1,869 matches
-
Seventeenth - Century Contribution to the Science of Language, 1938 , Oxford University Press footnote> subliniază importanța labiolecturii și propune folosirea oglinzilor pentru demutizare. Tot în Olanda, Johan Korand Amman neagă utilitatea folosirii dactilemelor și este considerat fondatorul școlii oraliste. În Franța, Abatele Deschamps<footnote apud Pufan., C., Probleme de surdopsihologie, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1982 footnote> susține metoda orală și este primul care elaborează un alfabet special pentru persoanele cu surdocecitate. Un alt reprezentant al școlii franceze este Charles Michel de
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
exprimării orale. L’Epee a publicat în 1776 o primă lucrare a sa, „Institutele de surdo-muți”, în care prezintă un sistem de „semne metodice”. Această carte a fost extrem de controversată deoarece ceilalți specialiști ai vremii susțineau doar metoda orală. Pereire, abatele Deschamps și Heinicke considerau că numai cuvântul vorbit putea exprima gândirea umană. Primele mărturii scrise în țara noastră despre persoanele cu deficiențe apar în documente vechi<footnote Unele documente datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu. footnote
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
fost husar în armata lui Napoleon, care a înființat și a condus un institut particular pentru surdomuți la Dumbrăveni, în Transilvania, între anii 1827/ 1831 și 1846. Acesta, trecând prin Paris, a vizitat Institutul Național pentru Tineri Surzi înființat de Abatele de L’Epee în 1870. Impresionat de cele văzute, când a revenit la Dumbrăveni, a încercat să realizeze ceva similar, însă, neavând mijloacele financiare, a fost nevoit să închidă această primă școală în anul 1846. Ca și la Institutul din
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
mimico-gestual, metoda grafică și dactilemele. Aceste metode au fost înlocuite treptat cu metoda „orală” (germană) de demutizare, ca de altfel și în toate țările Europei, după Congresul profesorilor de surzi de la Milano, 1880<footnote În urma Congresului de la Milano condus de abatele Tara, s-a impus metoda orală numită și metoda germana de demutizare. În Anglia (1893), o lege a parlamentului a făcut obligatorie educatia surzilor în școli locale care foloseau metode orale de comunicare. În SUA (1890) Alexander Graham Bell a
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
mai puțin venală, mai puțin plecată și mai independentă a principelui Ghica n-a avut aceeași fericire... La sfârșitul acestui raport, Cochelet povestește cum Mihai Sturdza, care trimisese pe fiii săi să-și facă studiile la Lunéville, sub direcția unui abate francez care îl crescuse și pe dânsul, fusese silit, în urma unei conferințe cu Rukman, să-i retragă din Franța și să-i trimită la Berlin. În alt raport, Cochelet, reproducând convorbirile lui cu boierii cei mai însemnați din Moldova, povestește
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în căutarea ei dramatică. Căutarea se desfășoară pe fundalul unui acompaniament eolian de gravă rezonanță, care potențează valențele expresive ale textului: „Cum a făcut nevasta lui Lipan calea întoarsă, vremea s-a zbârlit. S-a răsucit vântul și a prins abate de cătră miezul nopții. Dezghețurile au stat, lumina a slăbit în dosul pâclelor. Cu această suflare rece în spate și pe sub fuga aceasta de nouri subțiri, cei doi călători au umblat în tăcere ca printr-o țară nouă”. Dramatismul este
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
cărui sensibilitate lirică mă încânta până aproape de invidie și mă îndemna să mi iau și eu avântul spre orizonturi de gheață, mai pure, artistic germinale (de pe buzele lui să fi auzit pentru întâia oară desprinzându-se cuvintele „poezie pură“? - cartea abatelui Bremond se afla parcă în biblioteca atât de bine garnisită a „polonezului“ ce mi-o luase înainte cu lectura modernă), mi-a propus să fac și eu parte din grupul de inițiativă al revistei pentru liceeni scoasă de el („cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu ea. În aceste circumstanțe, conducerea orașului nu se reduce la optimizarea performanțelor sale, ci implică, de asemenea, aflarea răspunsului la "[...] întrebarea nevralgică despre locul pe care îl ocupă minoritățile etnice și săracii"357. Din 1954, data faimosului apel al abatelui Pierre, până în 2004, numărul celor cu probleme legate de locuință a scăzut de la 11 milioane (când Franța avea 50 milioane de locuitori) la 3 milioane (când populația Franței este de 60 milioane de locuitori)358. Două considerații temperează imediat acest
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
când Franța avea 50 milioane de locuitori) la 3 milioane (când populația Franței este de 60 milioane de locuitori)358. Două considerații temperează imediat acest progres aparent. Mai întâi, aceste cifre provenite din lucrările INSEE și confirmate de studiile Fundației "Abatele Pierre" pentru locuințele celor defavorizați nu includ persoanele găzduite pe ascuns la terți, pe cei care stau ilegal în locuințe goale, pe sezonierii instalați în locuințe la noroc, pe cei din gospodăriile amenințate cu expulzarea etc. Pe scurt, această estimare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locuință" oferă locatarilor și locatorilor condiții financiare mai bune. Raportul anual din 1994 al Înaltului Comitet pentru acordarea de locuințe persoanelor defavorizate atesta refuzul primarilor de a oferi ajutor unor astfel de persoane. "Societatea franceză, chiar dacă apreciază ce a făcut abatele Pierre, nu mai suportă aproape deloc ideea de a primi și integra, în apropierea ei, persoane sau familii cu probleme sociale". Aleșii locali duc politici de excludere a populațiilor defavorizate 385, controlând din ce în ce mai mult ocuparea zonei HLM și acționând asupra
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
construire, de acordare a lor spre folosire), în special noile proiecte urbane, se înfățișează ca amenințătoare pentru populațiile sărace. Mutările dictate de demolările marilor ansambluri "riscă să fie adesea mișcări de excludere, și nu de integrare și ascensiune"389. Fundația "Abatele Pierre" continuă să deplângă comportamentul primarilor care "nu doresc locuințe sociale în orașul lor, pretextând că acestea atrag sărăcia și delincvența pe teritoriul lor, și care nu fac nimic altceva decât să devalorizeze instrumentele prin care această sărăcie și delincvență
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube. Ragon Michel (1971), Les erreurs monumentales, Paris, Hachette. Ragon Michel (1986), Histoire de l'architecture et de l'urbanisme moderne, t. 2: Naissance de la cité moderne, 1900-1940, Paris, Casterman-Le Seuil, "Points". Locuință "Abatele Pierre", Fundația (2002), "L'état du mal-logement en France 2002". "Abatele Pierre", Fundația (2004), "L'état du mal-logement en France 2004". Ascher François (1986), "Les entreprises et le logement, nouveaux rapports salariaux et métropolisation", Annales de la recherche urbaine, nr. 64
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Les erreurs monumentales, Paris, Hachette. Ragon Michel (1986), Histoire de l'architecture et de l'urbanisme moderne, t. 2: Naissance de la cité moderne, 1900-1940, Paris, Casterman-Le Seuil, "Points". Locuință "Abatele Pierre", Fundația (2002), "L'état du mal-logement en France 2002". "Abatele Pierre", Fundația (2004), "L'état du mal-logement en France 2004". Ascher François (1986), "Les entreprises et le logement, nouveaux rapports salariaux et métropolisation", Annales de la recherche urbaine, nr. 64, septembrie, pp. 103-108. Ascher François (coord.) (1995), Le logement en questions
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1996), L'exclusion: l'etat des savoirs, Paris, La Découverte. Verret Michel (1979), L'espace ouvrier, Paris, Armand Colin. Wolton Dominique (1997), Penser la communication, Paris, Flammarion. Yonnet Paul (1985), Jeux, modes et masses, Paris, Gallimard. Aballea François 126,129 "Abatele Pierre" (Fundația) 226-228, 231, 233, 235, 236 Aillaud Émile 145 Amiot Michel 184 Ancel Marc 117 André Jean-Claude 257 Anselme Michel 286 Antoine Serge 156 Archer Bernard 150, 153 Arcy François d' 124, 150 Arendt Hannah 56, 57, 185 Ariès
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cifre iau în considerare persoanele care locuiesc pe străzi, cele care nu reușesc să-și găsească o locuință, pe cele din centrele temporare de adăpost, familiile provenind din habitate lipsite de un confort minim, insalubre sau supraocupate. Sursa: Raportul Fundației "Abatele Pierre" asupra Situației precare a locuinței în Franța, 2002. 359 Vezi Raportul Fundației "Abatele Pierre", Situația precară a locuinței în Franța, 2004. 360 Expresia este folosită de abatele Pierre în 1954 pentru a semnala faptul că populația celor fără locuință
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-și găsească o locuință, pe cele din centrele temporare de adăpost, familiile provenind din habitate lipsite de un confort minim, insalubre sau supraocupate. Sursa: Raportul Fundației "Abatele Pierre" asupra Situației precare a locuinței în Franța, 2002. 359 Vezi Raportul Fundației "Abatele Pierre", Situația precară a locuinței în Franța, 2004. 360 Expresia este folosită de abatele Pierre în 1954 pentru a semnala faptul că populația celor fără locuință nu era compusă doar din cei în mod obișnuit marginalizați. 361 Raportul Fundației "Abatele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
habitate lipsite de un confort minim, insalubre sau supraocupate. Sursa: Raportul Fundației "Abatele Pierre" asupra Situației precare a locuinței în Franța, 2002. 359 Vezi Raportul Fundației "Abatele Pierre", Situația precară a locuinței în Franța, 2004. 360 Expresia este folosită de abatele Pierre în 1954 pentru a semnala faptul că populația celor fără locuință nu era compusă doar din cei în mod obișnuit marginalizați. 361 Raportul Fundației "Abatele Pierre", op. cit., 2004, p. 52. 362 Vezi Élisabeth Campagnac, "L'implication des grandes groupes
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Abatele Pierre", Situația precară a locuinței în Franța, 2004. 360 Expresia este folosită de abatele Pierre în 1954 pentru a semnala faptul că populația celor fără locuință nu era compusă doar din cei în mod obișnuit marginalizați. 361 Raportul Fundației "Abatele Pierre", op. cit., 2004, p. 52. 362 Vezi Élisabeth Campagnac, "L'implication des grandes groupes de BTP dans la pro-duction urbaine"; Francis Calcoen, "Les organismes d'HLM: Acteurs du développement urbain ou gestionnaires de l'existant?", în Jean-Claude Driant (coord.), Habitat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Harmattan, 1992. 363 Éric Le Lann, Philippe Pivion, Après les HLM..., Paris, L'Harmattan, 2000, p. 10. 364 Michel Mouillart, "L'habitat humain: la montée des risques économiques de ségrégation", în Jean-Claude Drian (coord.), op. cit., 1992, p. 90. 365 Fundația "Abatele Pierre", op. cit., 2004, p. 56. 366 Bernard Coloos, "La production et la gestion de l'habitat", în François Ascher (coord.), Le logement en questions, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube, 1995, p. 83. 367 Jean-Marie Delarue, Banlieues en
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în 1998. Pentru arendașii sociali, locuințele vacante prezintă trei inconveniente: deficit de încasări, atragerea după ele și a altor locuințe libere (locatarii refuză să se mute într-un loc pustiu) și ocuparea ilegală a unor locuințe. 3 Sursa: Raportul Fundației "Abatele Pierre", op. cit., 2004., p. 57. 369 Ibid., p. 97. 370 Astfel, imigranții reprezintă 36 % din locatarii HLM-urilor spațiului micii coroane pariziene. Sursa: Patrick Simon, Thomas Kirszbaum, Les discriminations raciales et ethniques dans l'accès au logement social, Notă de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1991, p. 13. 373 Alain Fourest, Chronique de la ville ordinaire, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube, 1995, p. 134. 374 În ultimii douăzeci de ani ai secolului XX, construirea de locuințe sociale s-a redus la jumătate. Fundația "Abatele Pierre", luând cunoștință de ambițiile de demolare ale guvernului, critică în 2004 stagnarea capacității de găzduire a parcului HLM. Din 1996 până în 2002, creșterea parcului HLM a scăzut de la 60 000 la 35000 locuințe. Nu este exclusă perspectiva unei creșteri
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
2001. 386 C. Grémion, art. cit., 1989, p. 88. 387 B. Légé, op. cit., 1991, p. 203. 388 Ibid., p. 206. 389 Christine Lelévrier, "Que reste-t-il du projet social de la politique de la ville?", Esprit, martie-aprilie 2004, p. 76. 390 Raportul Fundației "Abatele Pierre", op. cit., 2004, p. 127. 391 Legea "Besson" afirmă dreptul oricărei familii care se confruntă cu dificultăți financiare de a beneficia de sprijinul colectivității în scopul obținerii unei locuințe decente și independente sau al păstrării locuinței pe care o ocupă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a reglementa toate problemele de interes comun, diferendele dintre state - inclusiv cele teritoriale - precum și problemele apărute între suveran și popor în cadrul fiecărui stat. Cel mai cunoscut proiect de instaurare a păcii generale este elaborat între 1713 și 1717 de către abatele Charles Irénée de Saint-Pierre, participant la pacea de la Utrecht (1712), care punea capăt războaielor lui Ludovic al XIV-lea. Intitulat Proiect pentru o pace perpetuă în Europa și Proiect pentru o pace perpetuă între suveranii creștini, el oscilează încă între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
prevăzute reglementări cu caracter comercial, bazate pe echilibrul dintre statele europene, iar contribuția lor la veniturile comune se făcea proporțional cu bogăția fiecăruia. Introducerea măsurilor preconizate urma a se realiza treptat, primul pas fiind convocarea unui Congres la Haga. Proiectul abatelui de Saint-Pierre s-a bucurat de aprecierea marelui filosof Leibniz, care a adăugat la aspectele politico-juridice și înființarea unei Academii europene care să-i reunească pe toți savanții continentului. Ea avea și misiunea de a coordona activitatea desfășurată pentru elaborarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
adăugat la aspectele politico-juridice și înființarea unei Academii europene care să-i reunească pe toți savanții continentului. Ea avea și misiunea de a coordona activitatea desfășurată pentru elaborarea unei limbi universale. De asemenea, Jean-Jacques Rousseau a studiat cu interes proiectul abatelui de Saint-Pierre, publicând în 1761 o sinteză din conținutul său, urmată de o lucrare (în 1782), include aprecierile sale personale privind pacea, intitulată Judecată asupra păcii perpetue. Proiectul lui Rousseau preia o mare parte din ideile dezvoltate de abatele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]