2,246 matches
-
și conflictuale; * modul de aplicare a recompenselor și sancțiunilor; * gradul de deschidere și sinceritate al copilului în raport cu părinții. Într-o societate în care nivelul de certificare socială a competențelor crește constant, iar educația școlii rămâne principalul mijloc legitim de a accede la scopurile valorizate cultural, e de la sine înțeles că interesul pentru evoluția școlii, a copilului trebuie să se afirme tot mai mult. În primul rând acest interes a fost decelat în modul prin care părinții aleg unitatea de învățământ pentru
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
dragostea pe burta goală...“. Așa cum spune autorul în începutul cărții, tratatul își propune să aducă zâmbetul pe buzele cititoarelor și să le îndemne să pășească în bucătărie. Cine sunt extraterestrele? Extraterestrele sunt superfemeile manager, inițiate în arta culinară. Pentru a accede la statutul de „mare gospodină“ și pentru a dobândi „independența culinară“, fiecare extraterestră trebuie să parcurgă un drum anevoios, un drum plin de obstacole și de tentații. Pentru extraterestrele cu MBA la Paris, cu funcții înalte în multinaționalele în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
pentru selecția obișnuită a procurorilor. În primul rând, procurorii care intră în sistem o fac după un examen, după absol virea Institutului Național al Magistraturii, iar pentru a avansa urmează anumite reguli, care presupun concursuri organizate de INM. Pentru a accede la DNA trebuie să ai minimum șase ani vechime ca procuror sau ca judecător, ceea ce înseamnă că ești deja un om format în cadrul sistemului judiciar, în cadrul sistemului parchetelor. Cum ajungi la DNA? Nu se dă examen sau concurs, lucru pe
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
a întreținut raporturi sexuale. Este vorba, în cazul dat, de supraviețuirea genotipului. Nevoia de a-și asigura perpetuarea genelor îl motivează pe mascul nu doar să domine femela, ci chiar să se bată cu alți masculi pentru a reuși să acceadă la sursele care să-i permită reproducerea. Susținătorii acestei ipoteze evoluționiste consideră că în societățile moderne puterea și statutul social sunt factorii ce-i asigură masculului controlul. Wilson și Daly explică astfel numeroase omucideri comise de tineri de 20 de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de la interlocutor); de exemplu, în literatura de specialitate se consideră că mișcarea ochilor spre dreapta sus arată că locutorul creează imagini în minte; mișcarea ochilor spre dreapta central că locutorul creează sunete în minte; mișcarea ochilor spre dreapta jos: locutorul accede la emoții și senzații; mișcarea ochilor spre stânga sus: locutorul își amintește imagini; mișcarea ochilor spre stânga central: locutorul își amintește sunete; mișcarea ochilor spre stânga jos: locutorul dialoghează cu sine (Cameron, 2006, p. 72; Iordănescu, 2006, p. 49 etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
filantropică, individul fiind bun, simpatic, neegoist, apreciindu-i pe ceilalți oameni după ceea ce au ei mai bun; 5. politice centrate pe putere și influență, individul urmărind să devină conducător, plăcîndu-i întrecerea și lupta; 6. religioase alimentate de nevoia de a accede la o înțelegere universală, prin reflecții metafizice și credința într-o putere unică, individul urmărind comuniunea cu cosmosul, raportîndu-se mistic la integralitatea acestuia. Aplicarea testului privind valorile categoriale în închisori în perioade diferite 134 a relevat o uimitoare generalizare și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dosare, telefoane etc.). Competența profesională a lucrătorului de penitenciar se confunda cu competența militară, statuînd astfel primatul funcției de siguranță în defavoarea celei de reintegrare. De altfel, toate celelalte cadre (medici, psihologi, economiști, juriști etc.) preferau statutul de militari pentru a accede în structurile de comandă ale sistemului și pentru a beneficia de o serie de privilegii (salariu mărit în funcție de grad, obținerea unei locuințe de la stat, petrecerea concediilor în stațiuni sau în locații cu circuit închis, repartizarea unor cote alimentare, asigurarea vestimentației
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cauzalitatea sau determinismul existențial. Monologul se dezvoltă treptat în forme aforistice, având ca finalitate autocunoașterea: Identitatea FIINȚĂ = pește este o aluzie la modelul arhetipal al originilor, în baza ideii că pentru a înțelege sensurile asunse ale existenței, omul trebuie să acceadă la începuturile lui, în acea formă prenatală a apelor amniotice, placentare, ce sintetizează elemente ale genezei universale, și - astfel - FIINȚA să se poată integra definitiv patriei cosmice căreia îi aparține. Cu povara eului socializat, orice tendință de recuperare a stării
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
a operei, unde un simplu spectator nu are acces dincolo de cortina de catifea brodată a teatrelor lirice. În spatele acestei cortine am descoperit o lume pe cât de frumoasă, pe atât de dură, care îți impune perfec țiu nea, pentru a putea accede în acest club select al marilor teatre. Deci, chapeau bas, chère Madame Cortez, pentru talentul Domniei Voastre, pentru frumoasa carieră, pentru ambiția de a ajunge în acest club select, pentru forța cu care ați depășit greutățile vieții și ați ținut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
actul Restaurației regale, a reprezentat o manifestare a nemulțumirilor, până atunci latente, din PNL. A fost o răbufnire a acelor liberali care, deranjați de conducerea autoritară exercitată de familia Brătianu, aspirau la locuri mai importante în partid și doreau să acceadă mai ușor la guvernare. În aceste împrejurări, acceptarea Restaurației de către Gheorghe Brătianu, fiul premierului liberal care impusese actul de la 4 ianuarie 1926, a constituit doar pretextul care a legitimat desprinderea celei mai importante disidențe liberale din deceniul al patrulea al
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să se realizeze extinderea organizației georgiste în provinciile unite în 1918 cu România, să se refacă organizațiile părăsite de georgiști după alegerile din 1933 sau să se intensifice activitatea parlamentară pentru îndepărtarea guvernului condus de Gheorghe Tătărescu și pentru a accede la guvernare. Acest proces a alternat cu acțiunile desfășurate în cadrul "Frontului Constituțional" sau cu negocierile purtate cu conducerea PNL ducist/ dinist pentru reunificarea liberală. De-a lungul celor șapte ani de existență, Partidul Național Liberal de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aduce ca probă faptul că Planul Curent din 1953, un adevărat document al politicii statale de construcții subvenționate 113, finanța în aceeași măsură pavilioanele și imobilele colective, plecând de la proiectul de a ajuta mai ales muncitorii și persoanele modeste să acceadă la ele. Christian Bachmann și Nicole Leguennec sunt și mai categorici: frica de promiscuitatea muncitorească a făcut ca nici un gânditor de bine să nu dorească vreodată marile ansambluri.114 În același timp, s-a văzut că este o utopie ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și activi 242". În această nouă democrație visată, indivizii sunt chemați să-și depășească ceea ce consideră ei că ar fi interesele lor, pentru a descoperi interdependența acestora cu responsabilitățile lor. "O democrație nu se instituie doar prin speranța de a accede la posturi de conducere, ci prin asumarea, fiecare la nivelul lui, a responsabilităților"243. La orizontul formulei administrației consultative se contura astfel o nouă viziune mitică a dezvoltării democratice: viața asociativă urbană. Preocuparea de a distruge rigiditățile alianței conservatoare dintre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
determina colaborarea asociațiilor cu scopuri diferite, dincolo de ideologiile desuete și periculoase"251. În același timp, legitimitatea dotărilor mai consta, în ochii urbaniștilor și ai aleșilor locali, în capacitatea lor de a genera în mod automat viață socială, la care să acceadă cât mai mulți și care să asigure caracterul demn al orașului sau al cartierului, să reabiliteze viața socială atunci când ea părea amenințată cu dispariția. Animația devenea cuvânt-cheie la mijlocul anilor 1960, atunci când părea evident că doar implantarea dotărilor nu duce automat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se destramă. Se constatase că înmulțirea asociațiilor nu a tradus automat voința cetățenilor de a lua parte activă la gestionarea treburilor publice. Funcționarea curentă a asociațiilor constata Richard Balme nu este [...] decât incidental efectul mobilizării bazei sociale care vrea să acceadă la scena instituțională pentru a-și exprima revendicările 286". Mai mult, dezvoltarea asociațiilor părea să reflecte exercițiul clientelist al puterii. Formarea și consolidarea pozițiilor de influență în rețelele de relații ale asociațiilor permit șefilor acestora o anumită notorietate publică și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sunt întreprinse tocmai din grija de a reduce distanța între valoarea funciară potențială a solului și valoarea lui de folosire. Este însă cert că, din rațiuni legate de efectele de prag și de masa critică, puține orașe pot pretinde să acceadă la rangul de "adevărată" metropolă. În Franța, doar Parisul și, într-o oarecare măsură, orașul Lyon dispun de un potențial suficient pentru a putea pretinde că aparțin acestui cerc. Totuși, așa cum ne face să credem Claude Lacour, este legitim să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deputat-primar poate mai ușor să aducă un dosar în atenția administrației pariziene. În cariera unui om politic, onorabilitatea electorală trecea mai întâi printr-o primărie. Pe urmă, ambiția îl făcea să antreneze teritoriul într-o competiție cu primarii vecini ca să acceadă în consiliul general, în consiliul regional, în Senat sau în Camera Deputaților. Se înțelege, astfel, în ce condiții dificile au putut coopera comunele atunci când a fost vorba de alte probleme decât cele tehnice. Pentru a sesiza importanța transformării acțiunii economice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locuință și calitatea ocupanților săi. Faptul este real mai ales pentru sectorul HLM, care adăpostea, în anul 2000, 13 % dintre gospodăriile franceze (7,5 milioane de locuitori). Însă, după cum ne sensibilizează Daniel Béhar, "atunci când aproape 75 % din populația Franței poate accede la o locuință socială, dar această locuință poate la fel de bine să fie într-un mare complex defavorizat, pe o parcelă pavilionară sau dintr-o clădire din centrul orașului unde au avut loc micro-operațiuni interspațiale, pare dificil să plecăm de la normă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
respinse de populațiile "gentrificate", care ignoră temerile pe care ele le resimt pentru securitatea lor și constrângerile de a se deplasa la care sunt supuse. Jacques Donzelot insistă astfel pe faptul că numai în măsura în care acești periurbani vor putea spera să acceadă la serviciile urbane de care dispun gentrificații vor accepta o coborâre a barierelor ce-i țin la distanță de locurile sensibile. Trebuie să avem în vedere, de asemenea, că tendința claselor mijlocii de a părăsi teritoriile expuse globalizării riscă să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
simt constrânși; cu posibilitatea de a se "autoorganiza" "într-un teritoriu considerat ca un teren al aventurii"547. Din această perspectivă, progresul comunității nu se prezintă ca un scop în sine, ci ca o cale ce permite locuitorilor inner-cities să acceadă la visul american al reușitei individuale, fără să le fie afectată posibilitatea de a părăsi comunitatea pentru teritorii susceptibile să le mărească șansele în competiția dintre indivizi care definește modul de viață american. Dezvoltarea comunitară urmărește deci să pună bazele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Locuinței Hervé de Charette fixa ca obiectiv alocarea a 30 000 de unități pe an. Această politică nu a avut succesul scontat. În anii 1990, s-au vândut doar 3 000 de locuințe pe an. Atunci când au posibilitatea de a accede la proprietate, familiile preferă să-și caute locuință în domeniul privat. Rațiunea acestui obiectiv rămâne și ea contestabilă. Doar cele mai bune locuințe de tip HLM sunt alese de familiile care ar avea posibilitatea să-și cumpere o locuință în afara
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
solicitări necunoscute încă. Școala românească în ansamblu va trebui să-și calculeze diferit coordonatele de dezvoltare. Datorită rolului său de principală instituție de realizare a controlului social, școala trebuie să conștientizeze faptul că schimbarea poate reprezenta unica șansă de a accede și de a se menține cu succes pe o "piață" a instituțiilor sociale în care competiția și performanța reprezintă mărci ale calității. Mai mult, în perspectiva integrării europene, școala românească va trebui să-și compatibilizeze oferta și criteriile de performanță
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mai este vorba de nici o tendință de a elabora sisteme cosmogonice capabile să explice lumea întreagă și natura înconjurătoare, ci de o altă orientare, accesibilă tuturor, realizată în spiritul comunității fraternale pure dintre oameni, detașată de servituțile lumești, pentru a accede într-un prezent aflat în lumina lui Dumnezeu. Vechiul raționalism antic a ajuns compromis de speculațiile alexandrine. Acesta a cedat locul unui spiritualism exaltat, vechii exigențe științifice i-a luat locul o mentalitate purtată pe aripile imaginației. S-a născut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
moderne. Structurile sociale emergente l-au condus pe Tarde (1902/2007) către înțelegerea influenței exercitate de apartenența la grup. Lippmann (1922/2009) a surprins pentru prima oară importanța relațiilor dintre presă, indivizi și guvernare; lucru care l-a ajutat să acceadă în cercul apropiaților lui Woodrow Wilson și a multor alți președinți americani, inclusiv John Kennedy. Gânditori precum cei menționați anterior au ajutat la conturarea domeniului comunicării politice și la înțelegerea interacțiunilor dintre sfera politică și comunicarea de masă. Abordarea cronologică
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
semnificației, iar sintaxa urmărește descrierea relațiilor logice și gramaticale care guvernează manifestările discursive din spațiul politic. Din această perspectivă, o analiză a raporturilor dintre limbaj și putere ar avea ca sarcină cercetarea modului în care politicienii folosesc limbajul pentru a accede la putere și a mecanismelor discursive care legitimează accesul/ menținerea emitentului politic în sfera puterii. Vorbind despre complexitatea acestor relații, M. Edelman afirmă: "limbajul este o fațetă integrală a scenei politice: nu doar un instrument pentru descrierea evenimentelor, ci este
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]