6,958 matches
-
Și-n ea îmi voi găsi putere de-a fi, de a ma redefini... O astfel de iubire preface-n poezie o lacrima de ieri Și azi simt bucurie în orice tu îmi ceri, Culori de vise, dragoste, tu-mi așterni și flori de meri Vei înflori iubirii mele în toiul unei ierni. D.G. Referință Bibliografica: Flori de meri / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2098, Anul VI, 28 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate
FLORI DE MERI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384391_a_385720]
-
Acasa > Poezie > Amprente > BOBOCII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se deschide poarta anului școlar Toamna ne așterne un covor de frunze, Zmeul tinereții zboară spre zenit Și - are mulți boboci agățați de pânze. În ghiozdan duc lumea de cuvânt și soare, Prin nămeții lumii am să-mi fac cărare, Munți voi duce-n spate, crestele semețe, Aripi
BOBOCII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384444_a_385773]
-
să colinde zonele deluroase și să asculte cântecul privighetorii în noapte, când parcă întreaga natură rămânea neclintită ca nu cumva să-i întrerupă cu freamătul său concertul. Deodată însă astrul strălucitor al nopții se întristă și o neliniște apăsătoare se așternu în preajma palatului cocoțat pe muchia muntelui. Prințesa oftă și chipul i se întunecă. - Ce s-a întâmplat, draga mea? - tresări prințul. - Am o presimțire... Ceva tulbură atmosfera... - Anotimpurile își au capriciile lor. Vara cu călduri înăbușitoare, dar și cu ploi
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
fostul magazin Universal unde se află acum Galeria Ferdinand, în vitrina actualei agenții Loto, fusese amplasată o machetă întruchipând un traseu de transport public electrificat. Apoi, troleibuzele și-au făcut apariția, intrând, pe nesimțite în peisajul urban. Astfel, s-a așternut liniștea peste subiectul generat de transportul public electric, curiozitatea fiind ațâțată doar - din când în când - de apariția unui nou model de troleibuz. Pe vremuri, pulsul economic al străzii era întreținut nu doar de activitatea pieței agro-alimentare Szechenyi István - actuala
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]
-
Cristea Publicat în: Ediția nr. 1651 din 09 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Scrie-mi un poem simplu de iubire, Cu salcâmi în floare și fântâni de lemn, Ciutura privirii să scape de sare, Stelele aprinse în drum să-mi așterni! Teii să-mi inunde inima de flori, Roua să trezească zilele cernite, Arșița tăcerii să treacă de nori, Ploaia din priviri să nu ne irite... Grijile mărunte să nu fure ceasul, Polenul din ganduri să ne prindă glasul, Să zidim
POEMUL IUBIRII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384480_a_385809]
-
migrene vreme de 15 ani. De-atunci, l-am mai întâlnit pe medicul Nicolae Oprean de câteva ori, întâmplător. Apoi, l-am căutat când migrenele soției au revenit, dar am aflat că a plecat dintre noi, iar uitarea și-a așternut vălul peste întâmplările care mă leagă de el. Abia acum, știrea despre decesul unui marinar bolnav de malarie mi l-a readus în memorie, pe medicul Nicolae N. Oprean, medaliat cu “Meritul Sanitar”, în 1971. Un adevărat specialist și un
UNDE SUNT SPECIALIŞTII DE ALTĂDATA? de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384484_a_385813]
-
pleca. În timp ce soția mea prinse a plivi buruienile crescute și a așeza câteva flori pe movila de pământ, am pornit agale spre alea principală, în căutarea unor amintiri din vremurile de demult. Mi-a încolțit în minte ideea de a așterne câteva rânduri și, profitând de faptul că în sfârșit aveam aparatul foto la mine, am decis să le și ilustrez. O femeie în vârstă, însoțită de doi copilași, urca gâfâind aleea, spre culme. Copiii, neastâmpărați și liberi, alergau în jurul ei
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
din ceea exulta în mintea sa nu-i rămăsese. Nimic! Privi în jur neliniștit. Ce-avea să facă?! Precipitat, încercă să-și pună din nou ochelarii dar, stupoare! Nu mai vedea cu ei! Lentilele erau oarbe! În fața ochilor i se așternu perdeaua neagră a ignoranței. Îngrozit, ÎNNEBUNI... Referință Bibliografică: OCHELARII / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1485, Anul V, 24 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
OCHELARII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384504_a_385833]
-
aș fi citit romanul „Pe gaura cheii”, scris de Simona Tănăsescu, roman care m-a fermecat azi nu aș fi fost aici alături de aceast Om deosebit. O apreciez mult pe Simona Tănăsescu ca intelectual căruia îi pasă și iată-mă așternând pe hârtie câteva gânduri. Am citit acest roman ușor surprinsă, cu interes și cu o emoție tulbure. Cât de rar te poți privi in oglinda sufletului unui scriitor - cartea lui - și să-ți revezi propriul suflet, cu trăirile lui, de
LANSARE CARTE, LIBRARIA MIHAI EMINESCU, BUCURESTI, 03 IULIE 2015 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384514_a_385843]
-
cred că sunt cuiele pe care El ni le aruncă înapoi (în joacă? serios?) pentru a le prinde exact așa cum noi le-am bătut și I le batem clipă de clipă în brațe și apoi durerile sunt spinii din coroana așternută pe Fruntea Sa. Numai că El lasă picăturile de sânge ca mângâieri pentru noi înșine când ajungem să ne cunoaștem, să ne palpăm greșelile, să devenim noi propriile noastre greșeli apoi să ieșim din ele să redevenim noi, ființele de
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
IASĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului se pregătesc fuioarele acasă prin hornuri risipite peste sat din lemnele aprinse vor să iasă spre ceruri la moment de înserat când se așterne-n suflete odihna din bucuria trudei adunate iară căldura împlinește tihna și ochii pleacă primii înspre noapte doar visele hoinare ce colindă prin somnurile line de copii creează irizări ca de oglindă spre iarna care-ncepe-a se grăbi și
SE PREGĂTESC FUIOARELE SĂ IASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384581_a_385910]
-
De-ar fi să facă o minune, îngeri, cu gândurile mele! CURCUBEU DE FRUNZE În curcubeu se ridică frunze către Cer, când vremea lăcrimează pe Toamna-giuvaier. Culoare și strălucire pun în agate, să le dea prețuire între nestemate. Luna își așterne raze reci de lumină, pe pomi îngălbeniți din crâng și din grădină. Sufletul mi se frânge de-a lor rătăcire și de jalea morții în drum spre cimitire. Copacii își plâng soartă, de frunze dezbrăcați, în ploaie mocănească necontenit udați
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
drum spre cimitire. Copacii își plâng soartă, de frunze dezbrăcați, în ploaie mocănească necontenit udați. Că vremea doamnei-toamnă e capricioasă, de nu-ți vine să scoți niciun câine din casă! Privind natura toamnei, îmi încălzesc gânduri, tristețea nostalgiei s-o aștern pe rânduri. Speranță de viață să ducă-n primăvară. Toamna să-și rescrie povestea exemplară. TOAMNA PE DEAL Toamna pe deal întinde generoasă, brațe pline cu belșug de poamă deasă. În coș așez cu grijă, mere și gutui. Cu aroma
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
-l desparte de viață și neam. Cum ziua-n noapte, sortită-i căderii. Iubiri și speranțe adorm în altar, cu rugăciune-n visul învierii, când Iarna morții e al vieții gropar. Din Cer, prohodul să-i cânte îngerii. Frunze-nlăcrimate se-aștern pe mormânt, plapumă să-i fie chipului din el. Că omul, ca frunza revine-n pământ, cum apa se-ntoarce în nori de pe Cer. Pe frunze înlăcrimate îmi scriu gând, de jalea sufletească-n Toamna vieții ce-și duce focu-n
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
când plouă, până vin vremuri mai bune. Într-o primăvară nouă, glas de gând să pun pe strune. RENAȘTEREA SPERANȚEI Toamna se frânge speranță de periplu în natură, pentru un ciclu de viață cu rodire în cultură. Peste zare se așterne a tristeței nostalgie, când din Cer, ploaie se cerne de la munte la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai în copacul vieții a rămas floarea
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
-i copleșit De iubire și plăcere... când ascultă limba sfântă, Mintea nu percepe tonul, strofa-i veșnic întreruptă. Dacă toate ce v-am spus, în urechea voastră sună: Versul vine, strofa curge lin, ca melodia pe strună. Doar atunci se-aștern pe file șiruri de mărgăritare... În grai dulce fără seamăn, fiindcă mama iubitoare Ni l-a strecurat în suflet, ca pe-o muzică de vis... Cu trăiri, doine de dor... Ea din inimă ne-a spus: „Să le duceți mai
21 MARTIE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384678_a_386007]
-
ai localului. La Croco, diferențele clasiale se estompau, cofetăria reunind în jurul unei cafele, a unui suc sau a unei prăjituri, oameni obișnuiți, profesori universitari, studenti, scriitori, jurnaliști, artisti plastici sau precupeți. Dar, primul deceniu al secolului XXI, a izbutit să aștearnă vălul uitării și pe acest simbol al Clujului, locul celebrului local fiind luat - vremelnic - de sediul filialei unei bănci. Construcția Casei de Cultură a Studenților a extins planul de sistematizare și asupra străzii Republicii. Astfel, la intersecția acesteia cu Piața
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
să ne reprezinte, dar să mai și facă, din când în când, câte ceva pentru noi. Din nefericire, lașitatea, cinismul, indiferența, falsitatea și, de ce nu, prostia (devenită deja mit) - sunt atributele politrucilor care ne dezamăgesc profund, distrugând și dramul de încredere așternut pe hârtie, atunci când, apăsat și relativ convinși că va fi mai bine, am VOTAT. Aceste jocuri de culise, scenarii mascate ale omeniei și interesului față de popor, sunt demascate de către scriitoarea piteșteană Anișoara Ștefan. Prezentate într-o notă mult mai aproape de
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
cu o activitate literară pe măsură, o prezență constantă în ultimii ani, în tot mai multe reviste de prestigiu național și internațional. Cerebrală, versatilă, erudită, curată la minte și la suflet, Magdalena luptă, folosind ca floretă - modesta-i pană scriitoricească, așternând pe filele de hârtie florilegii de gând, critici vehemente, dar sensibile și delicate, portrete și omagii ale unor personalități ale momentului, dând mărturie despre rezistența contemporană românească la incultură. Fiecare nou eseu ce-i poartă semnătura este un eveniment în
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
recunoscură decât prin depănarea amintirilor. Paul își aminti ca prin ceață cum părinții fetei hotărâseră, când aceasta împlinise trei ani, să se mute pe malul mării. De atunci n-au mai știut nimic unul de altul și trecerea vremii a așternut pe chipul lor uitarea. Primul sărut din acea noapte declanșă în trupurile lor o dorință arzătoare de amor. Primele alintări ațâțară flacăra iubirii ca văpaia din lava unui vulcan. Se retraseră pe o bancă în liniștea nopții și îmbrățișați își
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
înstelat, fără pată de nor, iar luna nouă lumina slab întinderile. Tinerii se strecurară cu grijă printre morminte până la locul unde trebuiau să împlinească legea blestemului. Bărbatul săpă o gropiță între cele două cruci ale străbunicii și străbunicului, așeză cutiuța, așternu pământ deasupra și se întoarseră înfrigurați la armăsar. Ușurați de spaima pe care o trăseseră printre morminte, se îmbrățișară cu căldură, se sărutară cu patimă și pasiune, martor fiindu-le doar craiul nou! De-acum încolo niciun obstacol nu mai
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
autumnale. Pe tărâmuri cu brumă și ceață Florile lor sunt regine-n palat Scânteiază-n saloane de gheață Împodobind al toamnei regat. Dârzele crizanteme au curajul De-a sta în fața brumei seci, Doar ele dau grădinilor mirajul, Când neaua se așterne pe poteci. Apoi, înfruntă freamătul de vânt Ce suflă peste toamnă cu putere, Rostul crizantemelor pe pământ Este ofranda vieții efemere. Azi, stelele pământului înving, Mai prelungesc a grădinilor viață... Crizantemele și toamna se sting, Când plânge cerul cu flori
CRIZANTEME de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382368_a_383697]
-
un tei, Bătrâna însă nu-i răspunde... Vorbește-amorul pentru ei... Ea ține-n brațe flori de crin, El, simplu, povestește multe, Ea de nimic nu-și amintește, Oricât de mult ar fi să-asculte... Cu ei destinul a fost crud, A așternut uitarea-n toate, Dar el trăiește din trecut... Și o iubește pân la moarte. Și zi de zi îi amintește, Cum l-aștepta în pragul serii, Iar el îi aducea buchete Din trena dulce-a primăverii. Sub teiul înflorit stăteau
IUBIRE ȘI UITARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382369_a_383698]
-
crestele munților neatinse de pasul omului comod, poate doar de cei ai oamenilor mereu în mișcare sufletește privindu-i, gândindu-i și apoi fizic. Cât infinit cuprinde bucuria lor în fiecare clipă în care lasă deoparte truda zilei și-și aștern trupul pe un scăunel cu trei picioare și privesc dincolo de umbrele aburilor care se ridică din pieptul pădurilor. Apoi mă întorc în mine și privesc atent colivia în care m-am închis conștient și încerc să rup una câte una
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
să-mi arunci inele de foc sau de ape limpezi. Le voi prinde una câte una apoi voi scrie iar un șirag de cuvinte din care numai tu mai înțelegi câte ceva. Au mai trecut câteva zile de când nu am mai așternut ceea ce faci, ceea ce învârți pe coiful tău ascuțit. Mi-ai lipsit. - Femeie, lasă-mă să termin dansul. Știu că îți face bine să prinzi ritmul meu. După toate câte s-au întâmplat, relaxează-te. Te văd, Victore, cum alergi de
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]