9,827 matches
-
ca mărimi relative, după aproape un secol de la formularea ei, reprezentările cu care operează mintea umană au rămas, în esență, newtoniene. Indiscutabil, universul nu se conduce după legi umane. Iar legile fizice ale universului sunt cum nu se poate mai abstracte și mai greu de înțeles pentru marea majoritate dintre noi. Nu e oare mult mai ușor să ne gândim la spațiu și la timp în termeni umani și la o scară umană, să umanizăm aceste mărimi abstracte, lipsite de concretețe
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
se poate mai abstracte și mai greu de înțeles pentru marea majoritate dintre noi. Nu e oare mult mai ușor să ne gândim la spațiu și la timp în termeni umani și la o scară umană, să umanizăm aceste mărimi abstracte, lipsite de concretețe? Nu e oare mult mai ușor să mă gândesc la timp ca având o semnificație newtoniană, curgând dinspre trecutul de dinaintea nașterii mele până la viitorul infinit de după moartea mea, decât să-l văd ca pe un ceva invizibil
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
concretețe? Nu e oare mult mai ușor să mă gândesc la timp ca având o semnificație newtoniană, curgând dinspre trecutul de dinaintea nașterii mele până la viitorul infinit de după moartea mea, decât să-l văd ca pe un ceva invizibil, modificând o abstractă rețea de relații care să descrie câmpurile spațiale? Iar spațiul? Cum să ți-l imaginezi ca pe un joc matematic și imperceptibil de noduri, bucle și curburi ascunse ochiului liber sau în n-dimensiuni, când noi ne mișcăm după repere
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
ți-l imaginezi ca pe un joc matematic și imperceptibil de noduri, bucle și curburi ascunse ochiului liber sau în n-dimensiuni, când noi ne mișcăm după repere și direcții foarte clare? Având o percepție atât de limitată asupra structurii abstracte a lumii, mintea noastră este încă incapabilă să se desprindă de ideea unui fundal fix cu care se găsește într-o dureroasă și grea dependență. Până când, fără ajutorul tehnologiei, nu ne vom pierde noțiunea de materialitate sau, după cum anticipează literatura
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
de codașlâcuri etice nu vor mai avea curajul să greșească precum niște fraieri, tulburând viața socială și viața femeilor! Le mulțumesc domnilor Cornișteanu, Mălăele, Delakeza, Rusu, precum și doamnei Cerasela, pentru faptul că m-au făcut să înțeleg deosebirea dintre lumea abstractă, clișeică, spre care părea că se îndreaptă Agamiță și ai săi - lume în care machiaverlâcurile cotidiene duceau spre rezolvări cu dimensiuni caricaturale, politice, ținând de realismul ramolismentului danubiano-pontic - și lumea în care, Agamiță, echilibrând universul uman - și chiar moral! - cu
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
adevărata apreciere a forțelor viiț, încă mai începe cu un șir de considerații pur personale în care încearcă să-și definească oarecum poziția de pe care vrea să emită judecăți asupra obiectului. În acest caz, despre o temă ce aparține matematicii abstracte și mecanicii nu vorbește aici doar cercetătorul științific, ci și juvenilul amor propriu al gânditorului și scriitorului tinde să depășească limitele strânse ale temei specifice spre o cât mai mare vivacitate subiectivă a abordării și prezentării. Acest ton se mai
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
parte ai lua-o, sterilitatea imaginarului: „au trecut două luni de când/ am încetat să vă mai răspund/ patru/ de când nu v-am văzut// la tine/ să zic/ a trecut ceva timp// și mă gândesc tot mai rar” („înapoi văd f abstract”). Cu toate exercițiile de încălzire în prealabil - menite să argumenteze, știu eu?, nevoia de actualizare prin înlăturarea expresionismelor în favoarea unor tehnici hi-fi de autentificare a realității -, o astfel de scriitură tot banală rămâne. De unde se vede că, atunci când îți propui
Poezia ergonomică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3696_a_5021]
-
Edward Sava „Nu există artă abstractă. Totdeauna trebuie să pornești de la ceva. Apoi poți fără grijă să faci să dispară orice aparență a realității, deoarece ideea de obiect a lăsat amprenta sa de neșters.” Sunt cuvintele lui Pablo Picasso, personalitate dominantă a istoriei artelor plastice din
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
fie asociată cu imagini neinspirate de realitate... Și totuși, un tablou pe care l-a pictat în primii ani ai cubismului, Femeie cu mandolină, este primul exponat cu care te întâlnești într-o nouă și cuprinzătoare retrospectivă dedicată începuturilor artei abstracte. Este o manifestare de o amploare și de o rigurozitate a abordării cum numai o instituție cu trecutul, colecția și prestigiul Muzeului de Artă Modernă din New York putea să propună. Expoziția, îngrijită de Leah Dickerman, răspunde la o mulțime de
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
a abordării cum numai o instituție cu trecutul, colecția și prestigiul Muzeului de Artă Modernă din New York putea să propună. Expoziția, îngrijită de Leah Dickerman, răspunde la o mulțime de posible întrebări dar lasă altele, importante, nerezolvate. Însuși titlul, Inventând abstractul, 1910-1925 este discutabil. Poți spune că arta abstractă a fost cu adevărat „inventată”? Sau anii din preajma Primului Război Mondial au fost, așa cum susține Marcel Brion în superba sa carte dedicată acestui fenomen cultural, culminarea unei tendințe inerente creației plastice care și-a
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
colecția și prestigiul Muzeului de Artă Modernă din New York putea să propună. Expoziția, îngrijită de Leah Dickerman, răspunde la o mulțime de posible întrebări dar lasă altele, importante, nerezolvate. Însuși titlul, Inventând abstractul, 1910-1925 este discutabil. Poți spune că arta abstractă a fost cu adevărat „inventată”? Sau anii din preajma Primului Război Mondial au fost, așa cum susține Marcel Brion în superba sa carte dedicată acestui fenomen cultural, culminarea unei tendințe inerente creației plastice care și-a găsit exprimarea de-a lungul secolelor în arta
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
arabi, în cea a lui Uccello și Piero della Francesca, a lui Turner și Whistler? Continuând tradiția instituției new yorkeze de a face evoluția artei moderne să pară mai clară decât a fost și este de fapt, expoziția definește arta abstractă ca „dispensându-se de subiecte care pot fi identificate”. Dedică astfel spații importante operelor lui Mondrian și Malevici dar ignoră cu desăvârșire numele unor artiști precum Klee și Miró care au creat viziuni abstracte de o remarcabilă poezie fără să
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
este de fapt, expoziția definește arta abstractă ca „dispensându-se de subiecte care pot fi identificate”. Dedică astfel spații importante operelor lui Mondrian și Malevici dar ignoră cu desăvârșire numele unor artiști precum Klee și Miró care au creat viziuni abstracte de o remarcabilă poezie fără să excludă neapărat elemente „identificabile”... Arta abstractă poate fi foarte bine văzută ca o lume a unor realități alternative care îngăduie artistului să caute, în cuvintele lui Klee, „natura naturii”. Viziunea curatorială de la MoMA pare
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
care pot fi identificate”. Dedică astfel spații importante operelor lui Mondrian și Malevici dar ignoră cu desăvârșire numele unor artiști precum Klee și Miró care au creat viziuni abstracte de o remarcabilă poezie fără să excludă neapărat elemente „identificabile”... Arta abstractă poate fi foarte bine văzută ca o lume a unor realități alternative care îngăduie artistului să caute, în cuvintele lui Klee, „natura naturii”. Viziunea curatorială de la MoMA pare însă să fie una rigidă, simplificatoare, bazată pe interzicerea oricăror elemente figurative
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
lui Klee, „natura naturii”. Viziunea curatorială de la MoMA pare însă să fie una rigidă, simplificatoare, bazată pe interzicerea oricăror elemente figurative. În plus, există inconsistențe. Dacă Miró și Klee sunt excluși pentru „vina” de a nu fi creat o artă abstractă „pură”, atunci de ce fac parte din lista de exponate pânze cubiste târzii de Léger - „Discurile” (1918) - în care recunoști ușor mecanisme industriale sau fotografii de Alfred Stieglitz și Paul Strand care, prin natura acestei arte, nu pot porni decât de la
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
Léger - „Discurile” (1918) - în care recunoști ușor mecanisme industriale sau fotografii de Alfred Stieglitz și Paul Strand care, prin natura acestei arte, nu pot porni decât de la real? Mai mult, artiști pe care Dickerman îi consideră esențiali pentru evoluția artei abstracte au renunțat, unii chiar în perioada care face subiectul expoziției, la o abordare „dogmatică” a conceptului de abstract. Dacă Mondrian a pictat în perioada anilor ’20 doar lucrări în care este absentă orice referință la lumea recognoscibilă, el își intitulează
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
prin natura acestei arte, nu pot porni decât de la real? Mai mult, artiști pe care Dickerman îi consideră esențiali pentru evoluția artei abstracte au renunțat, unii chiar în perioada care face subiectul expoziției, la o abordare „dogmatică” a conceptului de abstract. Dacă Mondrian a pictat în perioada anilor ’20 doar lucrări în care este absentă orice referință la lumea recognoscibilă, el își intitulează lucrări mai târzii „Trafalgar Square” sau „Broadway Boogie Woogie”, aducând cumva în mintea privitorului asociații legate de un
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
la lumea recognoscibilă, el își intitulează lucrări mai târzii „Trafalgar Square” sau „Broadway Boogie Woogie”, aducând cumva în mintea privitorului asociații legate de un loc anume... Léger și Arp revin și ei la figurativ, ultimul chiar la lucrări neo-clasicizante. „Inventând abstractul, 1910-1925” face foarte clar faptul că explozia de imaginație ce caracterizează primii ani ai evoluției artei abstracte a fost cu adevărat un fenomen mondial, cu grupări artistice cu denumiri exotice - futurism, „De Stijl, orfism, vorticism, „Călărețul albastru” - cu contribuții din
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
în mintea privitorului asociații legate de un loc anume... Léger și Arp revin și ei la figurativ, ultimul chiar la lucrări neo-clasicizante. „Inventând abstractul, 1910-1925” face foarte clar faptul că explozia de imaginație ce caracterizează primii ani ai evoluției artei abstracte a fost cu adevărat un fenomen mondial, cu grupări artistice cu denumiri exotice - futurism, „De Stijl, orfism, vorticism, „Călărețul albastru” - cu contribuții din Germania, Rusia, Țările de Jos, Italia, Franța, Statele Unite, Cehia, ș.a.m.d. În dorința de a sublinia
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
Bruce, fotografii futuriste de Anton Giulio Bragaglia, desenele lituanianului Gustav Klutsis. Unele - cele două tablouri ale englezoaicei Vanessa Bell, sora Virginiei Woolf - par a spune ceva original. Altele, nu. Complexitatea interdependențelor dintre circa 80 de personalități marcante legate de mișcarea abstractă a fost scoasă în evidență de o uriașă diagramă expusă la intrarea în expoziție și alcătuită unind printr-o linie numele acelor artiști între care a existat un dialog. Printre cei mai „influenți”, dacă numărul de legături este o măsură
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
artiști între care a existat un dialog. Printre cei mai „influenți”, dacă numărul de legături este o măsură a influenței, se numără: Alfred Stieglitz, Tristan Tzara, Natalia Goncharova, Guillaume Appolinaire, Francis Picabia, Sonia Delaunay... Pe lângă caracterul transnațional al începuturilor artei abstracte, organizatorii expoziției de la MoMA au încercat să pună în evidență valențele multidisciplinare ale mișcării, interdependențele dintre artele plastice și muzică, coregrafie, literatură... Vizitatorul are astfel prilejul să vadă acuarele de Sonia Dealunay- Terk ce integrează versuri de Blaise Cendrars, în
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
în colaborarea lor intitulată „La Prose du Transsibérien”, notații coregrafice de Rudolf von Laban și Mary Wigman sau să asculte muzica lui Schönberg în timp ce admiră picturi de Kandinski. Este binecunoscută influența concepției despre muzică a lui Schönberg asupra primelor încercări abstracte ale pictorului rus. Kandinski a scris pe larg în lucrările sale teoretice despre dorința de a echivala tonuri muzicale și culori, de a transfigura arta picturii în așa fel încât privitorul unui tablou să trăiască aceeași experiență esențialmente spirituală ca
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
expoziția include doar două dintre picturile sale în ulei, ambele din 1911: „Impresie III (Concert)”, tablou direct inspirat de audierea muzicii lui Schönberg și „Compoziție V”. Punând accentul pe rețeaua de influențe reciproce care a stat la baza începuturilor artei abstracte, manifestarea de la MoMA pare să nu acorde un loc suficient de important personalității și operei lui Kandinski, creator considerat de mulți drept principalul premergător al mișcării dacă nu neapărat cel mai important reprezentant al ei... Mai mult, „Inventând abstractul” nu
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
artei abstracte, manifestarea de la MoMA pare să nu acorde un loc suficient de important personalității și operei lui Kandinski, creator considerat de mulți drept principalul premergător al mișcării dacă nu neapărat cel mai important reprezentant al ei... Mai mult, „Inventând abstractul” nu subliniază îndestul în ce măsură, pentru o serie de creatori - cu siguranță pentru Kandinski și Mondrian - căutarea abstractului a continuat să însemne, la fel ca pentru alți artiști din secolele trecute, o formă de căutare a divinului. Inventând abstractul, 1910-1925 este
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
lui Kandinski, creator considerat de mulți drept principalul premergător al mișcării dacă nu neapărat cel mai important reprezentant al ei... Mai mult, „Inventând abstractul” nu subliniază îndestul în ce măsură, pentru o serie de creatori - cu siguranță pentru Kandinski și Mondrian - căutarea abstractului a continuat să însemne, la fel ca pentru alți artiști din secolele trecute, o formă de căutare a divinului. Inventând abstractul, 1910-1925 este în sine o veritabilă realizare artistică, în care dimensiunile sălilor, poziționarea exponatelor și relațiile dintre ele sunt
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]