2,322 matches
-
nota 21. 111. Trupele rusești au suferit două înfrângeri la Plevna; una, la 8/20 iulie, când au pier dut peste 3 000 de oameni și a doua la 18/30 iulie 1877, când au pierdut peste 7000 de matei țariste este că turcii nu aveau cavalerie. Dacă turcii ar fi avut cavalerie, ar fi fost un dezastru: armata centrală rusească, care era armata principală, ar fi fost nimicită. În fața acestei catastrofe, țarul Alexandru adresează prințului Carol telegrama istorică prin care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu felonia. anul 1876 319 oameni, dintre care 168 de ofițeri. În această situație, dacă Osman-pașa ar fi trecut la contraofensivă, teatrul de război s ar fi mutat către Dunăre, punând în pericol, în eventua litatea altor înfrângeri ale armatelor țariste, însuși teritoriul țării noastre, fapt care a impus - la solicitarea oficială a comandamentului rus - intervenția noastră necesară în război. V. mai departe, p. 367. 112. Telegrama - la care Bacalbașa se va referi pe larg mai departe (v. p. 367, nota
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
demisia din guvern la 5/17 ianuarie 1877, spre a reveni, numai pentru câteva săptămâni, ca ministru de Finanțe, la 27 ianuarie 1877. 121. După unele succese inițiale, trupele sârbești ajutate de voluntari ruși și de ofițeri superiori din armata țaristă (generalul Cerneaev era comandant suprem, iar colonelul Komarov, șeful Statului-Major al armatei sârbești) s-au retras sub presiunea armatei turcești, superioară numeric, în timp ce muntenegrenii rezistau eroic și înregistrau vic torii asupra turcilor. În aceste condiții, după pierderea văii Moravei, turcii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
banii statului, dând cu împrumut banii publici și cu termen nelimitat la favoriți de ai săi“ („Adunarea Deputaților. Ședința de la 19 martie 1877“, MOF., nr. 91, 22 aprilie/4 mai 1877, p. 2686). 18. Încă de la începutul anului 1877 Rusia țaristă se înțelesese cu Austro-Ungaria - cu ajutorul cancelarului Bismarck - oferindu-i acesteia ca preț al neutralității sale Bosnia și Herțegovina, cu excepția sangeacului Novi-Bazar și asigurând-o că nu va crea un mare stat slav în Peninsula Balcanică; ea își rezerva, totodată, sudul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trecerea armatelor ruse este combătută de P.P. Carp, Manolachi Costachi, B. Boerescu și Dimitrie Sturdza; o susțin prințul Dimitrie Ghica, care e raportorul, I. Brătianu și Kogălniceanu.39 342 bucureștii de altădată 37. În realitate politica de expansiune a Rusiei țariste, precum și a celorlalte imperii reacționare vecine (habsburgic, otoman) a împiedicat dezvoltarea normală a țărilor ro mânești. Războaiele purtate de aceste state pe teritoriul țării noastre, jafurile și distrugerile oștilor cotropitoare au provocat poporului român pierderi incalculabile. Rusia nu urmărea, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe care o afișa cu ipocrizie, ci una de expansiune, în dauna Imperiului Otoman, așa cum am mai menționat în notele subliniare ale cărții de față. În perioada 1769-1854, când Muntenia și Moldova au fost ocupate de câteva ori de armatele țariste, au fost aduse pagube țărilor românești evaluate la 200 000 000 lei aur (64 516 kg aur). „La aceasta se adaugă faptul că în 1812 Imperiul ța rist a încorporat teritoriul românesc al Moldovei dintre Prut și Nistru pe care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
potrivit unui raport din 20 iunie 1877 al agentului diplomatic austro-ungar la București, Zwiedinek von Sudenhorst - că „gestul protocolar nu are nici o importanță, deoarece are ferma convingere că urmările războiului, chiar dacă Rusia va fi învingătoare sau învinsă, vor prăbuși absolutismul țarist și vor deschide calea democrației“. Vizionarul C.A. Rosetti avea așadar intuiția unor evenimente care se vor petrece întocmai cum presupunea el exact peste patru decenii (Beatrice Marinescu, Aurel Duțu, Șerban Rădulescu-Zoner, Bucureștii și epopeea Independenței, 1877-1878, Ed. Academiei, București
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a patra, prințul Gorceakov și I.C. Brătianu; în a cincea, contele Adlerberg, ministrul Casei imperiale cu Mihail Kogălniceanu etc. (MOF., nr. 119, 28 mai/9 iunie 1877, pp. 3478-3479). 83. Oficialitățile române erau acum pe deplin edificate asupra pretențiilor Rusiei țariste, care vizau integritatea teritorială a țării, garantată numai formal prin convenția româno rusă. Astfel, într-o discuție a principelui Carol cu cancelarul Gorceakov, la 2/14 iunie 1877, la Ploiești, aceasta din urmă a recunoscut că România are absolută nevoie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Memoriile, vol. X, p. 12), în preajma și în timpul acțiunii de forțare de către ruși a trecerii Dunării, de la Zim nicea la Șiștov, în noaptea de 14/26-15/27 iunie 1877, pe un pod de vase. 91. Afirmație des repetată de diplomația țaristă, dar nu și de șefii armatei (marele duce Nikolai, spre exemplu), care doreau totuși să coopereze cu armata română, al cărei ajutor îl considerau necesar în confruntările cu armata turcă, peste Dunăre. Astfel, la începutul Românii cereau să intre în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Paris din 1856, care a pus capăt Războiului Crimeii. Mihail Kogălniceanu, om politic de mare perspicacitate, și care a manifestat în această perioadă o explicabilă prudență în problema stabilirii unor relații prea strânse cu reprezentanții oficiali ai politicii expansioniste țariste, îl avertiza pe principele Carol, într-o scrisoare personală din 20 iunie/2 iulie 1877: „...ce este probabil este că cu toate garanțiile Convențiunii, împăratul privește ca o chestiune de onoare pentru domnia-sa de a ne relua Basarabia spre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
original, În mapa soțului meu. Am primit și tabelul În care sunt consemnate obiectele ce v-am trimis dar observ că În acest tabel nu figurează fotografia vărului meu - poetul Mateevici 381, din Basarabia. Se prezenta În haină de student țarist. Oare n-o fi ajuns la Dv.? În acest caz cereți-o cumnatului meu382. Cu cele mai alese urări de succes În nobila muncă ce depuneți. Vă rog să primiți asigurarea deosebitei mele stime. (Dina Sturzu) 2 Deva, 4.I.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
indiscreții răuvoitoare din partea fiilor proveniți din căsătorii anterioare, ca și la cinice manipulări ale documentelor de către biograful interesat mai ales de amănunte picante și rumori scandaloase. Mi-a arătat, la un moment dat, pașaportul cu care mama sa părăsise Rusia țaristă. „Mă Învinuiește, acest Atlas, că mi-aș fi falsificat originea. Ca să-mi neg evreitatea, adică. Numai că familia mea se numea În rusește Belîi. Alb. Albu. Chiar așa. Privește: Liza Belia. De aici a venit Bellow, nu din altă parte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Rădăcinile desintegrării societății europene. Ziarul pretindea că extraordinarul document despre conspirația contra creștinătății, a țarului și a societății fusese produs „undeva În Franța” și descoperit În condiții, firește, misterioase. După un an, „documentul” (de fapt, un fals fabricat de Ohrana țaristă) apărea, sub patronajul Gărzii Imperiale, Într-o versiune extinsă, sub formă de volum. Difuzat cu mare zgomot, pus la dispoziția curioșilor ca un soi de obligatoriu avertisment În „plic negru”, volumul, aflat la Începutul unei inegalabile cariere, avea ca editor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Poliție respectivă a eliberat certificate sau dovezi că sunt supuși poloni, dar fără pașapoarte și fără bilete de liberă petrecere. e) Sunt supuși ruși, ucrainieni care posedă bilete de liberă petrecere, iar ca pașaport au avut pașapoarte a statului rus țarist dinainte de 1917. IV. Având în vedere cele raportate mai sus, Am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune ca chestiunea străinilor să fie clarificată, ordonându-se: a) După ce criteriu ne conducem la alegerea apatri zilor. b) Cum să se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
interesele În regiuni Îndepărtate. Putem periodiza, Într-un scurt fragment istoric, politicile de securitate ale României În felul următor: 1. Supraviețuirea post-independență (1878-1883). Caracteristicile fundamentale ale acestei perioade vizează setarea instrumentului militar pentru pararea unei agresiuni din partea fostului aliat, Rusia țaristă, și racordarea la realitățile politice continentale de după războiul franco-prusac. Subsistemul de relații internaționale fiind unul bipolar, dominat de rivalitatea Austro-Ungaria - Imperiul Țarist, România trebuia să aleagă o tabără pentru a-și asigura supraviețuirea, ceea ce a și făcut prin semnarea, În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1878-1883). Caracteristicile fundamentale ale acestei perioade vizează setarea instrumentului militar pentru pararea unei agresiuni din partea fostului aliat, Rusia țaristă, și racordarea la realitățile politice continentale de după războiul franco-prusac. Subsistemul de relații internaționale fiind unul bipolar, dominat de rivalitatea Austro-Ungaria - Imperiul Țarist, România trebuia să aleagă o tabără pentru a-și asigura supraviețuirea, ceea ce a și făcut prin semnarea, În 1883, a tratatului secret de alianță cu Austro-Ungaria și Germania. 2. Aliat minor al unor mari blocuri continentale (1883-1918), scopurile statului fiind
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
în mișcarea pentru punerea în drepturile sale a limbii române în Basarabia. Este unul dintre redactorii revistei bisericești „Luminătorul”, care apare la Chișinău din 1908, alcătuiește și editează pe banii săi manuale de limba și literatura română. Îndepărtat de autoritățile țariste și exilat în regiunea Smolensk, apoi în ținutul Hersonului, revine în Basarabia în toiul evenimentelor revoluționare din anul 1917 și se încadrează în activitatea de naționalizare a învățământului public. La 4 iulie 1918 arhimandritul a fost hirotonit vicar al Mitropoliei
GROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
parte și de alta a Prutului. A fost redactor literar al gazetei „Basarabia” (Chișinău, 1906-1907) și a ținut conferințe cu teme sociale și culturale. Din cauza activității sale de încurajare a manifestării sentimentelor patriotice românești, este expulzat în România de guvernul țarist (1907). S-a reîntors la Chișinău în 1917. C. a debutat în 1891, în revista „Amicul copiilor”, condusă de Z.C. Arbore și Victor Crăsescu. A colaborat la „Epoca”, „Gazeta politică și literară”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața Basarabiei” ș.a. Volumul Povestiri
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
acolo unde autocrația rusă pregătește terenul unei hibridizări ideologice ce pregătește marele Octombrie 1917. Trecerea de la lupta solitară a nihiliștilor la organizarea de oțel a bolșevicilor nu anulează, în nici un moment, apetitul sangvinar și mesianic. Confruntarea dintre aparatul de represiune țarist și organizațiile subterane ruse alimentează violența ce colorează revoluția și războiul civil rus. Amoralismul marxist al leninismului este soluția pe care socialdemocrația rusă o dă provocării re pre zentate de urgența revoluției. Centralismul democratic, fetișizarea unității de partid, predilecția pentru
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
semnalat recent în articolul „Perceptions on Imperial Legacies in the Balkans: The Romanian Lands”95. 1) Trebuie să urmărim și să evaluăm influența numeroaselor entități imperiale care au stăpânit teritoriile românești: Imperiul Roman, Imperiul Bizantin, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și Imperiul Sovietic de după 1945. Există oare o „tradiție măreață” în Europa de Sud-Est (un amalgam de moșteniri greco-romane, bizantine și otomane)?96 Dacă da, care a fost/este impactul ei? (p. 66) 2) Aceste influențe se manifestă atât în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Rusiei, dar partea sovietică a refuzat să accepte că acele tratate erau inechitabile. Divergența a fost reflectată în articole incisive de ambele părți. La întâlnirea din 10 iulie cu socialiștii japonezi, Sasaki Kouzo și alții, Mao Ze-dong a reamintit cotropirea țaristă a teritoriului chinez și a menționat în aceeași idee și problema preluării de către Uniunea Sovietică a unui teritoriu japonez, ca și revendicările teritoriale românești sau ale altor state din estul Europei față de sovietici. în aprilie 1964, economistul sovietic Valev a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ale fostelor republici sovietice. Kuzio afirmă că istoriografia sovietică post-1934 se afla în slujba construirii unui mit al spațiului sovietic în care Rusiei îi revenea rolul de frate mai mare în raport cu celelalte popoare. Principiile acestei istoriografii erau reabilitarea trecutului imperialist țarist, ilustrarea superiorității ruse, accentuarea misiunii civilizatoare a Rusiei și incapacitatea non-rușilor de a crea state independente. De asemenea, era subliniată ideea că teritorii ca Ucraina și Belarus nu constituiau anexări, ci reîntregiri ale spațiului rus. Toate aceste idei sunt aprig
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să populeze ținutul dintre Prut și Nistru, sub noile autorități rusești. Cu toate că au existat și există suficiente documente care au consemnat pas cu pas întreaga viață socială, culturală și politico-administrativă în decursul celor peste o sută de ani de stăpânire țaristă, adevăratele evenimente petrecute acolo se cunosc destul de puțin. De aceea în paginile de față, cu mijloacele noastre modeste de investigare, ne propunem să dezvăluim însemnările istoriografice lăsate de o serie de reprezentanți ai vremii, spre cinstea lor și a susținătorilor
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
declanșat o mare tragedie printre locuitorii provinciei. Se spunea că trei zile au umblat neamurile să-și ia rămas bun, autoritățile având grijă să-i convingă că despărțirea era de data aceasta definitivă. Imediat după anexare, printr-un “ucaz” (ordin) țarist a fost acordat un termen de optsprezece luni pentru lichidarea proprietăților (averilor) existente în Basarabia pentru cei care doreau să rămână în Moldova veche sau să părăsească Basarabia. Acest lucru a permis ca pe sume neînsemnate să fie dobândite imense
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
de impozite către stat pe o perioadă de trei ani și scutirea de serviciul militar timp de cincizeci de ani, iar țăranii rămâneau liberi. Însă toate înlesnirile acordate provinciei basarabene au avut de fapt un scop propagandistic, prin care guvernul țarist dorea să convingă națiunile balcanice că, prin trecerea acestora sub tutela Rusiei, ar 185Memoriile refugiului beneficia în continuare de o largă autonomie. În vederea aplicării principiului de autocârmuire este numit un guvernator civil în Basarabia, în persoana unui fost logofăt al
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]