5,392 matches
-
instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor culturale; sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării formatorilor și al perfecționării personalului de specialitate; editează și difuzează publicații de specialitate pentru rețeaua județeană a așezămintelor culturale; realizează programe de educație a adulților în parteneriat cu instituțiile de profil din țară și din străinătate; inițiază și sprijină proiecte și programe de promovare a obiceiurilor și tradițiilor populare etc. (Legea nr. 292/2003). • Bibliotecile județene, orășenești și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dar și ca urmare a creșterii ofertelor cu caracter educațional, civic și cultural. • Biserica are o contribuție majoră la realizarea educației moral-religioase a adulților, fiind inițiate, în acest sens, o serie de demersuri cu caracter educativ adresate credincioșilor: înființarea unor așezăminte religioase, organizarea unor manifestări diverse, în conformitate cu valorile spiritual-morale și cultural-artistice creștine, dar există și o serie de inițiative caritabile, de servicii comunitare educaționale și sociale derulate de centre sau ONG-uri aparținând diferitelor culte. Biserica rămâne, în continuare, un pol
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și baze de date pentru a facilita utilizarea lor în scopul informării; • O.G. nr. 42/2000 privind îmbunătățirea finanțării unor programe de dezvoltare sectorială inițiate de Ministerul Culturii; • Legea nr. 292 din 27 iunie 2003 privind organizarea și funcționarea așezămintelor culturale. Pe lângă aceste legi, care au în vedere mai mult instituțiile de cultură ca ofertante de educație generală pentru adulți, au apărut și altele care să creeze cadrul de protejare, de sprijin și reparatoriu pentru a facilita accesul la educație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acesta, la condițiile în care îi va permite participarea la formarea profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta. • Finanțarea educației generale a adulților este stipulată în Legea nr. 292/2003, care prevede că așezămintele culturale sunt finanțate din venituri proprii și dinalocații de la bugetul local sau de la cel de stat. Finanțarea activității de formare profesională continuă și promovare socială a persoanei, desfășurată de instituțiile publice de cultură, se face potrivit prevederilor O.G. nr.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un edificiu destinat curtei de jurați, În comemorarea mărețului act săvârșit acolo la 17 octombrie, anul 1870. Vă rog, totodată, a primi și din parte-mi una sută galbeni pentru zisa subscripțiune” . Domnitorul considera Însă achitarea conspiratorilor „o lovitură dată așezămintelor liberale din România”, iar guvernul M. C. Epureanu Își prezintă demisia care este respinsă de Carol . Astfel, cei acuzați de către guvern și autorități au ajuns a fi socotiți nevinovați, prin verdictul Curții cu Jurați de la Târgoviște, din 17 octombrie 1870
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
Chiar dacă nu a fost prezent la ceremonie din cauza stării precare a sănătății, prințul Ferdinand a trimis o telegramă prin care Își exprima gândurile față de deschiderea palatului universitar . După Încheierea festivităților publice, perechea regală a fost invitată să viziteze și interiorul așezământului. Regina a dezvelit o placă pe care profesorii i-au Închinat-o , după care oaspeții, Însoțiți de arhitectul Blanc au vizitat sălile, laboratoarele și biblioteca. Tot cu ocazia inaugurării a fost organizată o expoziție de arheologie preistorică sub coordonarea lui
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
cum era supranumit În timpurile medievale) se poate lăuda cu existența unei instituții de Învățământ superior Încă din anul 1581, când principele ardelean Ștefan Báthory XE "Báthory" a Înființat aici un colegiu universitar iezuit, care a funcționat până În 1603. Acest așezământ poate fi considerat un strămoș Îndepărtat al actualei universități clujene, dacă ne gândim numai la faptul că el era situat pe aceeași stradă Îngustă, flancată de școli reputate până În zilele noastre, pe care se Înalță și sediul impozant al Universității
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi reînființat În anul 1698. Restaurarea Învățământului universitar catolic la Cluj-Napoca era prilejuită de instaurarea stăpânirii habsburgice În Transilvania, sub a cărei administrație provincia va porni pe drumul lung și inevitabil al modernizării. În 1776, după desființarea ordinului iezuit, conducerea așezământului universitar clujean a fost preluată de călugării piariști, iar din anul 1786 colegiul primește o nouă denumire: „Liceul Regesc Academic”. Porțile sale erau deschise acum studenților aparținând tuturor confesiunilor. Dar tot acum Începea și dansul amețitor al conflictelor prilejuite de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
luate În favoarea limbii maghiare Îi vor provoca pe români. Bazându-se pe argumentul că reprezintă majoritatea populației provinciei, ca și pe creșterea continuă a ponderii lor În cadrul publicului școlar, românii vor solicita mereu, În anii care vor urma, Înființarea unui așezământ universitar românesc la Cluj-Napoca, iar neacceptarea revendicărilor lor va determina, ca Întotdeauna, accentuarea frustrărilor și a nemulțumirii. În pofida acestor nemulțumiri, mulți români ardeleni vor continua să Învețe cu succes la Liceul Academic din Cluj-Napoca, În latină, În germană sau În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1 octombrie 1919 se Înființa noua Universitate românească din Cluj-Napoca. Numită, În mod curent, În primii ani de funcționare, „Universitatea Daciei Superioare”, ea va primi, din anul 1927, o nouă denumire oficială: Universitatea „Regele Ferdinand XE "Ferdinand" I”. Întemeietorii noului așezământ universitar, străluciți intelectuali români din Ardeal și din Vechiul Regat, deși nu erau mai puțin animați de idealul naționalist decât omologii lor maghiari, au avut meritul de a Înțelege că sentimentele patriotice nu sunt suficiente pentru a edifica o operă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trei trepte (începător, gimnazial, academic). Nivelul academic avea trei facultăți (filosofică, juridică, teologică) și două cursuri speciale extraordinare (geometrico-practic și economic). Absolvenții primeau titlul de „laureat în științe și arte” (filosofie), avocat (juridică), inginer civil (cursurile de matematică aplicată). Acest „așezământ de învățături superioare universitare... sâmburele din care se dezvoltă Universitatea din Iași”, cum spune A.D.Xenopol, a avut, după cum se știe, printre profesori pe Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Iacob Cihac, Eftimie Murgu, maiorul Singurov, Simion Bărnuțiu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Delavrancea ș.a.) se desfășoară serbările jubileului de 50 de ani ai Universității și 75 de ani ai Academiei Mihăilene. Acestea cuprind, între altele: vizite la Liceul Internat și Școala Normală „Vasile Lupu”, la Trei Ierarhi și Sf. Nicolae Domnesc, la așezămintele Sf. Spiridon, pelerinaj la mormântul lui Mihail Kogălniceanu și dezvelirea statuii acestuia în fața Universității, deschiderea festivă a cursurilor pentru anul universitar 1911/1912. Festivitățile se încheie cu o vizită la Cetățuia, unde se pune piatra fundamentală a 42 noilor construcții
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ABC b) BCA c) CAB d) ACB 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) ideea aducerii unui prinț străin a fost formulată în programul “partidei naționale” B) Carol depune jurământul ca domn constituțional C) apare “Așezământ politicesc” semnat de Simion Marcovici a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) forma de organizare specific spațiului românesc a fost obștea sătească B) Andrei al II- lea
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
luptă. Înaintea atacării Transilvaniei, el a instigat cu cinism, prin agenții săi, populația română la răscoală, după care, odată instalat la Alba Iulia, a înăbușit cu cruzime zisa răscoală. În Țara Românească a legat țăranii de moșiile boierești prin legea „Așezământului lui Mihai”, legarea de glie. Masele largi românești din Ardeal și Moldova n- au cunoscut vreo îmbunătățire semnificativă a stării lor în timpul domniei lui Mihai - dimpotrivă, dările au crescut, pentru că armata de mercenari costa mult. „Unirea” realizată de Mihai o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
robi nu sunt” vine să preîntâmpine și să anuleze tendința titularilor de beneficii de a intensifica exploatarea țăranilor dependenți care, în decursul timpului, au pierdut dreptul de a se muta de pe o moșie pe alta, fiind legați de glie prin așezământul din 1628 dat de domnitorul Miron Barnovschi Moghilă. Deoarece pe moșia boierească sau mănăstirească erau și robi țigani, proveniți din danii, din cumpărare sau din toți prinșii războaielor și năvălirilor, cu timpul, țăranii dependenți, în noile condiții economice, au fost
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și stăpâni erau reglementate de dreptul robilor, deosebit de legea țării - obiceiul pământului - după care se conduceau toți ceilalți locuitori ai țării. Robii puteau fi vânduți, dar nu individual, ci pe familii sau sălașe, spre deosebire de țăranii vecini care, așa cum o precizează așezământul lui Constantin Mavrocordat din 1 ianuarie 1749 „când se va vinde moșia, oamenii să nu se vândă, ci ca niște săteni ai satelor în sat să rămâie, făcând slujba obișnuită...” <footnote Ibidem. footnote>. Robii țigani ai mănăstirii Moldovița, ai căror
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
beneficiilor mănăstirii și prigonitor al vămenilor, pe care i-a târât prin procese și judecăți, având, cum era de așteptat, câștig de cauză. Desele conflicte dintre vecini și stăpâni - mănăstiri și biserici - îl determină pe Constantin Mavrocordat să emită un așezământ la 12 ianuarie 1742, prin care reglementează raporturile dintre cei de mai sus și stabilește: „tot omul casnic ce va ședea pe moșie mănăstirească, ori om domnesc, ori boieresc, ori slujitor, orice fel de breaslă ar fi, să aibă a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1760 și 11 ianuarie 1761 „câmpulungenilor și vămenilor să vâneze și să prindă pește pe domeniile mănăstirii, afară doar de cei care au învoială cu egumenul și plătesc pentru aceasta” <footnote T.Bălan, op. cit., vol. II, p.95 footnote>. Prin așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 3 septembrie 1776 s-a hotărât „a tot felul de băuturi să fie și să se vândă numai stăpânului moșiei, și locuitorii să nu fie slobozi a vinde întru alt chip vreun feliu de băutură
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
p. 83; Arhivele Statului Suceava, Colecția de documente feudale, V/39. footnote>. Guvernul austriac a publicat un apel în limba română prin care „declară solemn că noua stăpânire, ținând seama de caracterul românesc al Bucovinei, va păstra toate legile și așezămintele țării, va respecta toate drepturile și libertățile poporului de baștină și va ocroti cu toată îngrijirea drepturile poporului românesc” <footnote Aurel Morariu, Bucovina (1774-1914), Librăria și papetăria Pavel Suru, București, p. 38. footnote>. În primii ani ai noii stăpâniri a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Bisericesc, vămenii ajung în situația țăranilor dependenți de pe domeniile coroanei, situație asemănătoare cu cea a țăranilor români din zona Munților Apuseni, cu toate că la venirea austriecilor în Bucovina, la 1774-1775, țăranul român, inclusiv vămenii, erau clăcași liberi, supuși regimului stabilit prin așezământul pentru boieresc. Acest statul de clăcaș, liber în fond, care are obligații față de stăpânul pământului, este o formă deosebită de plată a arendei pentru pământul primit în folosință <footnote Ibidem, p. 48 footnote>. Stăpânirea austriacă, manifestată la început sub forma
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vorbi de o comunitate compactă a rușilor lipoveni, singurul element unificator fiind biserica. Se cunoaște deja din izvoarele istorice că prima biserică lipovenească din Iași a fost construită în 1780, din lemn, pe același loc pe care se regăsește actualul așezământ bisericesc. Deteriorată ca urmare a trecerii timpului, aceasta a fost refăcută din cărămidă în 1830, ruinată în schimb în întregime din cauza unui incendiu în 1866. În perioada 1872-1882 a fost construită actuala biserică<ref id=”2”>Cristina Claudia Moisii, „Scurt
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
regiunea Cernăuți nu se pot plînge că legea le Îngrădește drepturile. Un proiect de lege din 1999 privind dezvoltarea și folosirea limbilor În Ucraina prevedea: CÎnd numărul de persoane ce țin de minoritățile naționale este suficient, limba de educare din așezămintele preșcolare sau limba de studiere În așezămintele din Învățămîntul mediu general poate fi, alături de limba de stat, și limba minorității respective. Și totuși o profesoară de limba și literatura română din regiunea Cernăuți Îndrăznește să afirme că, În pofida condițiilor istorice
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
legea le Îngrădește drepturile. Un proiect de lege din 1999 privind dezvoltarea și folosirea limbilor În Ucraina prevedea: CÎnd numărul de persoane ce țin de minoritățile naționale este suficient, limba de educare din așezămintele preșcolare sau limba de studiere În așezămintele din Învățămîntul mediu general poate fi, alături de limba de stat, și limba minorității respective. Și totuși o profesoară de limba și literatura română din regiunea Cernăuți Îndrăznește să afirme că, În pofida condițiilor istorice, românii din nordul Bucovinei au păstrat cu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nr.2, Iași. 5.Barbu, N. (1987)Geografia solurilor României, CMU "Al.I.Cuza" Iași. 6.Barnea, E. (1985)Cadre ale gândirii populare românești, Ed. Cartea Românească, București. 7.Băcănaru I., Iacob, Gh. (1995)Harta și ghidul schiturilor, mănăstirilor și așezămintelor, Ed. Anastasia, București. 8.Băcăuanu, V., Barbu, N., Pantazică, M., Ungureanu, AL (1980)Podișul Moldovei, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedici, București 9.Bălan, Șt., Mihăilescu, N. (1985)- Istoria științei și tehnicii în România, Ed. Academiei, București 10.Berciu, D. (1976
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de la sine înțeles că, atunci când s-au hotărât să se stabilească aici definitiv și fără gând de plecare, acești oameni au simțit nevoia de a avea și un locaș de închinăciune propriu, chiar înainte de nevoia de școli sau de alte așezăminte de ordin spiritual. Bisericile construite atunci de către aceștia fac astăzi parte de nedesprins din peisajul urban al cetății ieșene și am găsit că este normal să scriem câteva cuvinte și despre acele care, prin credința lor, fac parte din marea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]