1,726 matches
-
pentru cei care au avut un destin nefericit... cei care s-au sinucis, cei care au înnebunit, cei care au fost omorâți, închiși, persecutați sub dictaturi, cei care s-au revoltat, cei care au râs, cei care au tăcut, cei învinși, cei singuri, cei uitați... La început, nu mi-a fost rușine că scriu (doar că nu scriu suficient de bine!), nici nu am făcut-o pe ascuns, iar copiii din sat nu și-au bătut joc de mine din cauza asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
într-un metabolism uneori, vorba lui Călinescu, inefabil. Dar criticii literari de ce nu iau Premiul Nobel? Nu crezi că e vorba de o discriminare? O fi vreo discriminare pozitivă? Adică te ferește de o confruntare din care poți să ieși învins? Păi sigur, dacă tot susțin ei sau măcar au făcut-o de vreo două sute de ani că actul critic e unul de creație, de ce nu ia nimeni premiu pentru creativitate critică? Federmann, de altfel, romancier, vorbea de criticfiction. Poate o să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
altceva decât o "hârtie de muște". Spui într-un poem: "când toți urlă, se mai aude doar cel ce tace". În altă parte spui: "de mult nu am mai auzit nimic/ nici în vorbă/ nici în tăcere". E poetul un învins de profesie? Cât de neînsemnat este poetul astăzi? Cât de utilă/ inutilă mai este poezia? Vezi tu Adriane, când toți urlă se aude doar cititorul, este singurul care tace când noi toți urlăm! Poezia se spune că este indefinibilă. Cuvântul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
va promite pielea de pe Ursa Mare. * Cu cât sărăcia mea crește, cu atât bogăția mea sporește. * Primesc orice critică din partea celor care mă laudă. * Făcându-se că nu mă vede, dovedește că mă ia în seamă. * Victoriile sunt și opera învinșilor. Postlămurire Judecați-mă, dar nu mă condamnați...
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
timp de trei ore, grupuri de câte 15 oameni - de o parte polițiști, de cealaltă negri și albi antirasiști - își strigă din adâncul plămânilor tot ceea ce cred și gândesc unii despre alții. Profesorul Lorenz (zoolog) descoperă că lupul își iartă învinsul care-și întinde supus grumazul, spre deosebire de porumbel, care e mult mai feroce în rarele cazuri când își biruie adversarul. La Covina, lângă Los Angeles, 17 polițiști din cei 57 sunt aruncați în închisoare printr-un ordin al șefului lor, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nostru împinsă la limită. Sânt subiecte care atrag totdeauna pe scriitori. Descripția vieții zilnice dacă nu e împinsă undeva n-are sens în literatură. Un om care nu reușește să-și realizeze planurile lui în viață poate apărea drept un învins. Eroul meu vrea să acționeze să ajungă inginer electrician, dar eșecul său vine din altă parte și îl antrenează și pe acest plan spre nereușită. Cu toate astea, eu nu4 consider nici învins și nici victimă. Este un om care
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
își închipuise, ca gândurile îi aparțin. Treptat, însă, avea să-și dea seama că energia nervoasă absorbită din trupul vietăților învinse nu-i aducea doar substanța cerebrală a acestora, ci și pe aceea a învingătorilor. Gândurile lui erau deopotrivă ale învinșilor și ale învingătorilor. Anabis își însuși astfel șiretenia mai multor animale de pradă, ca și tactica defensivă a celor vânate. Dar ici, colo, pe diferite planete, luase contact cu alte forme de inteligență - cu ființe gânditoare și cu civilizații întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Apărătorii se grupară În jurul comandantului lor, lăsând un culoar de liberă trecere. Turcii rămași În viață coborâră, În rânduri de câte doi, prin culoarul lăsat de Apărători, pierzându-se În văile acoperite de cețuri ale Balcanilor. Generalul Mihaloglu Încheia coloana Învinșilor. El se opri, câteva clipe, În fața lui Angelo. - Poate, Într-o altă viață, mai bună, am fi putut fi aliați... spuse generalul. - Într-o viață mai bună n-ar fi fost nici o vărsare de sânge, răspunse Angelo. Du-te. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
obicei. Nu puteai pierde un război fără să-ți pierzi viața În fața sultanului. Dar sultanul nu reacționase În nici un fel. La Început, tăcerea lui stârnise mirare. Dar În zilele următoare Înțelesul acestei tăceri Începuse să se deslușească. Sultanul ignora Întoarcerea Învinșilor. Pentru el, acei oameni nu existau. A-i pedepsi era o onoare prea mare. Era un mod de a-i introduce În istorie. Oștenii lui Soliman nu făceau parte din istorie. Rataseră istoria. Rămăseseră prizonierii unui prezent care nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ceremonie, care depășea momemntul Îngropării unui om. Era un om care pierise apărându-și domnitorul, iar asta făcea ca totul să devină o adunare a creștinilor Împotriva invaziei musulmane, pe care turcii preferau s-o vadă ca o adunare a Învinșilor Împotriva Învingătorilor. O adunare tăcută și umilă. Încet, lumea se risipi. Nimeni nu privise insistent spre cei doi țărani prăfuiți și obosiți abia sosiți de la câmp, care se Întoarseră, cu pași clătinați, privind În pământ. Întunericul se lăsase deja. Drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mângâia pistolul automat și reprezenta un fel de ghicitoare: oare fusese pus acolo să ne supravegheze sau trebuia să ne apere de gărzile civile ale cehilor care, acum, fiindcă fuseseră umiliți atâta timp, aveau de gând să se răzbune? Mie, învinsului, învingătorul, fiindcă mi-am încercat pe el engleza învățată în școală, mi-a dăruit un pachet de gumă de mestecat. Dar oare ce anume se petrecea în capul băiatului de șaptesprezece ani care, din punct de vedere fizic, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mulți dintre noi a luat amploare nevoia de hrană spirituală. Ceva se întâmpla în lagăr. Pretutindeni apăreau, activități care contracarau obtuzitatea colectivă, până mai ieri atât de apăsătoare. Gata cu furișatul plin de jale de colo-colo, gata cu tândăleala bolnăvicioasă. Învinșii se trezeau la viață. Mai mult: înfrângerea noastră totală elibera energii care, în timpul războiului ce se tot întindea, fuseseră îngropate, iar acum ieșeau la iveală, ca și când tot ar mai fi fost posibil să învingem - chiar dacă pe un alt teren. Puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lagărul trebuie să fi fost ocupat odinioară de garnizoana unui regiment de cavalerie - cum se poate lupta împotriva foamei și a insistenței cu care roade ea. Puțini erau cei care nu participau. Lamentându-se, aceștia se complăceau în ipostaza de învinși și plângeau după bătălii pierdute. Unii credeau chiar că, în cursul unor jocuri în nisip, ar putea obține retroactiv victorii - de pildă, în bătălia de tancuri de la Kursk ori în aceea pentru Stalingrad. Mulți participau însă la mai multe cursuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care, atunci când în Löwenburg a scăzut brusc lumina și s-a anunțat că doamnele aleg, m-a invitat la un foxtrot, după care a rămas atașată de mine. Au fost niște vremuri în care se dansa în draci. Noi, cei învinși, eram dependenți ca de un drog de muzica eliberatoare pe durata unui blues al învingătorilor transatlantici: Don’t fence me in... Aveam de celebrat supraviețuirea și de uitat coincidențele acesteia, așa cum mi le regizase războiul. Ceea ce fusese rușinos sau cumplit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
conlucreze, mai ales că nu era vorba doar de sferele de influență. ci și de granițe. Ideea profitului - chiar și după o nenorocire, cum se dovedesc a fi războaiele - le supunea pe toate celelalte: dictatul celui mai puternic, în dauna învinsului, dar și diminuarea Îuneori până la excludereă a meritelor celor mici, chiar dacă aceștia au fost aliații învingătorului și s-au jertfit și ei pentru victorie. Era și cazul României. Felul în care a fost tratată România pe tot parcursul dezbaterilor
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
traseu mai sinuos, care a debutat în ziua de 28 iunie, prin semnarea tratatului de pace de la Versailles, dintre Puterile Aliate victorioase - S.U.A., Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, în total 27 de state, printre care și România - și Germania învinsă. învinșii aveau de suportat consecințe însemnate în plan teritorial, politic, economic, militar, precum și în privința daunelor de război. La 10 septembrie 1919, s-a semnat, la Saint-Germain, tratatul între Puterile Aliate și Austria. Cu acea ocazie, se recunoștea în plan internațional
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
în desprinderea unui sentiment ars înainte de apogeul dedublărilor carnale. O nouă răutăciune de voci traversa prin SPĂRTURILE CERULUI, starea de liniște a CONCEPTULUI și EL FLĂMÂND de banalități suferinde. Da suferința contestă țipătul glacial al DELIRULUI până în subconștientul muribund al învinsului. Eu știu o viață plină cu absurditățile unui învingător în iubirea plânsă a nopților. Când la o masă de CER hăituit, mâna continuă să scrie pe un nor de CEAȚĂ la fel de ARSĂ ÎN MEMORIA CORALILOR de unde o mare de doruri
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
în lacrima de CER suferindă. Doamne, tu le știi pe toate și rogu-te să ai grijă de gândul meu, să nu cumva să adoarmă în trecerea prin spărturile universului, unde, pământul viu al chinului e ars în strigătul celui învins și așezat între vămile cântului. El, purificarea agonică, a unui timp plin de lumi încremenite-n Zările tainelor sângerânde. 6-11-2001 CORABIA ÎNTINSĂ DE MOARTE Ea devenise cu timpul suflet de sânge din care nopțile înfometate-n mângâierile vânturilor îi pătaseră
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ca o lacrimă prelinsă dintr-un ochi nevăzut... În gîndurile Bărzăunului din acele clipe își pierduse orice valoare și peștera și Piatra Domniței și pădurea și totul. Se simți iar trist și neînsemnat și lăsă capul în piept ca un învins. Zări o furnică încercînd să atace o omidă... De prima dată i-a venit chef să le omoare pe amîndouă, dar se răzgîndi imediat și alungă furnica cu degetul în altă parte. Ce-i cu tine? auzi el deodată glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
timpul petrecut cu Sumayya. Poate altceva. Poate ochii ei nestăvilit de curioși, care scotociseră prin toată biblioteca lui Musa. Cu cât se apropia Leovigildo mai mult de Dumnezeul creș tinilor, de cădelnițele episcopilor și de obiceiurile plătitorilor de jarach, tributul învinșilor rămași în Al-Andalús, cu atât creștea setea ei după manuscrisele arabe care vorbeau despre stele și despre lumile dinlăuntrul lor, care deslușeau numele plantelor vindecătoare și arătau cum se fac decocturile și pasta subțire cu care se unge trupul acoperit
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
-l, practic, să continue distrugerile în apartament. Dar nici nu le putea reproșa prea multe, deoarece instalația de emisie-recepție tot în patul lui se afla, așa că a ales varianta de a-și vedea spășit de treabă... Fără îndoială era un învins, o victimă a unor prejudecăți: Iertare, Silvico! Iertare, copii! * * * Pensionat pe caz de boală, la nici cincizeci de ani, Ghiță Solovăstru, zis Ghițescu, se deplasa agale prin centrul urbei către și dinspre nicăieri, cu privirea ațintită spre înainte, și repeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
regulat. Puteam gîndi. Deci asta era. Ultima competiție a sezonului, o competiție la care cu șase luni mai devreme nu am fi îndrăznit să visăm. Și acum eram în mijlocul ei, în stadiul în care pretendenții la titlu se separau de învinși. Scundul și tovarășul lui înalt vîsleau încă în dreptul nostru, remarcabil de lin. Cîștigaseră chiar un mic avans față de noi, dar încă nu mă îngrijoram de asta. Pe culoarul îndepărtat, deținătorii titlului nu dispăruseră complet din cîmpul meu vizual, semn bun
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
aveți dreptate. Interviul nu reprezintă o consemnare exactă a realității, ci o selecție. O interpretare. — E un joc, aruncă Adrian. — Un joc? Un joc în doi, continuă el. Se pune întrebarea: care sunt regulile și cum este declarat învingătorul? Sau învinsul - de la caz la caz. O cafea? întreba el, zâmbind prietenos. Am niște cafea gata făcută în bucătărie, pe aragaz. — Mulțumesc, răspunse Fanny. — Cum o beți? — Fără lapte și fără zahăr. — O decizie foarte înțeleaptă, remarcă Adrian, îndreptându-se spre bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
le-au fost aduse la cunoștință rezultatele grafiate câteva rânduri mai sus. Nu se poate descrie În cuvinte ce au simțit, ele, acea clipă. Dar, nici ce au simțit, mai apoi, când, turbarea de după rezultate, a ajuns aproape de apogeu. Turbarea Învinșilor, evident, vreau să zic. Fiindcă, aceasta, a fost atât de fierbinte, atât de incandescentă, Încât, era gata-gata să producă ireparabile ex și implozii, În creerele și-n inimile tuturor perdanților. Și atunci au fost puse În funcțiune, imediat, contraarmele. De
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
boy-scout el însuși, piratul Corto Maltese este avatarul postmodern al cavalerului rătăcitor ce visează la taina luminii și a dreptății. Ostilitatea lui față de rapacitatea umană, tentația de a se alia cu cei pe care istoria îi rânduiește în poziția de învinși de serviciu, îi conferă lui Corto o energie romantică inconfundabilă. Voiajele lui Corto Maltese sunt tot atâtea ocazii de a explora un secol XX în care granițele etice sunt pe cale de a fi estompate. Solitar și dezabuzat, deschis spre gene
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]