89,143 matches
-
toată banda la Al Treilea Bărbat. Mercedes își făcea pe atunci studiile la Medellín și venea acasă doar în vacanțele de Crăciun. A fost întotdeauna simpatică și amabilă cu mine, dar avea un talent de iluzionist să se strecoare printre întrebări și răspunsuri și să nu promită nimic precis. Am fost nevoit să accept aceasta interpretînd-o ca un fel de strategie mai milostivă decît indiferența sau respingerea, și mă mulțumeam să mă văd cu tatăl ei și cu prietenii în cîrciuma
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
deci ceva diferit de “starea” propice criticii. Cu atît mai vîrtos cu cît e declarată și situarea marelui predecesor “pe un soclu pentru reculegere și închinăciune”, instrument sacru al unui veritabil “cult”. Într-un fel, se poate și așa, însă întrebarea pe care și-o pune dl Guțan referitoare la cei ce-au cutezat a emite rezerve la adresa unor aspecte ale lui G. Călinescu e în cel mai bun caz naivă: “De ce unii dintre inclemenții contestatari de mai tîrziu, martori la
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
profitabilitate? Sau este posibil ca această deficiență de comunicare să se datoreze și unei anumite pierderi prin traducere, unei anumite inaccesibilități culturale? DD: Asta desigur are un rol de jucat în ceea ce privește literatura română. Eu mă gândeam când am răspuns la întrebarea dumneavoastră la cărțile de istorie, mai ales la studiile de istorie, la analize, ca de exemplu cea a lui Lucian Boia, apărută recent în limba engleză la o editură londoneză, o carte, într-adevăr, foarte originală, care s-a bucurat
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
țări? Au românii ceva de spus? DD: Au ceva de spus, dacă reușesc, în primul rând, în limba lor nativă să spună ceva original, ceva autentic despre experiența lor sau despre o anumită realitate. Când încercăm să răspundem la această întrebare, trebuie să ne gândim la contextul cultural în care se prezintă, se oferă, anumite lucrări într-o limbă străină și aici există, desigur, o problemă în privința anumitor opere, mă gândesc, de pildă, la Sadoveanu, care pierde foarte mult în traducere
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
a dosarelor informatorilor dar și a întregului sistem care a folosit violența despotică ca formă de guvernare. Dar... n-a fost să fie. Sau, mai bine zis... nu s-a vrut să fie... Pentru a răspunde cît mai exact la întrebarea Dv. sînt nevoit să fac apel la ceea ce am scris în carte la pagina 49: «În subconștientul și conștientul nostru colectiv (sînt și excepții) nu se ascunde o cultură a memoriei și sîntem tentați spre uitare, supraviețuire («l^art de
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
cavernele întunecate în care erau arestați sute de mii de cetățeni nevinovați și care se aflau «în zona gloanțelor în ceafă», cum era de părere Ernst Jünger. H. -R. Patapievici spunea cu ocazia prezentării cărții la Tîrgul de carte Gaudeamus: Întrebarea pe care și-a pus-o Bujor Nedelcovici este: Ce tip de mutație a conștiinței morale și a mentalului, a intelectului uman stă la originea posibilității atitudinii pe care Securitatea a avut-o față de noi?». Lectura dosarului mi-a provocat
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Nu vrei să aflăm și noi?» m-au întrebat ei. Dar tu ți-ai cerut dosarul?» am replicat eu. «Aaa! Nu! Nu vreau să-mi stric zilele și nopțile!» Deci, scoate castanele din foc cu mîna altuia... Să revin la întrebarea Dv. privitoare la informatorul I. M. Înainte de a publica volumul i-am făcut o vizită și i-am arătat paginile din dosar cu numele lui real. Mi-a răspuns: «Nu știu». După aceea am avut o lungă corespondență, iar după ce
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
întâlnită rar, fața și reversul unei personalități duale. În Recursul la memorie, cartea de Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, luăm act de aceeași pendulare între polul melancoliei și polul sarcasmului, petrecută pe fondul unei vaste retrospecții provocate. Poetei i se pun întrebări și ea le răspunde scrupulos, punct cu punct, cu grija de a lămuri tot ce i se cere și chiar și ceva în plus, dacă este cazul, reexaminând un trecut de care sufletește nu s-a detașat, nici gând de
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Vrea să știe pe ce se întemeiază un prestigiu și câtă îndreptățire are cineva, prin ce a făcut ieri și prin ce face azi, să se instituie în instanță morală. Vrea să știe aceste lucruri și pune, pentru a afla, întrebări, întrebări antipatice, sâcâitoare, pentru cei vizați, dar ce să facă, trebuie să le pună. Putea fi cineva, în regimul trecut, și persecutat și vedetă?, iată o întrebare. Alta: cum poate cineva să ceară, scoțându-se pe sine din cauză, ieșirea
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
să știe pe ce se întemeiază un prestigiu și câtă îndreptățire are cineva, prin ce a făcut ieri și prin ce face azi, să se instituie în instanță morală. Vrea să știe aceste lucruri și pune, pentru a afla, întrebări, întrebări antipatice, sâcâitoare, pentru cei vizați, dar ce să facă, trebuie să le pună. Putea fi cineva, în regimul trecut, și persecutat și vedetă?, iată o întrebare. Alta: cum poate cineva să ceară, scoțându-se pe sine din cauză, ieșirea din
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
în instanță morală. Vrea să știe aceste lucruri și pune, pentru a afla, întrebări, întrebări antipatice, sâcâitoare, pentru cei vizați, dar ce să facă, trebuie să le pună. Putea fi cineva, în regimul trecut, și persecutat și vedetă?, iată o întrebare. Alta: cum poate cineva să ceară, scoțându-se pe sine din cauză, ieșirea din scenă a „bătrânetului literar“, el însuși nemaifiind tocmai tânăr, din moment ce a ucenicit cu sârg pe la „Flacăra“ lui Adrian Păunescu, cea de pe vremuri? Și așa mai departe
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
v-ați întrebat ce tainică legătură vă unește de pescarul islandez care după una din devastatoarele erupții ale vulcanului Hekla locuiește acum într-o baracă încropită în grabă și poartă una din reverendele dumneavoastră negre, acum decolorată. Sunt tot atâtea întrebări care duc către amețitoare sfere speculative și amintesc de problematica scolasticii din Evul Mediu timpuriu, nu găsiți? Ne putem foarte ușor imagina că frumoasa din Burundi care purta bluzița mea neagră cu paiete a fost ucisă și că bluzița e
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
face Augustin în teorie: este vorba despre opera de catehizare, care nu este altceva decât o interpretare graduală a textului revelat. Ce vreau să spun în această introducere? Voi răspunde în cele care urmează. Dacă ar fi să răspund la întrebarea : „Ce este virtutea la Augustin? ”, două lucruri mi-ar reține atenția: definitio brevis et vera virtutis, ordo est amoris (De civitate Dei, XV, 22); virtus nihil aliud est quam summa caritas Dei (De moribus Ecclesiae, I, 14). Definiția scurtă și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care au darul de a grăi mai convingător... Despre aceste lucruri să ne vorbească scriitorii și sofiștii, a căror preocupare o formează tocmai descrierea împodobită a acestui fel de lucrări, graiul meu bătrânesc doar atât să facă: să urmărească conștiincios întrebarea pusă de înțelepciunea ta și anume ce trebuie să știm despre pruncii răpiți din viață înainte de vreme și la care viața stă gata să se unească cu moarte?” (PSB 30, 409; PG 46, col. 163). footnote>, Vasile de Caesarea Cappadociae
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de a restaura Imperiul pe baze tradiționale. Acest eșec va pregăti epoca constantiniană și recunoașterea oficială a creștinismului. Ultima parte a studiului face o paralelă cu persecuțiile anticreștine din regimurile comuniste și trage anumite învățăminte pentru epoca noastră. Răspunsul la întrebarea de ce la ora actuală bisericile, care și-au pierdut foarte mult din credibilitatea lor, sunt incapabile să capitalizeze suferințele și martiriul este: foarte mulți din responsabilii ei, care au rămas în aceleași poziții, au colaborat cu regimul comunist ateu. Ei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vezi nota 589, p. 391 din ediția noastră) și „Dexippus, frg. 22 (16) apud George [sic!] Syncellus /noi scriem Syncellos/” (vezi nota 592, p. 392 din ediția noastră). În sfârșit, un alt aspect ciudat, care ridică aceleași mari semne de întrebare în legătură cu originea informațiilor din notele și comentariile îngrijitorului: dl. Mîrșanu nu face trimitere la cunoscutele instrumente de lucru PLRE sau NP decât dacă ele apar și în alte lucrări din bibliografia secundară; cum se explică, de exemplu, lipsa lui PLRE
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dumitru Hurubă Schiuz my - vorba românului emancipat - am o întrebare: fuga de la locul faptei înseamnă concomitent lașitate și lipsă de responsabilitate ? (Voi reveni). Fiindcă nu-mi dau seama, iar prietenul Haralampy vorbește singur în spatele blocului după ce-a aflat de la Jurnalele Tv că, în sfârșit!, UDMR și PSD, re-înfrățindu-se, au
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
dat seama imediat de efectele “ambroziei de... Bistrița” asupra psiho-logicii lui Haralampy, știind că tocmai se întorsese din zonă, așa că i-am zis: -Du-te repede acasă! Vezi că te caută o doamnă în negru cu coasa pe umăr... * * * Comentariu-răspuns la întrebarea de la începutul acestui text: Aflată în cantonament în sala de ședințe a Parlamentului cu ocazia investirii noului “Cabinet Năstase”, Alianța PNL-PD, antrenată sârguincios pe arena “Moțiunea”, la începutul votării a părăsit ședința sub forma unui cros televizat în direct de
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
întrevederea?”. La fel de banale sînt greșelile scrierii cu doi i (“fi mai atentă”; “cand ii auzi că bani nu au importantă pe cine minte”) și - cum se vede chiar din ultimul exemplu - renunțarea la punctuație, cu excepția semnelor de exclamație și de întrebare, prezente chiar în exces - ?, !!, ???. Textul se derulează fără punctuație și fără majuscule - “mai deea eu am o vilă” - incluzînd uneori și simple greșeli de tastare - confuzia i/a: “pe prost al omorî cu tăcerea”. Unele forme pot fi erori grave
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
care-l alarmează. Și iată, cum, din te miri ce, ia naștere un malentandu! Și se produce un scandal, încât am, n-am frac de firmă și pantofi de lac, invitația la selectul club european îmi este pusă sub semnul întrebării. Îmi zgârie urechea zvonul că n-aș fi pregătit a sări pragul între boss-i și baronese, la braț cu strănepotul lui Bai Ganciu și după ce vom fi sorbit dintr-o înghițitură Dunărea... Și câte vechi, sacre amintiri mă leagă
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
intrări în București -, asemeni acelui magician înregistrat a fi ieșit la aceeași oră din aceeași zi prin toate porțile Petersburgului și a fost rău impresionat de grămezile de gunoi pretutindeni împrăștiate, pe câmp, de-a lungul șoselelor. Obsedat de hamletica întrebare a fi sau a nu fi în U.E., nu i-a scăpat efectul asupra unui străin al acelor covoare ale pestilenței. S-a trezit în el stăpânul, dominus, împăratul și precum Darius a poruncit să fie biciuită marea, pentru neobrăzarea
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
sala“. După care Bujor Nedelcovici se întreabă retoric de ce noi românii n-am avut un Thomas Morus, autorul Utopiei și cancelar al Angliei, care a refuzat desfacerea căsătoriei regelui Henric al VIII-lea, fiind ca urmare decapitat. De ce? De ce? Ecoul întrebărilor se poate multiplica la infinit... Bujor Nedelcovici: Jurnal infidel. Ieșirea din exil (1992-1997), Ed. Paralela 45, 2002, 284 pag., preț neprecizat.
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
aproape întregul secol al douăzecilea? Cum îmi vor părea capitolele cărții, acum, după ce Vladimir a dezvăluit, în sute de articole și-n câteva cărți publicate anterior, atâtea întâmplări spectaculoase din doar de el știuta istorie a comunismului românesc? Lista de întrebări e mai lungă: în ce măsură își vor păstra originalitatea ipotezele sale, după ce le-am văzut circulând prin cărțile atâtora dintre politologii iviți în România după 1990? Nu va părea el, astăzi, epigonul propriilor săi epigoni? Risipitor cu sine și de-o
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
Fără a reabilita neapărat — așa cum se întâmplă adeseori în istoria culturală sau în istoria pur și simplu — virtuțile imaginarului în studiul unei perioade turbulente, Vladimir Tismăneanu nu refuză speculațiile de natură contra-factuală: ce-ar fi fost dacă e una din întrebările subtextuale ce apare de câteva ori în demersul său altminteri de-o impecabilă tăietură semantică și logică. Având, însă, la dispoziție, un imens material documentar, autorul putea să abandoneze niște piste extrem de fertile, care demonstrează cât de imprevizibile sunt, de
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
și principiul de construcție. După părerea mea, jumătate din numărul numelor cuprinse în acest tablou nu sunt justificate, nu sunt credibile și deci nici creditabile. Spuneam că e impropriu să fie incluși aici criticii. Dar, mai ales stau sub semnul întrebării, al dubiului major, toate aceste nume din ultimul val. Nu e oare prea devreme să fie promovate în canon? E adevărat că sunt numai niște propuneri ce pot fi discutate și probabil că vor intra într-un canon viitor, pentru că
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]