130,509 matches
-
precis, codificat, neologistic - și unul tradițional, al descrierii "naturale", spontane a stării vremii. Odată depășite constrîngerile exterioare, politice, în structura tipului de discurs au apărut unele modificări. Programele de televiziune au inovat în modul cel mai evident, substituind modelul autorității științifice (meteorologul, sobru, posesor al unui limbaj ezoteric) prin cel al comunicării (tinere prezentatoare, glume, surprize vizuale, dezinvolutură, limbaj colorat de colocvialisme). Ziarele s-au angajat mai puțin în transformare, ele rezervînd de obicei meteorologiei un colț pur informativ, cu date
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
Slavici, Blaga. Lenea și frica, pericolele care îi vânează pe aproape toți oamenii (în viziunea lui Nietzsche) nu-i amăgesc pe ei. Ei trăiesc lecția. Trei mari evenimente, scrie Schopenhauer în 1840, au marcat vremea noastră: gândirea lui Kant, descoperirile științifice, masivă traducere de texte budiste și hinduiste, care ne-au oferit șansă de a ne regăsi rădăcinile. Problemă rădăcinilor e legată de Schopenhauer, de Orient. Acolo sunt rădăcinile. Întorcându-se către Confucius și Budha, Eminescu și Slavici nu fac decât
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
el întemeiata la Piatră Neamț, trimitîndu-si astfel scrierile în neant. Mai tîrziu, în ultimul deceniu al secolului trecut, ajuns profesor la Iași, îl descoperă fostul său coleg A.D. Xenopol, care îi publică producția în bizară să revista Arhiva, mai mult științifică și compromisă, în secțiunea ei literară, de poezia ridicolei Riria (soția istoricului), prezentată, pur și simplu, drept egală lui Eminescu. Încît, și prin Arhiva, izbutise performanță de a fi un necunoscut. De abia în 1906, prin Viață Românească, care se
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
mult mai "mundana" și mai apropiată de noi) pe care simplă trecere a vremii, mai cu seamă cînd nu e nici macar vorba de jumătate de veac, nu le poate tulbură. La urma urmelor, și cartea lui Thomas Kuhn despre revoluțiile științifice a apărut cu deja mai bine de 30 de ani in urma, iar substanță ei intelectuală e departe de a se fi epuizat. Sau, volumele lui Lovejoy, desi evident datate, trebuie citite și astăzi de oricine e interesat de istoria
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
presupoziții fundamentale în gîndirea poetica, una ontologica, cealaltă epistemologica. Conform primeia, literatura este "artă limbajului produsă în activitatea creatoare de poiesis". Cea de-a doua premisa ne declară că "poetica este o activitate cognitivă, guvernată de cerințele generale ale investigației științifice". Firește, cele două premise autorul le "redescoperă" la formaliștii moderni, între care Jakobson, Mukarovsky și Iuri Lotman, pentru ca, în realitate, de acolo le-a luat. Intenția lui, de a stabili o legatura logică între cele două premise, mi se pare
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
nu există simultan, ci sînt stabilite treptat, pe masura ce studiul avansează de la poetica aristoteliana la formaliștii moderni. Nu intru în detaliile cercetării lui Dolezel, pentru că ele ar fi, neîndoios, specioase pentru cititorul prea puțin avizat sau interesat de aspectele tehnice sau științifice ale poeticii. De existență cărții, însă, și acești cititori cred că merită să fie informați. Ea reprezintă un exemplu interesant de analiză rafinată, subtilitate teoretică, și totodată un exercițiu de supraviețuire intelectuală. Călin-Andrei Mihăilescu descoperă în acest studiu toate "păcatele
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
asupra relației psihanaliză-filosofie; de zăbovit mai mult în definirea că hermeneutica a psihanalizei; de trecut prin zonă luxuriantelor patologice ("hermeneutica simptomului nevrotic"), de analizat plăcerea estetică, precum și implicațiile literare în psihanaliza - și invers; de panoramat psihanalitic religia, morală și spiritul științific. De ce oare și-o pierde Vasi atâta timp cu Freud? se întreba Noica nedumerit - și cu nemulțumirea mai generală de a-l vedea pe unul dintre traducătorii Criticii facultății de judecare adăstând și asupra unor Scrieri despre literatura și arta
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
Pleșu și Mihai Șora, de la Virgil Nemoianu și Vladimir Tismăneanu la Dorin Tudoran și Matei Călinescu, și câți alții...), colegii lui Ion Gheorghe Maurer și ai împușcatei îl scot de la naftalină pe ditamai savantul de la Patriarhie! Cea mai faimoasă lucrare științifică a acestuia, Telegrama din 21 decembrie 1989 către Ceaușescu, prin care îi cerea Anticristului să scape țara de "huliganii" de la Timișoara, merita cu asupra de măsură un fotoliu de academician! Poate chiar cel destinat lui Ceaușescu însuși! însă nici măcar nu
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
Prind ocazia să-ți formulez, pe scurt, și sincer, cazul d-tale, cum al văd eu. D-ta ai o formație intelectuală superioară, o complexitate sufletească și un talent depășind cu mult pe al multora. Valoarea d-tale de creator științific e indiscutabila, si este tuturor evidență și potenta d-tale literară. ansa toți au rămas surprinși a nu o vedea pe această din urmă absorbita integral an opere. Există un Vianu oral strălucit, ușor melancolic, fantast cat se ăngăduie an
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
diplomatice, perseverența cu care și-a cucerit treptat poziția de autocrat al muzicii cumulând cele mai ănalte funcții an mai multe țări, condcuerea unor societăți de cinematografie, case de discuri, festivaluri internaționale, fundații pentru promovarea tinerilor artiști și a cercetărilor științifice din domeniu, adică nu numai un imperiu muzical ci și unul financiar. Autoarea ămpleteste abil faptele de viață cu mărturiile și considerațiile despre arta să dirijorala, cu o analiză aprofundată a ceea ce a ănsemnat "era Karajan" la Viena, Berlin, Salzburg
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
în evocarea veșnicei dispute asupra continuității), alegerea autorilor enciclopediei coincide cu poziția dominantă în lingvistică românească, dar existența problemelor controversate este în mod onest și informativ semnalată. În privința "limbii moldovenești", tonul explicației e foarte net: se arată că nu motive științifice, ci doar presiuni politice au determinat, după al doilea război mondial, încercarea artificială de impunere a conceptului. Sînt amintite cererile unor lingviști sovietici că limba moldoveneasca să fie considerată o limbă romanica distinctă, ca și faptul că acestea n-au
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
Gabriela Țepeș Mai mult poate decât an oricare domeniu al cunoașterii umane, ăn cercetarea științifică respectul pentru rigoarea formulării și pentru scrupulul informației se cuvin cultivate dincolo de orice orgoliu al "descoperitorului". an virtutea unei morale consecvențe, si discursul despre cercetarea științifică ar trebui să se "contamineze" cu același spirit al acurateței și al conciziei. Aceasta
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
Gabriela Țepeș Mai mult poate decât an oricare domeniu al cunoașterii umane, ăn cercetarea științifică respectul pentru rigoarea formulării și pentru scrupulul informației se cuvin cultivate dincolo de orice orgoliu al "descoperitorului". an virtutea unei morale consecvențe, si discursul despre cercetarea științifică ar trebui să se "contamineze" cu același spirit al acurateței și al conciziei. Aceasta ar fi, pe scurt, morală lucrării lui Gheorghe Stratan, Galileu! O, Galileu!, apărute la Editură Logos. Ea conține câteva studii care se concentrează asupra biografiei și
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
biografiei și activității lui Galileo Galilei, dar și asupra reconsiderării - accentuat critice - a literaturii monografice românești consacrate personalității savantului italian. an ceea ce privește studiile monografice an sine, cred că părerea cititorului mai puțin avizat, ale cărui preocupări nu șanț riguros științifice, concorda cu aceea a specialistului: gustul lui Gheorghe Stratan pentru corectitudinea informațiilor și pentru exactitatea detaliilor, dublate de erudiție, dar mai ales de o pregătire de performanță an domeniul fizicii, al pun ăntr-adevăr an postura - semnalată, de altfel, si de
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
Sintaxa această nouă și arbitrară a expunerii denaturează, evident, sensul dezbaterii lui Galileu. Conținutul eseurilor lui Gh. Stratan e ănsăsi delimitarea și excluderea, prin operații precise, a erorilor de raportare la text. O precizare binevenită e și aceea că limbajul științific la Galileu avea o terminologie diferită de cea consacrată de istoria științelor și de manuale; an limbajul monografiilor românești (cea a lui Doru Cosma și cea a lui George Lăzărescu) intenția pedagogica a discursului, ca și "comoda fetișizare a informațiilor
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
avea o terminologie diferită de cea consacrată de istoria științelor și de manuale; an limbajul monografiilor românești (cea a lui Doru Cosma și cea a lui George Lăzărescu) intenția pedagogica a discursului, ca și "comoda fetișizare a informațiilor de factură științifică" fac să apară incongruente an planul referințelor la descoperirile făcute de Galileu. Intervenția lui Gheorghe Stratan e și de astă dată pertinenta: "Galilei n-a folosit niciodată cuvântul latin lex său italian legge altfel decât an context religios (lege divină
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
care face o breșă - atât prin ton, cât și prin conținut - an expunerea, altminteri detașata și compactă, făcută an registrul criticii ironice. Oricum, principiul lucrării lui Gh. Stratan, care se reflectă atât an modul de abordare a informației istorice și științifice, cât și an criticile pertinente formulate la adresa monografilor români anteriori, e unul de bun-simț: actul științific, ca și actul literar prin care te raportezi la munca unui savant presupune onestitatea celui care al realizează. Dincoace de retorica omagiala sau de
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
compactă, făcută an registrul criticii ironice. Oricum, principiul lucrării lui Gh. Stratan, care se reflectă atât an modul de abordare a informației istorice și științifice, cât și an criticile pertinente formulate la adresa monografilor români anteriori, e unul de bun-simț: actul științific, ca și actul literar prin care te raportezi la munca unui savant presupune onestitatea celui care al realizează. Dincoace de retorica omagiala sau de respingerile formulate an numele unor principii morale, se află drumul nestânjenit al unei informări corecte. Gheorghe
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
autorizate: Thomas S. Kuhn, autorul unui studiu care nu degeaba poartă cuvantul "revoluție" an titlu, căci la vremea să a revoluționat gandirea an domeniul științelor, dar și an acel al umanioarelor, sau poate mai ales an acesta de pe urma. Structura revoluțiilor științifice a reapărut an traducere românească, semnată de Radu J. Bogdan și cu un studiu introductiv apartinăndu-i lui Mircea Flonta, la momentul oportun. Poate că ar trece neobservată, mai ales că există o traducere anterioară de prin anii '70, daca nu
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
pentru că numele lui Kuhn e deja și la noi inflamat de conotații steril negative, cat si păgubos pozitive. Dacă nu ar sta pe rafturile librăriilor laolaltă cu infamele manuale, poate că i-aș propune o altă lectură acum, una mai "științifică", mergand pe firul receptării ei, al carierei pe care au făcut-o unele dintre conceptele propuse de Kuhn an acest volum, ori al influenței avute de teoria să asupra dezvoltării unor discipline din panoplia științifică dar și din cea umanista
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
altă lectură acum, una mai "științifică", mergand pe firul receptării ei, al carierei pe care au făcut-o unele dintre conceptele propuse de Kuhn an acest volum, ori al influenței avute de teoria să asupra dezvoltării unor discipline din panoplia științifică dar și din cea umanista. Dar așa, cu riscul de a simplifica prea mult, ambițiile mele șanț mult mai modeste: să citim această carte că pe un manual de ăntrebuintare al zaverei timpurilor noastre, ori că pe un tratat de
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
lectură foarte contingenta a unui "clasic", dar o fac pentru că ăntămplător de data aceasta ăntălnirea dintre contingent și "clasic" mi se pare a fi una necesară, pentru ambele părți. Poate n-ar trebui să pornesc de la premisa că Structura revoluțiilor științifice e neapărat un text bine cunoscut. O minimă prezentare este, de aceea, utilă, daca nu obligatorie. Apărută inițial an America la ănceputul anilor '60, cartea a stărnit valva imediat, ăn mare parte atrăgăndu-i autorului oprobiul din partea comunității științifice, o valvă
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
Structura revoluțiilor științifice e neapărat un text bine cunoscut. O minimă prezentare este, de aceea, utilă, daca nu obligatorie. Apărută inițial an America la ănceputul anilor '60, cartea a stărnit valva imediat, ăn mare parte atrăgăndu-i autorului oprobiul din partea comunității științifice, o valvă care a dus nu doar la reluarea ei an ediții succesive ori la consacrarea lui Kuhn, ci l-a obligat pe autor să adauge, la ediția din 1969, un post-scriptum explicativ, ăn care nuanțează cateva dintre conceptele fundamentale
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
volum reprezintă, anca și acum, erezie curată din punct de vedere al unei epistemologii tradiționale a științei: că apariția și declinul ideilor an știință, dinamica descoperirilor, promovarea și descalificarea unor curente de gandire ar reflecta modul an care funcționează comunitatea științifică, o comunitate ănteleasă mai curand an sens retoric și foucauldian contemporan, ca mecanism de putere, cu strategii de excludere și includere, decat că pantheon al rațiunii, unde din cand an cand strălucește orbitor astrul cunoașterii, pe care numai dacă nu
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
putut ajunge la o astfel de concluzie blasfemică un fizician format la Harvard, care la ănceputul anilor '50 publică, după cum se cuvine, studii de specialitate an reviste de fizica? Schimbăndu-si, de fapt, cariera, adică ieșind din comunitatea sa inițială, cea științifică: din fizician, Kuhn a devenit istoric al științei. O modificare esențială, care al făcea deja un outsider, apt să vadă domeniul pe care al părăsise cu alți ochi. ăntr-o altă carte a sa, Tensiunea esențială (și ea tradusă an românește
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]