5,364 matches
-
ea vreun cîne ori pisică, că ci e rău de moarte. Cînd se nividește* pînza, de vine musafir un bărbat, ajunge bătătura*, iar de vine femeie, nu ajunge. Pînza pe care o ia vîrtejul cînd o înălbești, să nu o întrebuințezi la nimic, fiindcă e rău de moarte. La finitul pînzei, dacă vrea femeia să știe ce are să nască sau ce are să nască vreo vită, merge un băiat călare pe fuștei pînă la poartă, și dacă vede pe drum bărbat sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se și isprăvească, căci altfel e rău de boală. Cînd vremea rea începe sîmbăta, ține mult. Sîmbăta cine se îmbolnăvește scapă foarte greu. (Gh.F.C.) Sînger Cu sînger* să nu dai în bou, că sîngeră. Omanul* fiert în oțet se întrebuințează cînd corpul bolnavului e acoperit de sînge. Smîntînă La Sf. Gheorghe se pun brazde pe la porți și se scot bu dăile la pîrîu, ca să se prindă smîntînă multă peste an. Soare Să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va auzi strigîndu-se de cineva, acela va fi numele mirelui. Se crede că nu e bine a da cuiva un lucru avut pe sine la cununie, c-apoi i se dă aceluia și norocul - și-apoi acel lucru se poate întrebuința la diferite vrăji. Flăcăii și fetele cred că cucul le va spune ori de se vor însura sau mărita în acel an sau mai tîrziu și zic auzindu-l cîntînd: „Cucule, cînd mă voi însura (sau mărita)?“ Tace el, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
exercitat sau în orice alt mod. Oficiul registrului comerțului va refuza înscrierea unei firme care, neintroducând elemente deosebite în raport cu firme deja înregistrate, poate produce confuzie cu acestea. Firma nu poate fi înstrăinată separat de fondul de comerț la care este întrebuințată. b) Sediul numit și sediul social este indicat în actul constitutiv al societății. El se raportează la locul unde se exercită administrarea societății și nu la locul unde se desfășoară conținutul principal al activității comerciale. Potrivit art. 17 alin. 4
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
votul asociatului în discuție nu s-ar fi obținut majoritatea cerută de lege pentru adoptarea hotărârii. Asociatul dintr-o societate în nume colectiv are obligația de a nu aduce atingere patrimoniului societății. Asociatul care, fără consimțământul scris al celorlalți asociați, întrebuințează capitalul, bunurile sau creditul societății în folosul său sau în acela al unei alte persoane este obligat să restituie societății beneficiile ce au rezultat și să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate. Noțiunea de "credit al societății" acoperă o serie de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
acțiuni nominative. Decizia de anulare se va publica în Monitorul Oficial cu specificarea numărului de ordine al acțiunilor anulate. În locul acțiunilor anulate vor fi emise noi acțiuni purtând același număr, care vor fi vândute. Sumele obținute din vânzare vor fi întrebuințate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare și de vânzare, a dobânzilor de întârziere și a vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat acționarilor. Dacă prețul obținut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societății sau dacă vânzarea nu are loc din
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu specificarea numărului de ordine al acțiunilor anulate. (4) În locul acțiunilor anulate vor fi emise noi acțiuni purtând același număr, care vor fi vândute. (5) Sumele obținute din vânzare vor fi întrebuințate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare și de vânzare, a dobânzilor de întârziere și a vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat acționarilor. (6) Dacă prețul obținut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societății sau dacă vânzarea nu are loc
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu specificarea numărului de ordine al acțiunilor anulate. (4) În locul acțiunilor anulate vor fi emise noi acțiuni purtând același număr, care vor fi vândute. (5) Sumele obținute din vânzare vor fi întrebuințate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare și de vânzare, a dobânzilor de întârziere și a vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat acționarilor. (6) Dacă prețul obținut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societății sau dacă vânzarea nu are loc
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
social în proporție cu diferența dintre acesta și capitalul existent". 258 St.D. Cărpenaru, S. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p. 854. 259 Art. 80 din L.S.C. prevede că "asociatul care, fără consimțământul scris al celorlalți asociați, întrebuințează capitalul, bunurile sau creditul societății în folosul său sau în acela al unei alte persoane este obligat să restituie societății beneficiile ce au rezultat și să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate" iar art. 82 din L.S.C. are următorul conținut: "asociații
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
între șapte și șaptesprezece ani. Cititorul atent constată o diferență, am zice de scriitură, între introducerea teoretică presărată cu locuri comune și solemne banalități de manual, instructaj, ore de dirigenție, sau cuvinte imposibile precum "apologizare", "ideațional" sau "fortuit" (p. 47) întrebuințat în cu totul alt sens decât cel corect, de aleatoriu, și comentariul avizat la crestomația de texte exemplare, meritul principal al lui Iulian Rațiu fiind cel de a apăra și ilustra rolul literaturii în lume, dar mai ales "drepturile celor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
desigur, ca orice om, conform cu sufletul său, dar n-o transfigurează îndeajuns de personal, nu creează o altă lume alăturea de cea reală; o pastișează prea mult pe aceasta, ca să-l simțim zeu, creator de lumi. (...) E prea realist, ca să întrebuințăm un cuvînt care exprimă acest deficit și, într-un anume sens, despăgubirea de acest deficit." (Creație și analiză) Păstrînd ceea ce este... de păstrat, argumentul apare drept un topos al discursului lui Ibrăileanu. Firește că, integrat concepției și poziției sale care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu spinarea din pădurea moșierului, pentru care prestau zile de clacă și fără să aibă voie a intra În pădure cu toporul. Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind Întrebuințate pînă În 1950. Pluguri de fier aveau doar cîteva familii. Lipseau și vitele de plug. Cine izbutea să-și facă rost de car și boi, se ocupa și cu cărăușia, servind și pe cei ce aveau nevoie, fiind obligat să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a avut activitate și În timpul celui de al doilea război mondial. Am găsit În arhiva școlii Valea MÎnăstirii ordinul nr.20.769 din 7 septembrie 1942, prn care premilitarii și extrașcolarii trebuiau să strîngă plante medicinale, pentru ca acestea să fie Întrebuințate la prelucrarea ceaiului pentru soldații din armată. De asemenea curățenia bisericilor se făcea cu ajutorul premilitarilor și extrașcolarilor conform Ordinului Nr.1585 din 16.9.1942. Tot pe această linie vedem cum se desfășoară Învățămîntul extrașcolar În timpul celui de al
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
trei săptămâni în frigider, dar ea se păstrează și mai mult timp într-o cameră frigorifică sau într-un beci, în nisip sau în saci găuriți. • Sfecla roșie se poate marina sau poate fi consumată crudă ori coaptă, iar frunzele întrebuințate la fel ca cele de spanac. Spanacul, familia chenopodiacee • Spanacul se seamănă la începutul primăverii. Având în vedere faptul că ajunge la maturitate în 40 sau 50 de zile și că dă sămânță foarte repede, este recomandat să-l plantați
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
la școala lumii - unde nu se cer examene. Particularități: Meloman; ureche, memorie și gust muzical bine dezvoltate. Superstițios; îi place să-i trosnească chibriturile; e semn că vin bani, de aceea nu uită niciodată să le usuce, înainte de a le întrebuința. (Cioculescu, Șerban: Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p. 368 369). Am început acest capitol introductiv în opera lui Caragiale cu un scurt fragment, autoportret, semnat Allegro în „Adevěrul“ și reprodus în prima serie a „Moftului român“, sub titlul O răutate
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
principala coordonată a umorului caragialian. La Caragiale, ironia are, poate, ca punct de plecare idealul unui stil de urbanitate; ironia sa este foarte ușor de definit, ca și antifraza, din figurile vechii retorici. Ea nu spune lucrurilor pe nume; nu întrebuințează însă forma eufemismului, ci, dimpotrivă, folosește tocmai noțiunea contrară, avantajoasă victimei: inteligența. Aceasta este metoda frecventă, ca să nu spunem permanentă, a scriitorului. Iată un exemplu din eseistica lui Caragiale (Câteva păreri anonime, apărute în Epoca, la 19 iulie 1897, fără
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pentru oricine dar mai cu seamă pentru intelectualul procupat de soarta cetății. El știe că în materie de cultură, ca și în alte domenii, resursele sunt limitate și orice risipă e condamnabilă. "Ai un singur bloc de marmură: dacă îl întrebuințezi pentru o figură caricată, de unde să mai poți sculpta o Minervă?" Ca de obicei, Maiorescu a știut să observe și aici esențialul. Ceea ce e valabil pentru un om de artă se potrivește și unui popor, mai ales când acesta a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ca o propensiune constructivă, susținută și disciplinată prin rigorile filosofiei. Un asemenea spirit nu-și pierde nicicând actualitatea. E spiritul unui gospodar ce asumă rosturile unei culturi și mai mult decât atât. "Ai un singur bloc de marmură: dacă îl întrebuințezi pentru o figură caricată, de unde să mai poți sculpta o Minervă?" Remarca e valabilă nu doar în câmpul artei, nici chiar extinsă aceasta la sfera întreagă a cunoașterii. Căci "adevărul de realizat (în practică) nu admite tranzacțiuni". O continuă pledoarie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
care ne-a convins pe toți, prin exemplul viu și prin îndemnuri la milostenie, lansate în cele mai multe dintre predicile sale, că, fiind oameni, să nu disprețuim pe frații noștri când îi vedem în nenorociri străine, ci să ne silim a întrebuința bine avutul nostru, să le arătăm lor mila, pe care și noi o cerem mereu de la Dumnezeu. Exemplul al acestui mare predicator al milosteniei, a determinat și va mai determina pe mulți la ajutorarea celor obidiți. Exortație la milostenie Întreaga
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
o întâmplare din viața filosofului Socrate, menționată într-unul din dialogurile lui Platon: „Socrate, când a văzut că un om bogat se lăuda cu bogăția lui, i-a spus că n-are să-l laude înainte de a vedea dacă știe să întrebuințeze bine bogăția”<footnote Idem, Omilii și cuvântări, omil. a XXII-a, VIII, p. 581. footnote>. Uneori, vorba Sfântului devine gravă, înspăimântătoare chiar: „oricine poate face bine și din lăcomie nu ajută și pe cel ajuns în primejdia să moară de
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
este Hristos Însuși. Fiind milostivi, noi imităm marea milostivire a lui Dumnezeu față de oameni: „Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru Cel din ceruri milostiv este” (Lc., 6, 6). În același duh scripturistic vorbește și Sfântul Vasile care îndeamnă pe creștini să întrebuințeze măcar prisosul averilor lor pentru alinarea și tămăduirea suferințelor și neajunsurilor omenești, căci pentru această faptă îi așteaptă o desăvârșită răsplată de la Hristos Domnul: „Însuși Dumnezeul nostru trece adeseori cu vederea alte suferințe, dar Îl cuprinde mila de cei flămânzi
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
siliștea Stețcani”, la confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat. La 20 martie 1577 se menționează “moșia Tețcani”, care apare din nou la 10 octombrie 1709, pentru ca o perioadă de timp să apară doar numele Stețcani. Tescani, forma oficială actuală, este întrebuințată întâia oară în 1857, când se vorbește de grâul lui Tescanu, care trebuia transportat de la Tescani la Galați, fiind folosită ultima oară în 23 aprilie 1878. Localitatea a aparținut mult timp lui Ștefan Ruset și urmașilor săi (ultima a fost
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ce le fuseseră asiguraete prin “tratatele” lui Mircea și al lui Bogdan. În concepția marelui gânditor, independența nu exclude recunoștința, dar nu față de orice altă națiune. “ Recunoștință poporului român poate dar simți, însă numai pentru acea nație care și-ar întrebuința influența și armele spre apărarea neatârnării, libertății și driturilor sale, pentru ca sub scutul acestora să poată ajunge la acea bunăstare și la acea dezvoltare matrială și intelectuală la care este și el chemat.” Astfel, Kogălniceanu apreciază că “ numai pentru o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Legea 95/2006 prevede că „Colegiul Medicilor din România, prin președintele Colegiului teritorial, este în drept să sesizeze, după caz, organele de urmărire penală ori autoritățile competente, pentru urmărirea și trimiterea în judecată a persoanelor care-și atribuie sau care întrebuințează fără drept titlul sau calitatea de medic sau care practică în mod nelegal medicina“. Dacă subiectul activ al infracțiunii are calificările necesare pentru exercițiul profesiei de medic, însă, temporar, i-a fost suspendat dreptul de a practica această profesie, se
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
ce le fuseseră asiguraete prin “tratatele” lui Mircea și al lui Bogdan. În concepția marelui gânditor, independența nu exclude recunoștința, dar nu față de orice altă națiune. “ Recunoștință poporului român poate dar simți, însă numai pentru acea nație care și-ar întrebuința influența și armele spre apărarea neatârnării, libertății și driturilor sale, pentru ca sub scutul acestora să poată ajunge la acea bunăstare și la acea dezvoltare matrială și intelectuală la care este și el chemat.” Astfel, Kogălniceanu apreciază că “ numai pentru o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]