26,173 matches
-
am oprit în fața podului. Eu nu pot să merg mai departe cu tine, m-a anunțat Iasomia, privindu-mă ca de la cine știe ce distanță. Privirea ei nu-mi mai amintea acum de căldura verii, sau de infinitul senin, sau de lumina absolută a zorilor... era doar ceva indescifrabil, opac și îndepărtat, și fără vreun înțeles anume. Era ceva care nu-mi spunea nimic. M-am întrebat ce se întâmplase, de ce devenise o persoană obișnuită, de ce nu mai avea atribute de zeiță a
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
îndreptat atenția spre încăpere. Toți ne priveau atenți. V-ați întors, au zis ei așteptând să le spunem ce se întâmplase. Am găsit solzii de dinozaur! le-am spus noi și am pus solzii pe masă. S-a făcut liniște absolută, acum toți ochii priveau sclipirea aurie a solzilor de pe masă, aproape ireali în lumina dimineții. O vreme, n a spus nimeni nimic, surpriza era absolută. Apoi, înainte să înceapă careva să vorbească, solzii s-au dizolvat ușor în razele luminii
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
dinozaur! le-am spus noi și am pus solzii pe masă. S-a făcut liniște absolută, acum toți ochii priveau sclipirea aurie a solzilor de pe masă, aproape ireali în lumina dimineții. O vreme, n a spus nimeni nimic, surpriza era absolută. Apoi, înainte să înceapă careva să vorbească, solzii s-au dizolvat ușor în razele luminii, dispărând, topindu-se în soare... În urma lor, încăperea a prins mai multă strălucire, ca și cum se răspândiseră pretutindeni... Mi-am dat seama că acei solzi n-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
kg la oi și 6,5 kg la berbeci. Lâna din cojoc prezintă unele însușiri calitative deosebite. Astfel, finețea medie a lânii este 24 µ, iar lungimea șuvițelor se încadrează între limitele 8 și 10 cm. Valoarea medie a lungimii absolute a fibrelor este de 12 cm. În ceea ce privește numărul de ondulații, acesta este mai mic comparativ cu cel determinat la alte tipuri de Merinos. În general, nivelul însușirilor ce influențează în mod direct calitatea lânii, se regăsește la valori intermediare dintre
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de lână alcătuit din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre cu dimensiuni diferite și neomogene. Lâna este rară, iar cusătura de pe linia superioară este largă. Fibrele groase constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută cuprinsă între 14 - 35 cm și o finețe variabilă între limitele de 55 și 95 µ. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vârful ascuțit. De asemenea, datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
a regulilor și de înțelegerea lor de către toți participanții (Ostrom, 2003). Pe măsură ce societatea evoluează, aceste caracteristici ale regulilor devin din ce în ce mai difuze. Mă refer aici în special la legitimitatea și înțelegerea noilor reguli, opuse celor tradiționale. Astfel, tranziția istorică de la devălmășia absolută la cea egalitară și, în final, la cea inegalitară, precum și trecerea de la satul pastoral la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și devin
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru, 1932). În faza inițială, reglementarea situației juridice a terenurilor a ținut cont de sistemul existent în cadrul devălmășiei absolute. În Vrancea nu exista individualizarea drepturilor de proprietate, nu existau mijloace de măsurare a drepturilor, ci fiecare obștean avea doar un drept de uz personal viager și nelimitat. Prin urmare, cei care trebuiau să alcătuiască registrele adunau membrii satelor și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
1932). Încălcarea regulilor constituționale nu era considerată infracțiune, ci un comportament normal din perspectiva regulilor operaționale (Stahl, 1998). La nivel operațional, regulile erau mai ușor respectate pentru că exista o capacitate de predicție asupra comportamentelor și strategiilor celorlalți. În regimul devălmășiei absolute, satele erau compuse dintr-un număr mic de actori, ceea ce făcea posibilă monitorizarea reciprocă și detectarea necooperării unor membri. Numărul mic de membri și interacțiunile repetate fac posibilă apariția unor mecanisme coercitive de ordin moral care țin de relația indivizilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivelul constituțional și regulile de la celelalte niveluri. Schimbarea putea fi rezultatul unui proces de încercare și eroare care afecta modul în care se desfășurau interacțiunile. Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea propriilor nevoi” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Prin urmare, fiecare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de relații din cadrul satului devălmaș. Pe măsură ce tipul de devălmășie se modifică, regulile și concepția despre proprietate se schimbă și ele. Principiul devălmășiei absolute nu reprezenta un pericol pentru menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse pentru simplul motiv că numărul de exploatatori era redus, cantitatea de resurse era mare, iar nevoile de exploatare se reduceau la satisfacerea nevoilor existente în contextul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
obținerii unor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești , nu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești , nu erau permanente, ci durau doar atât cât teritoriul respectiv era lucrat și producea roade pentru cei care l-au muncit
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
același sens și obligativitatea izlăjirii terenurilor după terminarea culturilor. Voi reveni ulterior la discuția referitoare la regulile de exploatare a resurselor agricole, forestiere și piscicole din satele devălmașe. Unul dintre principiile de funcționare a sistemului de exploatare în regimul devălmășiei absolute era acela conform căruia fiecare poate să folosească, atât cât dorește pentru consumul propriu, principiu generat de abundența de resurse. Dreptul de a folosi teritorii din patrimoniul devălmaș se stabilea în raport cu o serie de principii. După cum am văzut, stăpânirile locurești
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile de folosință asupra bunurilor producând dezechilibre în funcționarea sistemului devălmășiei absolute și egalitare. Reacția actorilor care interacționează la nivelul operațional a dus în final la modificarea regulilor stabilite la nivelul alegerii colective . Inițial, drepturile exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei gospodării
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Cu alte cuvinte, dimensiunea dreptului de proprietate asupra pământului influența dimensiunea dreptului de folosință a patrimoniului devălmaș. Așa cum se poate însă observa ușor, aceste drepturi izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare intrau în contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu nevoile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de vânzare-cumpărare intrau în contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu nevoile gospodăriei. Voi discuta în cele ce urmează despre regulile care stabilesc cine și în ce măsură are dreptul să participe la exploa tarea bunurilor. În studiul lui Stahl (1998) se
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
asupra nivelului operațional a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a face cu dreptul de uz asupra bunurilor, dar nu și cu drepturile de proprietate individuale transmisibile. Pe măsură ce devine posibilă tranzacția cu terenuri, sub influența Codului civil, drepturile se individualizează și devin transferabile. De
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a face cu dreptul de uz asupra bunurilor, dar nu și cu drepturile de proprietate individuale transmisibile. Pe măsură ce devine posibilă tranzacția cu terenuri, sub influența Codului civil, drepturile se individualizează și devin transferabile. De asemenea, apar probleme în ceea ce privește
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
să se distrugă mai mult decât era nevoie. Acest lucru era oarecum normal dacă luăm în considerare faptul că pădurea era percepută ca o resursă foarte mare în raport cu nevoile pe care le aveau consumatorii. Pădurea era folosită conform principiului devălmășiei absolute de către toți țăranii, după puteri și nevoi. Folosirea pădurii pentru activitățile agricole și de creștere a animalelor presupunea efectuarea unor defrișări. Deși tehnicile folosite pentru defrișare erau rudimentare, totuși pădurea nu a fost distrusă până în momentul defrișărilor realizate de societățile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din rădăcină” (Stahl, 1998, vol. I, p. 241). În cazul pădurilor, diferențierea între regulile formale și cele informale a avut efecte majore asupra modului de exploatare și menținere a resurselor. La nivel operațional, regula de exploatare era cea specifică devălmășiei absolute. Pădurea putea fi exploatată de oricare dintre membrii acceptați de comunitate, în funcție de puterile și nevoile pe care le avea. Odată cu apariția reglementărilor de la nivelul constituțional, dreptul de exploatare a pădurilor se extinde și la nebăștinași. Sub protecția Codului civil, aceștia
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de exploatare a pădurilor se extinde și la nebăștinași. Sub protecția Codului civil, aceștia pot să cumpere terenuri și drepturi de exploatare a bunurilor comune alături de băștinași. După ce cumpărau drepturile, nebăștinașii treceau la exploatarea pădurii în concordanță cu principiile devălmășiei absolute. Exploatarea după putere și nevoi devine astfel un principiu care duce la inegalizarea drepturilor. Puterile acaparatorilor erau direct proporționale cu capacitatea de a folosi tehnici avansate de tăiere a pădurii, iar nevoile erau direct proporționale cu nevoile pieței libere (Stahl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
obiect aceste drepturi (Stahl, 1998, vol. II, p. 196). Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul în adunare devine cenzitar, ceea ce dă o putere mai mare celor care au interese în distrugerea regimului devălmășiei absolute. Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au permis exercitarea controlului de la nivelul constituțional asupra celui al alegerii colective și, implicit, asupra celui operațional. Odată cu adoptarea noilor reguli formale se putea recurge la ieșirea din indiviziune și la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]