare vitalitate, ele sunt Însă destul de fragile și, În multe privințe, conflictuale. Dacă În unele familii contactele sunt frecvente, Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și Între toate generațiile, În alte filiații contactele sunt limitate la două generații, fiind excluși cei mai În vârstă (În special străbunicii). Renaut (1998) demonstrează că, În tipologia formelor de Întrajutorare intragenerațională, există două situații

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și Între toate generațiile, În alte filiații contactele sunt limitate la două generații, fiind excluși cei mai În vârstă (În special străbunicii). Renaut (1998) demonstrează că, În tipologia formelor de Întrajutorare intragenerațională, există două situații dihotomice: pe de o parte, familii solidare, iar pe de altă parte, familii Între care schimburile sunt foarte reduse. În opinia sociologului francez, majoritatea familiilor trăiesc situații intermediare Între cele două extreme. Această diversitate reflectă, În

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
de ceilalți - și, mai ales, de tineri și de bătrâni. Și tot femeilor le revine sarcina de Îngrijire frecventă a nepoților și a părinților În vârstă și care sunt dependenți. Prin excesul sau, din contră, prin insuficiența lor, practicile de Întrajutorare sunt potențiale surse de conflicte. Ambivalența pe care aceste tipuri de practici o suscită provoacă tensiune, dar și dependență intergenerațională. Analiștii sociali au subliniat și costul psihologic pe care Îl generează solidaritatea Între generații: femeile din generația-pivot resimt mai des

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
probleme dintr-o perspectivă dinamică). Din analiza relațiilor specifice dintre părinții vitregi și copiii minori, dar și dintre tineri și părinții lor divorțați sau despărțiți, Attias-Donfut ajunge la concluzia că dificultățile din viața de familie se răsfrâng asupra practicilor de Întrajutorare. Desigur, atunci când tinerii părinți se despart, cel mai adesea mama este cea care rămâne cu cei mici și beneficiază de un sprijin sporit din partea părinților ei. Dar, când bunicii sunt cei care s-au despărțit, ei vor investi mai puțin

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
puțin trei generații; c) schimburile Între generații au o funcție de reglare socială și economică. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Atât compararea a trei generații, prin propriile lor concepții despre raporturile dintre ele Însele, cât și practicile culturale sau de Întrajutorare manifestate au condus la apariția simultană a continuităților, dar și a schimbărilor curente. Practicile de Întrajutorare Între generații, ajutorul financiar dat copiilor sau Îngrijirile oferite părinților se transmit de la o generație la alta. După cum afirmă Attias-Donfut (2000, 276), transmiterea lor

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
generații și schimbarea socială Atât compararea a trei generații, prin propriile lor concepții despre raporturile dintre ele Însele, cât și practicile culturale sau de Întrajutorare manifestate au condus la apariția simultană a continuităților, dar și a schimbărilor curente. Practicile de Întrajutorare Între generații, ajutorul financiar dat copiilor sau Îngrijirile oferite părinților se transmit de la o generație la alta. După cum afirmă Attias-Donfut (2000, 276), transmiterea lor nu poate să se producă logic decât la scara a trei generații. Un exemplu elocvent În

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
scara succesiunii temporale a generațiilor, căci ceea ce este transmis se află În raport cu ceea ce a fost moștenit, iar extinderea studiului la generația străbunicilor e de natură să crească profunzimea genealogică a legăturii dintre generații. Rolul organizării economice și sociale În dinamica Întrajutorării familiale, ajutoarele În timp, În bani sau În natură se adresează, mai ales, celor care au nevoie de ele, realizându-se, astfel, o redistribuire intrafamilială. Principiul nevoii se leagă de formele de reciprocitate directă sau indirectă care dezvăluie, În special

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
de către familia modernă. Din acest motiv, uneori, exercitarea solidarităților se face cu prețul apariției de tensiuni și conflicte intergeneraționale. În al zecelea rând, solidaritățile familiale au putut să se mențină grație sistemului public de protecție socială, plățile prestațiilor sociale stimulând Întrajutorarea privată. Între transferurile publice și cele private există o circularitate determinată de complementaritatea lor: cu cât transferurile publice sunt mai mici, cu atât cele private sunt mai mari și invers. Solidaritatea privată Întărește solidaritatea publică. Mișcarea dublă, pe de o

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
care „a negociat” interviurile se află din parcurgerea ultimei părți a lucrării, cea care prezintă transcrierea a 28 de interviuri pe parcursul a 85 de pagini. Termenii-cheie ai Întrebărilor formulate de către autorul-intervievator sunt din familiile vecinătate (vecin, vecinătate, relații cu vecinii), Întrajutorare, rudenie, asociere (asociații, Întruniri, clăci, șezători etc.), demarcări spațiale În cadrul satului (părți de sat, gard, trecători, mejdii etc.), relații sociale (certuri, conflicte, participare comunitară etc.), străin. Este, evident, spațiul tematic al unui cercetător interesat de diferitele fațete ale capitalului social

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
este fără probleme. În schimb, acceptarea străinului În interacțiunile cotidiene se face mult mai greu, după luni de interacțiune. În reconstituirile pe care le Întreprinde, autorul aduce o contribuție importantă și la demistificarea sau la demitologizarea satului tradițional bazat pe Întrajutorare. În legătură cu Întrajutorarea, aflăm că aceasta nu era pe deplin simetrică nici În satul tradițional. Cei care beneficiau cel mai ușor de zile de clacă erau cei „mai gazde”, mai Înstăriți. Oamenii veneau mai ușor la un brigadier deoarece „merea oamenii

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
probleme. În schimb, acceptarea străinului În interacțiunile cotidiene se face mult mai greu, după luni de interacțiune. În reconstituirile pe care le Întreprinde, autorul aduce o contribuție importantă și la demistificarea sau la demitologizarea satului tradițional bazat pe Întrajutorare. În legătură cu Întrajutorarea, aflăm că aceasta nu era pe deplin simetrică nici În satul tradițional. Cei care beneficiau cel mai ușor de zile de clacă erau cei „mai gazde”, mai Înstăriți. Oamenii veneau mai ușor la un brigadier deoarece „merea oamenii la el

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]