2,175 matches
-
nu poți găsi nici una"1. Cioran oscilează între conștientizarea că nimic nu are sens și, în consecință, idealul oricărui om ar trebui să fie încetarea de a fi om, iar la această nu se poate ajunge decât prin "realizarea arbitrarului absolut" și frumusețea vieții, unde spune Cioran în Pe culmile disperării -, numai iubirea de oameni care e naturală și spontană, rezultată dintr-o dăruire firească și dintr-un elan irezistibil, poate fecunda și sufletele altora și poate comunica o intimitate caldă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
subiecți"13. Cioran vede în sentimentul iubirii atât specificul, cât și universalul, în sensul atingerii unui vag indefinit, dar orientat către o singură ființă, către un singur obiect asupra căruia se răsfrânge iubirea. "Astfel se întâmplă că marile iubiri descoperă absolutul într-o femeie, care, la cea mai redusă analiza, abia își poate salva existența biologică."14 Participarea universală presupune obiectul prin aceea că el este un simbol al totului; accesul total presupune un acces individual. Iubirea, cu cât e mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
atât se limitează mai mult ca întindere, cerând individualul, unicul; farmecul unei iubiri intense este de a găsi mister într-o singură ființă, de a descoperi sau inventa un infinit într-o existența individuală finită. "Nu se atinge în iubire absolutul momentului? Nu este inconștiență din iubire adevărată trăire a clipei?15 se întreabă Cioran. Sentimentul iubirii îmbină în persoana iubită transcendență și intimitatea într-un complex simultan în care sexualitatea ocupă o poziție care ține de realul subiectiv, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de care își amintește cu nostalgie Sábato: Îmi amintesc iubirea pe care o avea prietenul meu, Tortorelli, pentru copacii lui. Era emoționant, ajungea chiar să îmbrățișeze pe vreunul care-i aducea aminte de epocă în care fusese pădurar"27. IPOSTAZELE ABSOLUTULUI " Omul este Dumnezeu când visează și cerșetor când este conștient." (Ernesto Sábato, El escritor y sus fantasmas) Habrá siempre un hombre que, aunque șu casă se derrumbe, estará preocupado por el Universo." (Ernesto Sábato, Uno y el Universo)1 "Tengo
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Universo." (Ernesto Sábato, Uno y el Universo)1 "Tengo un respeto sagrado por el arte y la literatura, porque son los únicos recursos por donde puede alcanzarse el absoluto de la condición humana." (Ernesto Sábato, Manuscritos)2 Dacă pentru filosofii profesioniști absolutul este o entitate pe deasupra "contingentelor și circumstanțelor", cum spune Alexandru Paul Georgescu, pentru Blaise Pascal, "numai absolutul exprimă adecvat absolutul", pentru artist, trăirea absolutului, întruparea lui în oameni, cu faptele lor, este imboldul care dă sens existenței. Pentru fiecare creator
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
literatura, porque son los únicos recursos por donde puede alcanzarse el absoluto de la condición humana." (Ernesto Sábato, Manuscritos)2 Dacă pentru filosofii profesioniști absolutul este o entitate pe deasupra "contingentelor și circumstanțelor", cum spune Alexandru Paul Georgescu, pentru Blaise Pascal, "numai absolutul exprimă adecvat absolutul", pentru artist, trăirea absolutului, întruparea lui în oameni, cu faptele lor, este imboldul care dă sens existenței. Pentru fiecare creator, absolutul înseamnă altceva, iar "reușitele, de obicei, sunt moniste"3: în timp ce Molière creează avarul, Shakespeare este creatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
los únicos recursos por donde puede alcanzarse el absoluto de la condición humana." (Ernesto Sábato, Manuscritos)2 Dacă pentru filosofii profesioniști absolutul este o entitate pe deasupra "contingentelor și circumstanțelor", cum spune Alexandru Paul Georgescu, pentru Blaise Pascal, "numai absolutul exprimă adecvat absolutul", pentru artist, trăirea absolutului, întruparea lui în oameni, cu faptele lor, este imboldul care dă sens existenței. Pentru fiecare creator, absolutul înseamnă altceva, iar "reușitele, de obicei, sunt moniste"3: în timp ce Molière creează avarul, Shakespeare este creatorul însetatului de putere
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
donde puede alcanzarse el absoluto de la condición humana." (Ernesto Sábato, Manuscritos)2 Dacă pentru filosofii profesioniști absolutul este o entitate pe deasupra "contingentelor și circumstanțelor", cum spune Alexandru Paul Georgescu, pentru Blaise Pascal, "numai absolutul exprimă adecvat absolutul", pentru artist, trăirea absolutului, întruparea lui în oameni, cu faptele lor, este imboldul care dă sens existenței. Pentru fiecare creator, absolutul înseamnă altceva, iar "reușitele, de obicei, sunt moniste"3: în timp ce Molière creează avarul, Shakespeare este creatorul însetatului de putere, iar Balzac, al ambițiosului
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este o entitate pe deasupra "contingentelor și circumstanțelor", cum spune Alexandru Paul Georgescu, pentru Blaise Pascal, "numai absolutul exprimă adecvat absolutul", pentru artist, trăirea absolutului, întruparea lui în oameni, cu faptele lor, este imboldul care dă sens existenței. Pentru fiecare creator, absolutul înseamnă altceva, iar "reușitele, de obicei, sunt moniste"3: în timp ce Molière creează avarul, Shakespeare este creatorul însetatului de putere, iar Balzac, al ambițiosului social, la Sábato se poate vorbi de o depășire, el e pluralist, pentru că personajele sale sunt purtătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
obicei, sunt moniste"3: în timp ce Molière creează avarul, Shakespeare este creatorul însetatului de putere, iar Balzac, al ambițiosului social, la Sábato se poate vorbi de o depășire, el e pluralist, pentru că personajele sale sunt purtătoare a celor trei ipostaze ale absolutului: puritatea eroica, înțelepciunea simpatetica și extazul, mai ales cel artistic, toate fiind forme de împlinire umană. Și nu numai personajele sale, ci viața sa este o ipostază a absolutului, manifestată prin compasiune, dragoste de oameni, generozitate, angajare socială, dăruire, univers
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pluralist, pentru că personajele sale sunt purtătoare a celor trei ipostaze ale absolutului: puritatea eroica, înțelepciunea simpatetica și extazul, mai ales cel artistic, toate fiind forme de împlinire umană. Și nu numai personajele sale, ci viața sa este o ipostază a absolutului, manifestată prin compasiune, dragoste de oameni, generozitate, angajare socială, dăruire, univers unde se îngemănează armonios inima cu ideile, arta cu filosofia și unde nu dispare niciodată speranța că într-o zi "lumea va deveni o comunitate iubitoare de oameni care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
specific și singular care se sustrage rațiunii, este inefabilul, inaccesibil înțelegerii la nivel de concept". Unul din aspectele acestui element "în întregime sui-generis", cum spune Otto Rudolf, este "misterul", si la această parte a "numenului" se referă Sábato, ca "intrinsec absolutului", ascuns și secret, care nu se înțelege, nici nu se concepe, care nu este cotidian, nici familiar, dar care fascinează, atrage, captează și exalta. Ca artist, Sábato vede absolutul în chipurile diverse ale purtătorilor săi, nu numai in personajele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
si la această parte a "numenului" se referă Sábato, ca "intrinsec absolutului", ascuns și secret, care nu se înțelege, nici nu se concepe, care nu este cotidian, nici familiar, dar care fascinează, atrage, captează și exalta. Ca artist, Sábato vede absolutul în chipurile diverse ale purtătorilor săi, nu numai in personajele sale pozitive, ci și în cele malefice, toți sunt în căutarea a "ceva", acel ceva ce dă sens vieții lor, chiar dacă nu intră în normele morale ale binelui 7. Castel
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
clar că universul este sub controlul ei absolut, putere de viață și de moarte, pe care și-l exercita prin ciumă sau revoluție, boala sau tortură, înșelătorie sau milă prefăcuta, mistificare sau inchiziție"13. Pentru Dan Oltean 14, Cioran este "absolutul care evoluează". Ar fi o eroare să-l considerăm pe Cioran doar un sceptic sau doar un negativist spune Dan Oltean -, el este de fapt și una și alta, adică acestea împreună sunt piesele dialecticii sale. Viața, spune Cioran, este
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
o eroare să-l considerăm pe Cioran doar un sceptic sau doar un negativist spune Dan Oltean -, el este de fapt și una și alta, adică acestea împreună sunt piesele dialecticii sale. Viața, spune Cioran, este cuprinsă în infinitul morții, absolutul poate proveni din aceeași viața, dar prin negarea morții sau prin asumarea ei conștientă, cu scopul final de a "crea o lume în noi"; că și Sábato, Cioran crede că "nimeni nu găsește un absolut în afara lui, ci numai înăuntru
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cei lipsiți de talent, pentru că talentul ar însemna complezenta și aplecare către sine și pasiune de a ne exersă. Talentul, care nu înseamnă decât compromis, nu ar face decât să ne oprească din drum, pentru că "e un obstacol în calea absolutului"15. 1. CUNOAȘTEREA LUI DUMNEZEU "El hombre que pide a los dioses la muerte es un loco; no hay en la muerte nada tan bueno como la miseria de la vida." (Ernesto Sábato, Antes del fin)16 În Sfințenia și schimonoselile
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
15. 1. CUNOAȘTEREA LUI DUMNEZEU "El hombre que pide a los dioses la muerte es un loco; no hay en la muerte nada tan bueno como la miseria de la vida." (Ernesto Sábato, Antes del fin)16 În Sfințenia și schimonoselile absolutului, Cioran se declară pesimist în ceea ce privește atingerea absolutului prin iubire, de femeie sau de Dumnezeu. Iubirea omenească ori divină nivelează ființele: a iubi o femeie sau a-l iubi pe Dumnezeu presupune unul și același imbold, spune Cioran, în ambele cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
que pide a los dioses la muerte es un loco; no hay en la muerte nada tan bueno como la miseria de la vida." (Ernesto Sábato, Antes del fin)16 În Sfințenia și schimonoselile absolutului, Cioran se declară pesimist în ceea ce privește atingerea absolutului prin iubire, de femeie sau de Dumnezeu. Iubirea omenească ori divină nivelează ființele: a iubi o femeie sau a-l iubi pe Dumnezeu presupune unul și același imbold, spune Cioran, în ambele cazuri urmezi o pornire de ființă vie, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
printre rânduri la Cioran regretul că nu a putut fi un sfânt, insă alege calea atacului pe cale inversă, pentru nemângâierea de a nu fi fost printre preferații lui Dumnezeu. Cioran nu-l poate ierta pe Dumnezeu pentru că i-a refuzat absolutul, sau cel puțin l-a lipsit de speranță de a-l atinge. Cioran acuză Divinitatea de iresponsabilitate în relația sa cu omul, care rămâne victima a indiferentei și "frivolității divine". Andrei Pleșu, citându-l pe Berdiaev, spune: "Cum poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
te-a stârnit să faci o spărtura în neant și să deschizi aici acest bâlci al timpurilor și să mă osândești astfel la univers, la umilință și rușinea de a fi". Cioran vede în singurătate premisa esențială pentru întâlnirea cu absolutul, de aceea pe Dumnezeu îl învinuiește și de a-i fi luat absolutul, condamnându-l la "ne-singurătate": "Singurătatea îmi pare un bun atât de mare, că nu pot să admir pe Dumnezeu decât până la Creație. De atunci încoace, Absolutul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
acest bâlci al timpurilor și să mă osândești astfel la univers, la umilință și rușinea de a fi". Cioran vede în singurătate premisa esențială pentru întâlnirea cu absolutul, de aceea pe Dumnezeu îl învinuiește și de a-i fi luat absolutul, condamnându-l la "ne-singurătate": "Singurătatea îmi pare un bun atât de mare, că nu pot să admir pe Dumnezeu decât până la Creație. De atunci încoace, Absolutul a devenit sociabil; nu însă că noi"27. Că și Dostoievski, care "caută
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
absolutul, de aceea pe Dumnezeu îl învinuiește și de a-i fi luat absolutul, condamnându-l la "ne-singurătate": "Singurătatea îmi pare un bun atât de mare, că nu pot să admir pe Dumnezeu decât până la Creație. De atunci încoace, Absolutul a devenit sociabil; nu însă că noi"27. Că și Dostoievski, care "caută singurătatea ca să evadeze", Cioran evadează din lume pentru a ajunge la esență cunoașterii și a se desprinde de "conștiința comună", care nu face decât să "vulgarizeze" trăirile
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
zădărnicie este leit-motivul lamentațiilor lui Cioran, cu circumstanțialul și iluziile ei, pe care ar vrea să le elimine, pentru a ajunge la spirit, la Absolut; însă viața, oricât de purificata de superfluu ar fi, pălește în fața posibilității de a atinge absolutul. Viața trezește teamă, pentru că e imprevizibilă, dar e singurul nostru bun, crede Sábato, iar despre fragilitatea ei vorbesc și poeții creațiilor populare: doina românească, fado-ul portughez, tango-ul argentinian, flamenco-ul spaniol. Unamuno, ca și Berdiaev, crede că "la Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
îngrozit de atare constatare"36. În fața acestei teribile constatări, Sábato oferă răspunsul: pentru el, cei care pot salva lumea de "puterea râului" sunt oamenii simpli, adevărații sfinți sunt eroii, ființele generoase, Dumnezeu se manifestă în fiecare din "aceste fragmente de absolut" care sunt ființele umane. Jurnalistă Alejandra Dahía îl întreabă dacă în ultima vreme s-a schimbat ceva în relația sa cu Dumnezeu. Răspunsul lui Sábato este categoric: "Nu. Eu mereu am căutat Absolutul. Asta am făcut mereu. Nu am acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
manifestă în fiecare din "aceste fragmente de absolut" care sunt ființele umane. Jurnalistă Alejandra Dahía îl întreabă dacă în ultima vreme s-a schimbat ceva în relația sa cu Dumnezeu. Răspunsul lui Sábato este categoric: "Nu. Eu mereu am căutat Absolutul. Asta am făcut mereu. Nu am acceptat niciodată nedreptatea și, pentru mine, faptul că un copil moare de foame, pune sub semnul întrebării existența lui Dumnezeu"37. Regăsim în această atitudine a lui Sábato admirația sa față de Sartre, care, în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]