2,214 matches
-
României pe regele Carol al II-lea, care își pierduse de mult simpatia externă, fără a mai vorbi de simpatia internă și răul se cuibărește în vetrele românilor. Din toate relele, cel mai rău este neînțelegerea dintre state, când se abuzează de putere, rupând din teritoriile altor state în dauna oamenilor nevinonați, așa cum s-a procedat cu Dictatul de la Viena, în cazul nostru, pierdem oameni și teritoriu, iar prin politica internă în colaborare cu cea externă se renunță la democrație în favoarea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
rău și ce frânează bunul mers în noua viață a poporului român. Asta, dacă se va exclude furtișagul, abuzul, mita, lăcomia și alte rele din calea dezvoltării corecte. La început, fiecare și-a apărat „pielea” mai ales cei ce au abuzat de funcția avută în regimul ceaușist, plecând pentru o perioadă de timp în alt județ, alții sau apucat de înființare de partid, iar alții s-au apucat de negustorie și afaceri. Odată ajunși să pună mâna pe putere, au căutat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
poate să pară ca secundară față de integrări și „scandaluri” punctuale. Schimbă scandalurile între ele, aruncându-le pe masa talk-show-urilor. De exemplu, recentul caz Treptow a fost dezbătut în toate modurile posibile, mai puțin într-unul: cum ajung părinții unor copii abuzați de un pedofil cu bani să consimtă tacit să-și vândă copiii. Până la ce niveluri de degradare morală ajunge un părinte nevoiaș, cât de mizerabili devenim în lipsuri și sărăcie și cum este cu putință să ne rezolvăm lipsurile altfel
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să figureze în procesul Dreyfus... Ce ar fi fost această mărturie? Ar fi pus ea în cauză, numindu-i, pe funcționarii ruși, foști colegi cu generalul, care, finanțați de Berlin, ar fi trădat pe Suveranul lor și alianța cu Franța, abuzînd de imunitatea diplomatică pentru a deveni, pe pămînt francez, instrumentele de spionaj ale Statului Major german? Morții nu vorbesc; poate că au lăsat pe undeva mărturisiri sau însemnări ce vor ieși la iveală mai tîrziu. După o jumătate de secol
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
al oportunității în a lăsa această față bisericească, inamic prin naționalitate, să circule prin Roma pentru a decora pe cardinalii francezi Dubois și Morin. Monseniorul Gerlach s-a ferit să-și recunoască greșeala. Urma să facă ceva și mai rău, abuzînd de prietenia Sfîntului Părinte: pe măsură ce războiul înainta, Italia fiind combatantă, autoritățile italiene constatau o recrudescență alarmantă a spionajului. Pe rînd, distrugătorul "Leonardo da Vinci" și crucișătorul "Benedetto Brin" au sărit în aer stînd la ancoră în portul Taronto, iar aceste
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și judecător, trebuie să nu uităm legea care, în cazul literaturii, nu e stipulată și ordonată în paragrafe, dar există - fie ea și în schimbare lentă și de fapt continuă - purtând și numele de canon (termen de care s-a abuzat în ultimul timp). Cu alte cuvinte, criticul trebuie să cunoască legea, el are așadar de trecut proba competenței. Un critic e silit, pentru a fi luat în seamă, să-i convingă pe cei din jurul lui care participă la fenomenul literar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
exagerată a energiei psihice în propriul eu, cu consecințe asupra stimei de sine și asupra propriei identități; el sublinia sensibilitatea exacerbată a paranoicilor, care tind să se simtă răniți la cea mai mică provocare, la așteptările lor că vor fi abuzați ori umiliți în orice situație, la grija și preocuparea permanentă față de vreun atac la propria persoană, la pregătirea unor contra-argumente și reacții de apărare. În Der sensitive Beziehungswahn: ein Beitrag zur Paranoiafrage und Paranoia (1918) Ernst Kretschmer extinde metodele lui
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
gest care uneori îi cerea un curaj imens - intra într-o dramă desprinsă dintr-un film cu James Bond. Nu se simțea complet în siguranță nici acasă. Câteva săptămâni la rând avu impresia că în cameră îi intră femei ce abuzează de el când doarme. Ajunse la această concluzie pentru că atunci când se trezea tot corpul îl durea și avea vânătăi. Era sigur că fetele îi fac avansuri (unele dintre ele au mărturisit că, într-adevăr, îi făcuseră avansuri), dar nu era
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Popescu, Copiii fiarei); Și-au făcut mendrele în cel mai autentic stil de carnaval. (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). 32 "Aparțin exprimării prețioase îmbinările cu funcție adverbială la modul + adjectiv și de o manieră + adjectiv, de care se abuzează mai ales în stilul publicistic.", Doca (1996: 270). Valoarea emfatică a expresiilor excesiv accentuate la modul + adjectiv este dată și de conotarea generală a sintagmei la modul, în enunțuri precum: E bine să-ți ceri scuze elegant, la modul "dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
retras. TERORIZAT Oamenii de încredere ai colonelului Adamciuc, cu fii care făceau serviciul militar în garda personală a lui Ceaușescuă, după evenimentele din decembrie 1989 au cerut îndepărtarea mea din parohie, m-au amenințat cu închiderea bisericii, și m-au abuzat fizic pentru a-mi lua ștampila parohiei. Am cerut anchetă și judecarea cazului, dar protopopul de atunci preotul Aurel Goraș, a refuzat ancheta, iar cei puși sămi facă greutăți, au ascuns o icoană din sfântul altar și m-au învinuit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
budismul de ieri și de azi se mai întemeiază și pe Codul Etic al celor Cinci Precepte. Ele au fost enunțate de Siddhărtha Gautama însuși „cu 2.500 de ani în urmă: să nu ucizi; să nu furi; să nu abuzezi de sex; să nu minți; să eviți intoxicația de orice fel”. În baza temeiului spiritual conținut de codul etic, budiștii încearcă să răspundă convingător provocărilor lumii contemporane. O poziție unanimă nu există în nici o țară budistă. Pe de altă parte
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
decât o parte din note și de aceea rog pe cititori să scuze lipsurile fatale. Cu câteva luni înainte de a intra în Institutul Caritatea, adică cu puțin înainte de a-l cunoaște eu, Mihail Eminescu, după cum mi-au declarat prietenii săi, abuza de băuturi alcoolice și făcea excese veneriene. În acest timp dădea impresia că nu era în toată deplinătatea facultăților sale intelectuale. Din zi în zi devenea mai puțin vesel, tăcea mai tot timpul, dorea să fie singur, nu mai era
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
România medicală, IX (1931), nr. 11, 1 iunie, p.162-163; reluat „prin bunăvoința d-lui dr. Vineș” în Extemporal, revista Liceului Mihai Eminescu din București, sept-nov. 1936, p.31-32, (unde l-am consultat prima dată dar atenție! are multe omisiuni: „abuza de băuturi și făcea excese” în loc de „excese veneriene”; „Mânca cu mare poftă.”, fără a aminti vinul; lipsă paranteza („sifilitice”) după „ulcerații vechi”, lipsă paranteza „(colecționism)”; după „mânca tot felul de lucruri găsite pe jos” lipsă „chiar și cele murdare”; lipsă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
13-14 ianuarie 1889 nu se mai știe nimic despre Eminescu. Vedeți cum zice doctorul Vineș: „Cu câteva luni înainte de a intra în Institutul Caritatea, adică cu puțin înainte de a-l cunoaște eu, Mihail Eminescu, după cum mi-au declarat prietenii săi, abuza de băuturi alcoolice și făcea excese veneriene. În acest timp dădea impresia că nu era în toată deplinătatea facultăților sale intelectuale. Din zi în zi devenea mai puțin vesel, tăcea mai tot timpul, dorea să fie singur, nu mai era
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a făcut așa de rău că am crezut că mor. Al 2-lea, în fiecare zi sunt torturată până voiește să ia hapurile. Al 3-lea iarăși simt frica de două ori pe zi, când iese la plimbare, să nu abuzeze de el vreunul ca Bădescu. Azi sunt convinsă că nu i se întâmplă nimic, căci l-a dus doctorul la plimbare.” Nu este pentru prima dată când aflăm că poetul refuză medicamentele. În curând, însă, vom afla că și doctorul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi isbit acum 10 12 ani. Eroare...” „... Alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Dacă Eminescu a abuzat de băuturi alcoolice, aceasta a făcut o când deja maladia începuse. Fosta hereditatea adevărata cauză a maladiei?...” Expresii precum „s-a zis”, „alții au zis” nu sunt proprii unui raport de autopsie, nici referirile la Shopenhauer de mai departe; deci
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se desfășoară într-un cadru indeterminat sau îndepărtat în timp). Semnificativă este piesa Zidarul (1981), care pornește de la o speculație dramatică promițătoare: scindarea personalității lui Manole în zece ipostaze, corespunzând celor zece meșteri. Însă dezvoltarea lasă de dorit, întrucât se abuzează de replici pretins sapiențiale sau tensiunea este potențată într-o manieră artificioasă. După 1989 T. s-a întors la comedia sentimentală și de moravuri. SCRIERI: Gara mică, București, 1959; Cu tot cu soarele pe masă, București, 1965; Albastru deschis, București, 1966; Io
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
încercare; un cuvânt de încurajare, un strigăt de deșteptare și Teatrul Național va fi salvat! Teatrul Național va fi restabilit! M. Pasccaly Artist comedian“86 Acesta era sistemul reclamei teatrale acum mai bine de o jumătate de secol, iar Pascaly abuza de el. Genul plângător, apelurile desperate la public, și declarația sărăciei sale era genul său: declamația jalnică îl caracteriza.87 Dar, firește, ceasul „teatrului“ nu sunase încă în România. La aceeași epocă, în septembrie 1871, venise și marea tragediană italiană
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871, p. 3, precedată de următoarea notă: „Publicăm cu o vie plăcere scrisoarea ce ne adresează d. M. Pascaly, artist dramatic“. 87. Într-adevăr, Mihail Pascaly, care a adus o contribuție reală la dezvoltarea teatrului românesc în anii 1860-1880, a abuzat de nenumărate apeluri, memorii, declarații adresate marelui public în presa vremii, de polemici cu Matei Millo (conflictul cu marele actor data din 1862) ș.a., dar în parte aceste apeluri disperate au fost determinate de situația precară a artistului român de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
71 Îndată după constituire, Camera numește o comisiune de anchetă parlamentară pentru darea în judecată a miniștrilor conservatori din cabi netul Lascăr Catargiu.72 Sunt propuși la darea în judecată: 1) Lascăr Catargiu, fiindcă în înțelegere cu colegii săi a abuzat de putere spre a falsifica alegerile, că a întrebuințat în folosul său banii publici, că a oprit pe magistrați de a-și îndeplini datoria etc. etc. 2) Petre Mavrogheni, fost ministru de Finanțe, că a falsificat bugetul statului, cu scopul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
extraordinară. Ședința de la 19 iulie 1876“, MOF., nr. 169, 1/13 august 1876, p. 4259 și urm.). Prezentarea rezumativă a lui Bacalbașa este, în linii generale, corectă, dar în original capetele de acuzare sunt mai clar expuse: Al. Lahovary „a abuzat de puterea sa, servindu-se de numirile în magistratură ca mijloc de corupțiune electorală“ (ibid., p. 4269); Titu Maiorescu „a întrebuințat în propriul său folos bani publici“ (ibid., p. 4269), printre altele fiind acuzat de faptul că a luat „el
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cîțiva, unii cu zeci de plachete și volume, titlul de scriitor nu mai reprezintă mare lucru, nu te scoate din anonimat, nu te face o referință cetățenească. Atunci el avea o certă valoare socială și politică, de care se și abuza. Am văzut destui fără vreo meserie, care nu știau ce-i munca, locuiți în interiorul lor de moftangii, mîncînd cozonac datorită revendicării de la breaslă. Coexistența n-a fost ușoară. N-am invidiat pe nici unul, dar prezența lor, mai ales a celor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dar am refuzat să intru în joc, întrucît consider nesemnificativă și pasageră criza relațiilor sale cu Bălăiță. Am vorbit totuși despre necesitatea „comprehensiunii mutuale” ca formă de coexistență, încăpățînîndu-mă să nu folosesc termenul de „climat”, de care nu o dată se abuzează. După trecerea la trimestrial - le am spus - revista nu mai constituie, pentru noi, ca în primii ani, „țelul suprem”, ci doar un onorabil mijloc de subzistență. Mult lăudata noastră coeziune a rămas - cum am menționat și într-un articol din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cap”, cam stridentă, cu care-mi afirm judecățile. Sînt defecte pe care gustul meu de acum le condamnă. Azi străduința mea e de a expune calm și simplu ideile. Tînăr, l-am maimuțărit pe Călinescu, căutînd să fiu apodictic și abuzînd de neologisme. Călinescu m-a fascinat prin alegrețe, prin stilul său coruscant. El nu-ți oferă decît următoarea alternativă: ori te lași sedus, ori i te opui. în schimb, Lovinescu și Vianu te fac să meditezi la mobilurile și consecințele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt hărțuit, împins într-o parte sau alta, deviat de la ceea ce-mi pro pun să fac. Tracasări dintre cele mai diverse îmi macină timpul; timpul meu e mărunțit ca nisipul. *„Egalitatea de șanse” (un concept de care propaganda noastră abuzează) interpretată dintr-un alt unghi: „Auzim uneori că este de dorit ca toți oamenii să pornească în cursa vieții pe picior de egalitate. Dar chiar dacă așa ar sta lucrurile, nu este oare inevitabil ca, pe parcurs, inegalitățile dintre alergători să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]