1,434 matches
-
plăcile ventrale externe ale abdomenului albastre cu pete negre. Partea inferioară a capului albă. La femele, coloritul verde este înlocuit adesea prin cafeniu-pământiu; capul cafeniu (uneori verzui) cu sau fără puncte negre; partea inferioară a corpului albă, cu reflexe roșietice. Șopârla de iarbă trăiește în vestul României pe terenuri înierbate nisipoase, pe dune și pe porțiuni pietroase. În Muntenia și Dobrogea, se întâlnește în special pe terenurile înierbate, la liziera pădurilor și în rariști, pe marginea culturilor și chiar în interiorul lor
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
Șopârla de munte sau șopârla vivipară (Zootoca vivipara, cu o denumire mai veche "Lacerta vivipara") este o șopârlă din familia "Lacertidae" răspândită un areal foarte vast, transpalearctic, care ocupă toată Europa de nord și centrală și nordul Asiei, din Irlanda și
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
Șopârla de munte sau șopârla vivipară (Zootoca vivipara, cu o denumire mai veche "Lacerta vivipara") este o șopârlă din familia "Lacertidae" răspândită un areal foarte vast, transpalearctic, care ocupă toată Europa de nord și centrală și nordul Asiei, din Irlanda și Alpii Cantabrici până la fluviul
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
Șopârla de munte sau șopârla vivipară (Zootoca vivipara, cu o denumire mai veche "Lacerta vivipara") este o șopârlă din familia "Lacertidae" răspândită un areal foarte vast, transpalearctic, care ocupă toată Europa de nord și centrală și nordul Asiei, din Irlanda și Alpii Cantabrici până la fluviul Amur și insula Sahalin; spre nord depășește Cercul polar, atingând în Scandinavia și
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
coboară până în Lombardia și se menține pe culmile înalte ale Balcanilor; în Asia înaintează până în stepa aralo-caspo-pontică și deșerturile Mongoliei care îi barează drumul spre est. Este întâlnită și în România și Republica Moldova (prezența în Republica Moldova este discutabilă). În România, șopârla de munte este o specie mai mult montană, legată de arcul carpatic și de Munții Apuseni; lipsește în Dobrogea și în regiunile de câmpie. Este o șopârlă relativ ce nu depășește 18 cm lungime, cu corpul zvelt, cilindric sau ușor
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
întâlnită și în România și Republica Moldova (prezența în Republica Moldova este discutabilă). În România, șopârla de munte este o specie mai mult montană, legată de arcul carpatic și de Munții Apuseni; lipsește în Dobrogea și în regiunile de câmpie. Este o șopârlă relativ ce nu depășește 18 cm lungime, cu corpul zvelt, cilindric sau ușor turtit. Capul este mic, mai lung decât lat; botul obtuz, regiunea gâtului la fel de lată ca și capul, adesea ceva mai lată. Membrele sunt scurte; întinse pe lângă corp
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
hibernare, spre sfârșitul lui septembrie sau în octombrie, și iese din amorțire uneori chiar în februarie. Iernează între rădăcini, sub scoarță, în crăpături de stânci, în sol. La temperaturi scăzute sunt aproape amorțite, de-abia putându-se mișca. Este o șopârlă foarte sperioasă, nu se poate cățăra, iar mișcările ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle măsoară 9 x 11
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
Șopârla de nisip (Eremias argută) este o șopârla din subgenul "Ommateremias", familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în regiunea aralo-caspică până la Munții Altai, iar în sud-vest înaintează până în Dobrogea. Este o specie politipică cu 6 subspecii: "Eremias argută argută" din vestul Kazahstanului, "Eremias
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
Șopârla de nisip (Eremias argută) este o șopârla din subgenul "Ommateremias", familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în regiunea aralo-caspică până la Munții Altai, iar în sud-vest înaintează până în Dobrogea. Este o specie politipică cu 6 subspecii: "Eremias argută argută" din vestul Kazahstanului, "Eremias argută deșerți" comună în tot sud-estul Rusiei
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
În România trăiește numai subspecia "Eremias argută deșerți", găsită mai ales pe dunele din Delta Dunării sau litorale (grindurile Letea, Caraorman, Sărăturile, limanurile Razelmului, punctul cel mai sudic fiind Mamaia); în sudul Moldovei apare izolat la Hanul Conachi. Este o șopârla mică, de 9—15 cm, cu aspect îndesat. Are capul de lungime mijlocie, destul de înalt, puternic lățit în regiunea temporală; botul scurt și rotunjit; nara înconjurată de trei scuturi mai mult sau mai putin bombate. Trunchiul este relativ îndesat, turtit
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
nisipul (homocromie), cu resturile a șapte dungi longitudinale albe, dintre care una vertebrală transformată în oceli albi, cu marginea de culoare închisă. Capul de culoarea nisipului, cu pete mici închise. Abdomenul este alb, cu ușor luciu de smalt, fără pete. Șopârlele tinere au desenul cu dungi longitudinale mai puțin redus, unele dungi sunt neîntrerupte; pe masura ce șopârla îmbătrânește, dungile se segmentează și se reduc; uneori apar dungi închise transversale. Sexele se deosebesc numai după lungimea mai mare a cozii la mascul. Șopârla
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
oceli albi, cu marginea de culoare închisă. Capul de culoarea nisipului, cu pete mici închise. Abdomenul este alb, cu ușor luciu de smalt, fără pete. Șopârlele tinere au desenul cu dungi longitudinale mai puțin redus, unele dungi sunt neîntrerupte; pe masura ce șopârla îmbătrânește, dungile se segmentează și se reduc; uneori apar dungi închise transversale. Sexele se deosebesc numai după lungimea mai mare a cozii la mascul. Șopârla de nisip în cea mai mare parte a arealului sau trăiește în stepele cu loess
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
Șopârlele tinere au desenul cu dungi longitudinale mai puțin redus, unele dungi sunt neîntrerupte; pe masura ce șopârla îmbătrânește, dungile se segmentează și se reduc; uneori apar dungi închise transversale. Sexele se deosebesc numai după lungimea mai mare a cozii la mascul. Șopârla de nisip în cea mai mare parte a arealului sau trăiește în stepele cu loess și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
trăiește în stepele cu loess și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între comună Letea și punctul Gardon apare și printre culturi. Adesea, șopârla de nisip trăiește alături de șopârla de câmp ("Lacerta agilis"). Sapă galerii la adăpostul tufelor de euforbii, "Juncus", "Elymus", "Hippophae", "Salix repens", "Ephedra" etc. Se îngroapă cu multă ușurință în nisip și circulă chiar în nisip. Aleargă, fără ca abdomenul să atingă
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între comună Letea și punctul Gardon apare și printre culturi. Adesea, șopârla de nisip trăiește alături de șopârla de câmp ("Lacerta agilis"). Sapă galerii la adăpostul tufelor de euforbii, "Juncus", "Elymus", "Hippophae", "Salix repens", "Ephedra" etc. Se îngroapă cu multă ușurință în nisip și circulă chiar în nisip. Aleargă, fără ca abdomenul să atingă solul, cu o viteză mare
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
abdomenul să atingă solul, cu o viteză mare, astfel încât imaginea lor nu are timp să se formeze pe rețină, înregistrându-se doar mișcarea, un fel de săgetare prin nisip, de la o tufa la alta. La dezrădăcinarea tufelor, se găsesc și șopârle de nisip îngropate în nisip. Coloritul și desenul lor homocrom le fac invizibile. Hibernează din septembrie sau octombrie până în aprilie. Se hrănește cu diferite insecte (coleoptere etc.), paianjeni, miriapode, lăcuste; beau destul de frecvent apă. Are mulți dușmani, mai ales păsările
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
Șopârla de pădure sau șopârla de luncă, șopârla pontică (Darevskia pontica, cu o denumire mai veche Darevskia praticola pontica, Lacerta praticola pontica) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Șopârla de pădure sau șopârla de luncă, șopârla pontică (Darevskia pontica, cu o denumire mai veche Darevskia praticola pontica, Lacerta praticola pontica) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Șopârla de pădure sau șopârla de luncă, șopârla pontică (Darevskia pontica, cu o denumire mai veche Darevskia praticola pontica, Lacerta praticola pontica) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În România se găsește
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Șopârla de pădure sau șopârla de luncă, șopârla pontică (Darevskia pontica, cu o denumire mai veche Darevskia praticola pontica, Lacerta praticola pontica) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În România se găsește în sud-vestul și sud-estul țării - Banat (Plavișevița, Dubova-Ogradena, Băile Herculane, Coronini, Zlatița, Mehadia, Nadrag, Vârciorova), Muntenia (Plenița
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
și pe lângă bălți, în părțile mai umbrite ale pădurii, atât la câmpie, cât și în zona submontană, până la circa 600 m altitudine, ca și pe văile Cernei și ale afluenților ei, unde urcă până la altitudinea de 400-500 m. Este o șopârlă mică (17 cm). Are capul mic, înalt, botul scurt și obtuz. Trunchiul este lung, subcilindric, ușor lărgit la mijloc. Membre sunt relativ robuste și scurte. Coada lungă (mai lungă de 1,5-2 ori decât lungimea cap + trunchi) și subțire. Nara
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
galben-verde și verde mai intens pe coapsele posterioare, iar la femele alb sau gălbui. Masculii se deosebesc de femele prin talia mai mică, coada și membrele posterioare mai lungi; trunchiul mai scurt, porii femorali mai dezvoltați, coloritul ventral mai verde. Șopârlele de pădure trăiesc în general izolate (mai rar în grupe), sorindu-se pe taluzul potecilor sau pe frunzar. Sunt active din aprilie-octombrie. Evită căldura prea mare, apărând mai frecvent dimineața și după-amiaza târziu. În captivitate sapă în nisip galerii cu
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara, Zootoca vivipara"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască râioasă ("Bufo bufo)", broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]