34,291 matches
-
pentru a putea supraviețui social în traiul de zi cu zi sunt văzuți ca fiind rebuturile societății, ca fiind cei ce nu au reușit în viață. Kabir a fost întrebat “maestre de ce mai teși ?” el fiind priceput la războiul de țesut, “la vârsta ta numai trebuie să lucrezi” el fiind la aceea dată în etate. Răspunsul său ar trebui să ne trezească din letargia obișnuinței de a mai repeta greșeli ale trecutului “cum aș putea să mă opresc din a-L
MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
-
de comunism. Pe mine nu mă interesa, eu deși nu aveam nici ce mânca, eram tare fericită. Număram furnicile, culegeam flori, jucam pietricele, îmi făceam păpuși din coceni de porumb cu rochițe din cârpe rămase de la mama de la războiul de țesut, priveam stelele, prindeam peștișori din râul Beica, culegeam ciuperci. Nu aveam timp să mă plictisesc. Viața mi se părea minunată. Mă încântau stelele și Luna. De unde veneau ele? totul în jurul meu era plin de mister. Nu avea cine să îmi
NAŞTEREA POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367307_a_368636]
-
petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
de pe strada Poarta Șchei, casă existentă până și astăzi (la nr. 14), ea fiind acum cu pereții verzi și scorojiți. Prințul îi aducea Catharinei daruri rare și scumpe, îi spunea vorbe aprinse și tăcerile lor căpătau grai; iar ea lăsa țesutul, și-i răspundea cu ochi plecați. Din păcate, cu toate aceste clipe frumoase, suntem martorii unei cumplite drame, căci Vlad Dracul, la cei 34 de ani ai săi, era deja căsătorit (din conveniență). Incă un motiv ca familia fetei să
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
durere: “Isuse, Învățătorule, miluiește-ne” (Luca 17, 13). Durerea celor zece oameni era neînchipuit de mare. Erau bolnavi de cea mai îngrozitoare formă a suferinței omenești, de lepră. Microbul leprei infectează pielea bolnavului, acoperă tot corpul de răni purulente, descompune țesuturile, macină vasele, desfigurează chipul până la epuizare totală. Fiind o boală molipsitoare, cele mai aspre măsuri s-au luat încă din vechime pentru întâmpinarea și înlăturarea ei. Însăși legea lui Moise poruncea ca leproșii să fie îndepărtați și izolați de orice
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
poalele munților trainici, cu adăpostul văilor adânci și cu libertatea cutezanței spre înălțimi. Dar pașii care-l interesează pe poet sunt pași care nu se opresc niciodată. Este spațiu și sunt momente, în exprimarea poetului, înțelese, însă, ca incrustații în țesutul infinitului. „Timpul se cerne ca un praf de vis / și ne trezim că peste noi a nins / [...] / mi-e sufletul puțin cam ruginit, / dar nu sunt sigur, sigur c-am murit”. Este o poezie, cea a lui Mircea Tudose, care
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
pe nimeni : Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarma'n colb de cronici; Din trecutul de mărire v'ar privi cel mult ironici ». Chiar... ce au ei oare, acesti pigmei (din punct de vedere cultural) contemporanii noștri, cu masa musculară și țesutul adipos bine reprezentate, cu strămoșii care fie dorm în cronici, fie sunt pictați în bisericile noatre vechi, în mănăstiri, cu chipurile lor ascetice, alungite de post și rugăciune ori de suportarea lipsurilor în îndelungate bătălii în lupta lor de neatârnare
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
aprobat să treacă la secția pe care a dorit-o de la bun început: ortopedie. Nu se consumaseră trei săptămâni de când se afla aici și deja se bucura de simpatia medicilor și a întregului personal. Obișnuită cu tot felul de leziuni, țesuturi, nervi și organe bolnave, lovite, obturate, secționate și reparate ori înlocuite și fiind extrem de comunicativă, blândă și prietenoasă cu colegele și cu pacienții, era apreciată și dorită de toată lumea. Era curtată de mulți băieți, medici ori asistenți, stagiari ori deja
ISPITA (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364599_a_365928]
-
Nimfe cu copite se scăldau în izvoare halucinante Femei învelite în crini Șerpi întârziați la mijloc de drum aproape zâmbind printre cute Lemne pluteau zăpăcite pe râuri de palavre Țesători dirijau întețit șoapte de iubire sau pradă La războiul de țesut din iatac chinul suprafeței doinea plângerea firului in ochii larg deschiși, sprâncene aplecate dinți încleștați în tăcere Se făcea noapte în iatac. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Cupola de gheață, iarna fără sfârșit, straturi frigorifere cugetări
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
pentru un copil ca mine. Gâfâiam, mă întreba mama dacă este greu, spuneam nu și eram tare mândru pentru orice treabă pe care o făceau oamenii mari și la care ajungeam și eu. De cu toamna, punea mama războiul de țesut pentru peretare sau pânzeturi, motiv pentru mine să o ajut, pregătind ața pe care o treceam de pe sculuri, folosind vârtelnița și sucala, pe țevile suveicilor. Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
friguri. Nu putea mișca nici capul, nici picioarele, dar putea auzi destul de clar zgomotele din jurul ei. Își aminti de otravă și de dorința ei de jetfă, de înțepătura dorită. Mâna stângă se învinețise strânsă de brățară, nelăsând pericolul să străpungă țesutul. Așa deci..., înțelese pe dată că jertfa nu îi era ursită ei, ci bărbaților din viața ei. Începu să se teamă și întredeschise ochii. Pe dată, zumzetul de veselie căpătă culoare și primi răspunsul: va supraviețui totuși, datorita brățarii. „Da
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
deosebit interes, precum un roman polițist, scris de adevăratelea de ceea ce sunteți: colonel și avocat. Dumneavoastră sunteți avocatul celor mulți, considerați „talpa țării”, a celor care au păstrat tradițiile moștenite din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din care se alcătuiau pe vremuri veșminte, a modelării lutului din care se făceau nu numai oale și ulcele ci și adevărate opere de artă, descoperite în situri arheologice. Aș cita de la pagina 240, un paragraf semnificativ: „Convingerea mea
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
în colțul dinspre apus, un mic păianjen și-a țesut o plasă fină. Îl văd cum stă la pândă sperând că o să vină vreo gâză, dar e trist, n-a prins nimic. Să fie oare-Arachne, cea care a-ntrecut pe-Athena în țesut de pânze-alese? Zeița, umilită, cu ură le rupsese fiindcă de-a lor splendoare s-a temut. S-a spânzurat artista durerea ne-ndurând. N-a suportat să fie pedepsită doar pentru că fusese de soartă hărăzită să-și țeasă-aproape fiecare gând. S-
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348657_a_349986]
-
cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natalˮ. Elena Buică își scrie cărțile dând impresia că inima-i generoasă a devenit o oglindă mărginită de nestemate și că fiecare vorbă izvorăște din gândul îndelung sedimentat țesut pe canavaua unde se îmbrățișează mii de emoții, senzații, trăiri indicibile. De aceea cititorului nu-i rămâne decât să se îndrăgostească de fiecare carte scrisă de Buni acolo, departe, în Canada depărtărilor nemărginite. Voichița PĂLĂCEAN-VEREȘ Cluj-Napoca 15 octombrie 2014 Referință
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
într-un plan spiritual, mai bun, mai purificat, unde legătura cu Divinitatea este mai ușor de realizat. Casă tradițională din lemn, specifică localității Ibănești este alcătuită din: tindă (prima cameră), conia (bucătărie), camera propriu-zisă în care se află : războiul de țesut, patul cu zestre, patul de dormit, vârtelnița, mașina de cusut, canapei (ladă cu spătar în care se țin hainele), sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți cu: laturi (peretar), covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
război, în case se mai păstrează laturile, ștergarele, icoanele, iar costumul popular se mai îmbracă la nunți, la biserică de Rusalii. Cu ocazia festivalul în încinta casei a fost organizată o șezătoare în care au împletit meșteșugul torsului și al țesutului cu pregătirea de produse culinare tradiționale și cu mici scenete pline de umor. După cum ne spune doamna Dorina Farcaș, directoarea Căminului Cultural Ibănești, șezătoarea era unul din principalele moduri de întâlnire a locuitorului satului, un adevărat spectacol popular în care
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
întâlnire a locuitorului satului, un adevărat spectacol popular în care munca se împletea cu distracția. Cu o zi înainte de șezătoare oamenii se sfătuiau unde să aibă loc șezătoarea. Aceasta se ținea, de obicei, la casa unde se afla război de țesut. Aici torceau, țeseau, se ospătau, glumeau. Una din femei striga: „Să vie, să vie/ Să vie, să vie, /să vie Dorinu lu' Florea Pâlșului./ Când începeau să vină bărbații în șezătoare una din femei spunea: „Șezătoarea ni-i deplin/ Fete
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de țesut, urzar, vârtelniță, sucală, canapei, o masă cu scaune, un pat pe care dormeau copiii, a cărui saltea era plină cu pănușuri sau paie. La pat se punea șipcă și deasupra se punea covor numit libideu sau țolincă, pe perete peretare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
linguri, furculițe din lemn. În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
țări grupuri de copii sau familii aici, la Botiza. În vara lui 2010 am avut un grup de doamne din înalta societate a Americii. Au stat aici câteva zile, au învățat plantele care sunt folosite pentru obținerea culorilor, apoi tehnica țesutului, obiectele pe care le folosim. Cu aceste covoare am ajuns la Londra, în Lituania, am fost în America, la New York, invitată de Institutul Cultural Român, am avut o expoziție la Washington, la "Maison Frances", împreună cu un mare artist român, Mircea
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]