1,856 matches
-
unii care fac un soi de măntăli din mai multe de aceste piei cusute împreună. Mai mulți au obiceiul de a jupui mâna dreaptă a oamenilor ce au ucis și de a face din pieile lor, cărora le lasă unghiile, învelitori pentru tolbele lor. Alții în sfârșit iau pielea întreagă a oamenilor și, întinzând-o pe bețe, o port de călare pentru a o arăta (IV, 64). Aceste obiceiuri sunt cu totul asemănătoare acelor practicate de Pieile-Roșii din America, cu care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a îngriji neîntârziat și introducerea acestor cărți în școala ce o dirijați. Depozitul oficial pentru județul Iași e la Librăria Domitru Donici, pentru județul Vaslui la D.M. Hrisocoleu, directorul școlii din Vaslui. Cărțile se vând numai cu prețul însemnat pe învelitoarea lor. Revizor școlar, Mihai Eminescu Până și ultima frază din circulara expediată își avea adânca sa semnificație! (vezi Anuarul școlii normale Vaslui din anii 1931-1932 și „Cronica de la Bucium", p. 107-108; „Vaslui - Capitala „Țării de Jos" în presa vremii - 1875-2005
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de ocnițe sub streașină, subliniat de un brâu torsionat. Turnul (fără clopotniță) este așezat pe naos, are în plan forma octogonală, cu fațadele exterioare pictate și are pe acoperișul bisericii în jur, patru cruci metalice. Și biserica și turnul au învelitoare de tablă. Biserica are ferestre la cele trei abside și câte o fereastră pe ambele laturi ale naosului. În interior, biserica este compartimentată în: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul și pronaosul sunt de dată mai recentă. Pridvorul, construit din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
mai jos. Cu ocazia vizitei făcute la Iași în anul 1653, vestitul călător Paul de Alep a lăsat o descriere completă a acestui locaș bisericesc. În plan, biserica are formă de navă. Inițial a avut acoperișul în două pante, cu învelitoare din olane. În urma incendiului din anul 1836, când a ars o mare parte din oraș, a fost învelită cu tablă. Călugării greci, în administrarea cărora se afla biserica, au adăugat clădirii un pridvor cu arcade și coloane, cel care există
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ii din piatră și i-au adăugat calota acoperișului, două cupole emisferice și arcadele din cărămidă. Inițial, biserica nu avea turlă, fiind o construcție în stil vechi moldovenesc, cu planul în formă de cruce (treflat), cu cupolele emisferice și cu învelitoare din șindrilă. Intrarea în biserică se făcea de afară direct în pronaos, printr-un exponartex deschis. Abia în anul 1781, s-a construit o intrare prin peretele dinspre apus, închizându-se cu zid vechea intrare, care se afla pe pertele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a mai fost restaurată de Matei Ghica-Vodă, iar în anul 1836 de către fostul egumen Ioasaf Voinescu Arhimandrit, zis și Moldovanul, arhitect fiind Martin Kubelka, dându-i forma actuală, pe temelie de piatră, cu pereții din piatră și cărămidă și cu învelitoare din tablă zincată. Cu toate că ctitori ai acestui locaș în perioada aceasta au fost Grigore Ghica-Vodă și arhimandritul Ioasaf Voinescu, pisania de pe frontspiciu spune: Alte reparații s-au mai făcut în anul 1875, după îndrumările arhitectului Kugler. Ceea ce este original în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
se află un interesant policandru, confecționat din coarne de cerb. După cum rezultă din aceeași pisanie despre care am vorbit reparațiile făcute sub preotul Gheorghe I. Bistriceanu, și care au cuprins atât interiorul (policandrul, stranele sculptate, pictura în fresco), cât și învelitoarea din tablă, au fost făcute numai din contribuția credincioșilor, între anii 1976 și 1984. În curtea bisericii, se află răzlețit morminte ale ctitorilor și ai unor slujitori luterani (cu inscripții în limba germană) și ortodocși, printre care preoții Mihai Mănucă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
această biserică, precum și la biserica Banu și la o altă biserică Sfântul Neculai cel sărac (inexistentă azi) se închinau cei din breasla Calicilor. Vorbind despre arhitectura clădirii, informăm că este construită din cărămidă, pe fundație de piatră și că are învelitoare din tablă. Forma în plan este a unei nave, cu absidă semicirculară la altar și are un turn cu secțiunea pătrată, așezat pe pridvor și având jaluzele fixe la cele patru ferestre. Așa-zisele abside laterale au secțiunea dreptunghiulară. Sub
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
formă de pavilioane, în care funcționează în prezent Spitalul de Psihiatrie. Arhitectura bisericii este tradițională, cu unele particularități. Astfel, planul este în formă de cruce (treflat), dar absidele au la exterior formă trapezoidală. Construcția este din piatră și cărămidă, iar învelitoarea este din tablă. Are două cupole, conturate la cornișă ca și pridvorul și absidele cu linii duble. Pereții au la partea superioară două șiruri de ocnițe din zidărie și unul realizat din tencuială. Și turlele, poligoanele, au ocnițe duble. Absida
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Cantacuzino, cumnat cu Domnitorul Vasile Lupu și că data zidirii ar fi situată între anii 1630 și 1660. Ceea ce se știe precis, din acte, este că în anul 1797 a fost reparată și că atunci i s-a refăcut și învelitoarea din draniță. Incendiul cumplit din 19 iulie 1827, care a cuprins o bună parte din Ia și a afectat grav și această biserică, ceea ce a făcut să fie din nou refăcută, de data aceasta de Marele Vornic Dimitrie Cantacuzino. Între
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
îi susțin acoperișul. Sub aceste console se află un șir de nișe circulare situate între două brâie, apoi, mai jos, niște nișe trilobate la partea lor superioară. Aceleași motive ornamentale îmbracă întreaga fațadă a bisericii, de jur împrejur. Biserica are învelitoare din tablă. Cel de-al doilea hram (Sf. Ilie) i s-a dat în amintirea bisericii din strada V. Alecsandri, demolată în anul 1954, care îi era filială. Ferestrele sunt așezate pe laturile mari ale naosului și la abside. Alipit
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
godpodărită, vizitată la slujbele de peste an de către mulți credincioși. În plan are formă de navă. sfântul altar și naosul sunt zidite din piatră cioplită, aparentă. Pronaosul și pridvorul par a fi construite ulterior, din zidărie de cărămidă și tencuite. Are învelitoare din tablă. Intrarea se face printr-o ușă sculptată pe ambele fețe, care se află pe peretele dinspre apus al pridvorului. Clădirea are ferestre pe pereții laterali, corespunzând pridvorului, pronaosului și naosului, iar absida altarului are o fereastră orientată spre
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
lucrările de rezidire a corpului bisericii și adăugând aici și două clădiri alăturate, unde trebuia să ia ființă o școală primară (de patru clase) pentru fete. Lucrările acestea au ajuns până în stadiul de construcție de zidărie de cărămidă și cu învelitoare (acoperiș), dar s-au oprit în acest stadiu din lipsă de fonduri. În această situație a dăinuit până în anul 1899, când a început a se ruina și a fost complet demolată. Nu s-a lăsat în ființă nici proiectata clădire
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
redus de fecundare (67-70%), se va acorda o atenție deosebită prinderii momentului optim În care să se realizeze monta. Gestația este perioada de dezvoltare a fătului În interiorul organelor genitale feminine, din momentul fecundării ovulului și până la expulzarea În afară, Împreună cu Învelitorile fetale. Gestația la cățelele lup durează 9 săptămâni, adică 61 de zile, cu variații În plus de 3-5 zile. În timpul gestației apar unele modificări la nivelul uterului și coarnelor uterine, care cresc În volum și greutate, vasele sangvine devin flexuoase
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se elimină complet după 4-5 zile. Femelele care fată greu este bine să fie masate ușor pe pântece și spinare În timpul declanșării actului fătării. Se pot aplica și comprese calde iar, la nevoie, se va interveni fizic. Se vor rupe Învelitorile fetale, iar când cățeaua este prea slăbită, se va tăia cordonul ombilical cu un foarfece steril și se leagă deasupra ombilicului. De obicei, cățelele-lup nasc câte 9-12 căței, Însă nu poate crește decât 4-5. Deseori apare fenomenul de canibalism, când
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe la noi, dar ne-a vizitat în vara anului 1938. Ne-a spus multe glume, am râs mult de cele ce ne spunea. Seara târziu, mama ia făcut patul de dormit în salon ( „casa mare” dar nu i-a dat învelitoare și s-a făcut că pleacă. El atunci i-a zis: „Da’ nu-mi dai ceva de învelit”?. Mama, în ritmul glumelor de până atunci, i-a răspuns: „Ce ți trebuie învelitoare, că doar casa e învelită”. La acest răspuns
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
salon ( „casa mare” dar nu i-a dat învelitoare și s-a făcut că pleacă. El atunci i-a zis: „Da’ nu-mi dai ceva de învelit”?. Mama, în ritmul glumelor de până atunci, i-a răspuns: „Ce ți trebuie învelitoare, că doar casa e învelită”. La acest răspuns unchiul Ion i-a zis „Fă țață, parcă nu erai așa de proastă, cum îmi spui mie că-i acoperită casa?!. Vorbea puțin pe nas. . . Și unchiul Ion și soția sa Maria
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
indică numărul litrilor) se „rupea” cazanul, adică se înlăturau capacul și burlanele. Instalația era adăpostită de o construcție pe furci, în plan dreptunghiular, având pereții din vălătuci de lut amestecat cu paie, iar acoperișul în două ape, fără pod, cu învelitoare de draniță. Tehnologia fabricării rachiului era simplă. Prin fierberea borhotului, vaporii de alcool pătrund prin țevile aflate în apă rece unde are loc condensarea, formându-se picăturile de rachiu. Acesta se strânge în putinele și se fierbe a doua oară
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau șopronul, coșărul, coteneața pentru păsări, cotețul de porci, bucătăria de vară, bucătăria de iarnă, beciul și chimnița 1 Ca importanță economică, grajdul era a doua construcție, după casă. Construit pe furci și având pereții din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă), grajdul adăpostea caii, vitele cornute și oile. Pe una din laturile sale se afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din laturile sale se afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se afla costereața (cotineața) pentru păsări, ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, aceste anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni, coșărul era construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tradiționale. În locul cerdacului a apărut veranda, glasvandul sau foișorul fals. Construcțiile actuale se deosebesc de cele anterioare datorită noilor materiale de construcție, care sunt superioare din punct de vedere calitativ celor tradiționale și pereților din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă). Pe una din laturile gospodăriei tradiționale se afala adăugat,ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tradiționale se afala adăugat,ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acestea erau acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, asemenea anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grajdului supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Învelitoarea acoperișului era din stuf, rogoz sau coceni. Coșărul era construit în plan dreptunghiular, pe tălpi groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră, pereții erau realizați din nuiele împletite, distanțate una de alta pentru a permite aerisirea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Marketing și auditul în marketing Schimbarea ambalajului, este determinată uneori, de asigurarea comodității în manipulare atunci când se au în vedere vectori de distribuție diferiți. Modificările pot avea în vedere un ambalaj de carton sau din lemn, construcții speciale ale cutiilor, învelitori sau posibilitatea paletizării și containerizării. Adoptarea ambalajului la vectorul de distribuție trebuie să țină seama de cantitățile de produse care vor fi manipulate și de modalitățile de transport specifice. Uneori, ambalajul poate fi modificat pentru ca manipularea lui să se facă
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]