3,948 matches
-
pretinsa funcție de utilitate a actorilor, valorile internalizate sau cunoașterea practică a acestora. Cu alte cuvinte, Granovetter accentuează relativitatea acțiunii În raport cu rețeaua sau cu sistemul de relații În care este implicată. Conceptul de relații sociale este Însă puțin explicitat de Granovetter, accepțiunea fiind probabil considerată de la sine Înțeleasă. Perspectiva lui Granovetter ne obligă să explicăm, Într-o manieră, sperăm mai clară, conceptul de relații sociale. Așadar, noțiunea de relații sociale este definită, Într-o accepțiune weberiană, drept acțiune semnificativă a unei pluralități
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale este Însă puțin explicitat de Granovetter, accepțiunea fiind probabil considerată de la sine Înțeleasă. Perspectiva lui Granovetter ne obligă să explicăm, Într-o manieră, sperăm mai clară, conceptul de relații sociale. Așadar, noțiunea de relații sociale este definită, Într-o accepțiune weberiană, drept acțiune semnificativă a unei pluralități de actori concreți, acțiunea fiecăruia fiind orientată În funcție de acțiunea celorlalți; relațiile sociale presupun existența unei probabilități subiective de manifestare a unei anumite semnificații din partea celorlalți actori implicați În raport. Relația socială este o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prin integrarea Într-o logică, istoric contingentă, a credințelor și semnificațiilor. Participând la viața socială, indivizii urmăresc nu doar (și nu În primul rând) interese materiale, ci evocarea unor simboluri care constituie logica instituțiilor. Instituții diferite (sau câmpuri diferite, În accepțiunea lui Bourdieu care delimitează Între câmpul schimburilor economice și cel al schimburilor familiale tradiționale) evocă logici diferite (piața, familia, religia etc.), dar funcționarea societății presupune integrarea acestora (prin diferențiere laterală și/sau verticală) Într-un univers de semnificații coerent. Violarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de proprietate (acțiune). Ierarhiile ca instituții presupun, de asemenea, precizarea drepturilor de proprietate În sensul de mai sus, diferența constând În faptul că ierahiile Învestesc În poziția de autoritate capacitatea de a dispune alocarea acestor drepturi Între anumite limite. În accepțiunea antropologei britanice Mary Douglas, dimensiunile definitorii ale instituțiilor sunt „latura tranzacțională, referitoare la eficiența (n.a.) individului, eficiență descrisă prin calcularea raportului cost-beneficii”, precum și cea „cognitivă ce include nevoia individuală de ordine și coerență, precum și cea de a deține controlul asupra
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dimensiunile definitorii ale instituțiilor sunt „latura tranzacțională, referitoare la eficiența (n.a.) individului, eficiență descrisă prin calcularea raportului cost-beneficii”, precum și cea „cognitivă ce include nevoia individuală de ordine și coerență, precum și cea de a deține controlul asupra incertitudinii” (2002:37). În accepțiunea lui North (1990), latura cognitivă este covârșitoare și este responsabilă de persistența În timp a unor instituții ce produc ineficiență. proprietatea privată este o precondiție a capitalismului; „capitalismul poate exista numai dacă individul are un drept legal de a-i
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de prevenire a acestor boli și a sarcinilor nedorite. Precizări conceptuale - normalizarea Normalizarea, ca teorie, a exercitat o influență semnificativă asupra serviciilor de suport destinate persoanelor cu handicap și asupra reacțiilor sociale față de dizabilitate și handicap. Termenul a primit diferite accepțiuni în decursul timpului, în raport cu țările și autorii care l-au abordat. Utilizarea inițială datează de la sfârșitul anilor ’50, când existau numeroase eforturi de a înțelege condițiile de viață ale persoanelor cu handicap mental și pentru găsirea unui limbaj comun, logic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
dezvoltarea serviciilor destinate persoanelor cu dificultăți de învățare. În esență, la vremea respectivă, accentul era pus pe cerința ca ansamblul acelor servicii să încerce să maximizeze calitatea vieții beneficiarilor (adică a persoanelor cu retard mentală. Este semnificativ faptul că primele accepțiuni ale termenului făceau trimiteri explicite la conceptele de calitate a vieții și stil de viață, elaborate în aceeași perioadă. De altfel, nu au întârziat să apară tentative de operaționalizare a acestor concepte. Astfel, Nirje (1969Ă descria caracteristicile unui asemenea stil
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și la salarii corespunzătoare activităților prestate în diferite instituții; standardele mediului, incluzând cerințele referitoare la diferite facilități fizice la nivelul școlii, al locului de muncă, al locuinței, care trebuie modelate după cele disponibile cetățenilor obișnuiți în societate. Prin urmare, primele accepțiuni ale conceptului de normalizare se centrau pe modul în care serviciile de suport se raportau la drepturile fundamentale ale persoanelor cu dificultăți de învățare, într-o societate bazată pe principii egalitare. Este evident că acest concept nu s-a dezvoltat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
normale”; se remarcă faptul că, în acele condiții, problema diferenței, a separării persoanelor cu deficiențe față de restul societății era considerată ca „dată”, aplicându-se sintagma egal, dar separat, iar egalitatea nu presupune integrarea. În perioada imediat următoare, asemenea limite ale accepțiunii inițiale a conceptului au devenit tot mai evidente, fapt care a stimulat noi preocupări pentru dezvoltarea sa. Paralel cu extinderea preocupărilor privind „normalizarea” în Țările Scandinave, în Canada și Statele Unite ale Americii au avut loc o serie de procese sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
aplicarea principiului normalizării nu se produce o modificare a raporturilor de putere, o înclinare a balanței spre persoanele dezavantajate. Chiar dacă ele ajung la situația „normativă”, o fac cu prețul supunerii la normele și valorile dominante în societate. Dacă inițial, în accepțiunea scandinavă, conceptul de normalizare punea accentul mai mult pe individualitate, pe creșterea posibilității de efectuare a alegerilor personale, ulterior Wolfensberger, prin încercările sale de a-i conferi un caracter mai sociologic, ajunge, în mod inevitabil, la un anumit conservatorism, prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pe larg în capitolul pe care îl vom dedica lămuririi specificului anchetei și sondajului în acest câmp metodologic. Foarte important ni se pare să discutăm în continuare despre raportul cantitativ-calitativ pe un plan mai concret-operațional și, în același timp, despre accepțiunile curente ale termenilor. Se va vedea astfel mai bine că multe dintre opozițiile invocate mai sus sunt artificiale, bazându-se pe (pre)judecăți care circulă în literatura metodologică în chip de adevăruri indiscutabile, evidente în sine, iar că altele n-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cantitativului și a calitativului. Astfel, vom înțelege că deosebirea dintre „științele naturii” și „științele culturii” - ca să folosim și acești termeni consacrați - nu poate fi întemeiată pe faptul că primele ar fi, prin excelență, cantitative, iar ultimele,prin excelență, calitative. Orice accepțiune (dintre cele curente, firește) am acorda termenilor „calitativ” și „cantitativ”, se poate constata că și științele naturii sunt calitative, așa cum și științele umane folosesc din plin cantitativul. Mai mult, cele două abordări nu au, la drept vorbind, nimic care să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de model. După părerea noastră, una dintre sursele cele mai serioase de neînțelegere și care duce la astfel de diferențieri radicale constă în aceea că termenii „calitativ” și „cantitativ” nu sunt clar definiți și nu sunt utilizați întotdeauna cu aceeași accepțiune. Iar una dintre „victimele” cele mai frecvente ale acestei confuzii o constituie ancheta, respectiv sondajul, metodă apreciată fără ezitare ca fiind cantitativă și căreia i se pun în „cârcă” toate păcatele cantitativismului, când, de fapt, ea îmbracă doar o formă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
realizatorului anchetei sau sondajului de către comunitatea științifică); diminuarea sau evitarea erorilor neintenționate presupune instruire, experiență, autoanaliză. 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetaretc "2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare" În științele socioumane, noțiunea devaliditate are, față de limbajul obișnuit, o accepțiune mai specială, dar nu prea mult îndepărtată: validitatea înseamnă gradul în care un instrument explorează (măsoară) ceea ce investigatorul intenționează să exploreze (măsoare) cu el. Subsumată validității este fidelitatea, care ne spune în ce măsură un instrument are „stabilitate” în producerea de rezultate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dorința de a Încerca, de a experimenta, iar experiența să conțină În sine energii active, să fie o forță motrică a dezvoltării intelectuale, care să Îi determine pe elevi să extragă tot ce pot din ea, atunci când o trăiesc. Această accepțiune a predării e inspirată din principiile umanismului modern, ce pune accent pe dezvoltarea ființei umane atât În ce privește latura educativă, cât și formativă. Trebuie eliminate principiile de discriminare și izolare a copiilor cu nevoi speciale pentru că „școala viitorului este o școală
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
Teza sociopedagogică de bază a acestui model este adaptarea copilului la școală, iar dacă el nu poate răspunde exigențelor, trebuie introdus În școli speciale. Tratamentul pedagogic propus este bazat pe selecție negativă și eșec. Modelul integrării - are la bază o accepțiune bazată pe Încrederea În copil și În capacitățile sale. Teza sociopedagogică de bază: adaptarea școlii la copil și tratamentul egal, bazate și pe o pedagogie În care discriminarea pozitivă și spiritul suportiv sunt coordonatele de bază. CONCEPTUL DE EDUCAȚIE SPECIALĂ
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
Dumnezeu este înlocuită cu cea a credinței, a găndi credința înseamnă a găndi credința în Dumnezeu. Este important să ne întrebăm, susține Marcel, cum poate trece spiritul de la cogito la credință, de la eu găndesc la eu cred. Credința apare, în accepțiune marceliană „ca fiind actul prin care o găndire, negăndu-se pe sine ca subiect fixat și existent, se reconstruiește pe sine ca subiect (voit și creat) prin participare la divin”. Marcel consideră că dacă este imposibilă negarea existenței lui Dumnezeu, tot
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
cele două televiziuni conturând, practic, perspectiva asupra războiului. De pildă, invazia Kuweitului de către Irak în august 1991 a fost prezentată ca un act de agresiune din partea Irakului și mai puțin ca o încercare de a recupera provincia pierdută Kuweit, conform accepțiunii irakiene. (La fel și-a justificat și India invadarea vechii provincii Goa, iar reacțiile la nivel internațional nu au fost atât de semnificative.) Până la Războiul din Irak, Al Jazeera și alte televiziuni locale au devenit concurenți activi în elaborarea perspectivei
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
peste tot în lume, imaginile ilustrând abuzul asupra prizonierilor în închisoarea Abu Ghraib din Irak au devenit reprezentative. Rămâne de văzut cât de durabilă va fi această daună la adresa capacității Americii de a obține de la celelalte țări rezultatele dorite. În accepțiunea unora ea tinde, cel puțin, să zugrăvească politica noastră de propagare a drepturilor omului drept ipocrită. Substanța și stilul politicii externe Atractivitatea Statelor Unite depinde foarte mult, de asemenea, și de valorile pe care le exprimăm prin substanța și stilul politicii
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu se prezintă deloc precum un bloc unificat și omogen, ci ca un ansamblu stratificat și eterogen, care retranscrie în cadrul sau clivajele sociale. Această evoluție compromite pertinenta modelului birocratic pe care sistemele administrative contemporane au fost construite. Administrația publică, în accepțiunea de activitate, este guvernată de câteva principii fundamentale: * principiul legalității care impune că toate acțiunile care formează activitatea administrației publice și toate formele de organizare a sistemului să se întemeieze pe lege; * principiul ierarhiei este expresia raporturilor ierarhice stabilite între
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
și viitorul unei țări, inclusiv din perspectiva relațiilor cu alte state sau cu organizații internaționale; * administrarea rezolvarea nevoilor curente, cotidiene, ale statului respectiv. Administrația publică, în mod tradițional, presupune două elemente de bază: * executarea legii cuvântul "lege" fiind înțeles în accepțiunea "lato sensu", de act normativ cu forța obligatorie și nu în accepțiunea "stricto sensu", de act juridic al Parlamentului. * prestarea de servicii publice în limitele legii. Prin serviciul public se înțelege activitatea organizată sau desfășurată de o autoritate a administrației
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
cu organizații internaționale; * administrarea rezolvarea nevoilor curente, cotidiene, ale statului respectiv. Administrația publică, în mod tradițional, presupune două elemente de bază: * executarea legii cuvântul "lege" fiind înțeles în accepțiunea "lato sensu", de act normativ cu forța obligatorie și nu în accepțiunea "stricto sensu", de act juridic al Parlamentului. * prestarea de servicii publice în limitele legii. Prin serviciul public se înțelege activitatea organizată sau desfășurată de o autoritate a administrației publice pentru a satisface nevoi sociale în interes public. Autoritățile administrației publice
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Administration industrielle et generale, 1916, reedite par Dubod. 2 Organizația este asociația de oameni cu concepții sau preocupări comune, uniți conform unui regulament sau unui statut, în vederea depunerii unei activități organizate (DEX, ediția a-II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996). În accepțiunea lucrării de față organizația reprezintă: firma, structura, instituția, unitatea, compania și orice grup de oameni care actioneaza organic după un plan adecvat. 3 O. Nicolescu, I. Verboncu, Fundamentele managementului organizației, Editura Tribuna Economică, București, 2002. 4 Rosembloom, D., H., Public
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
un motor de eficacitate și de creștere 28. Această propoziție oricât ar fi de decisivă în câmpul strict al economiei în care, mai mult, se închide se deschide dimpotrivă asupra unei pluralități de investigații antropologice interogând în singularitatea contextelor examinate accepțiunile gândite și susceptibile a fi gândite ale inegalității, limitele infinit variabile de acceptabilitate a inegalității și a gradelor ei. Politicul, exclus din economic în observația citată, este integrat astfel de analiza antropologică drept loc central de transmutare a acestor percepții
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
teama unei disoluții a alterităților. Astăzi discursurile profetice despre criză, apogeu sau sfârșitul apropiat al capitalismului câștigă din nou credibilitate. Reinterogarea noțiunii de piață se dovedește în această conjunctură o necesitate de prim ordin, cu atât mai mult cu cât accepțiunile economiste, pe de o parte, sociologice și antropologice, pe de alta, s-au manifestat întotdeauna în decalaj. Deconstruirea pieței ca paradigmă fondatoare a teoriei economice, pe care o operează în prezent economiștii, evidențiază simptomatic o tentativă de reinjectare a unor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]