10,464 matches
-
opinia sa, nu putem discerne o „elită a puterii” care să-și impună punctul de vedere în toate cazurile. Luările de decizii rezultă din interacțiuni constante între masa populației și lideri. Aceștia din urmă se străduiesc să înțeleagă ceea ce este acceptabil din punct de vedere politic de către masă, acționează în consecință și, astfel, încearcă să-și asigure niște loialități care să le întărească poziția față de o eventuală opoziție. Astfel de studii pot duce la analize foarte detaliate, dar, evident, nu pot
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Or, el nu face risipă de această înzestrare, cu excepția momentului când conchide asupra necesității de a renunța la întrebările fără răspunsuri omenește posibile, dat fiind că numai credința și încrederea cea mai curată și mai simplă permit avansarea unei soluții acceptabile. Filosoful își demonstrează forța de șoc conceptuală, el dovedește eficacitatea mecanicii sale intelectuale, impresionează prin formidabila sa cerebralitate - după care evită confruntarea și predică simplu, ca cel mai modest preot de țară... 6. Existența lui Dumnezeu contra libertății oamenilor. Exercițiul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
așa măsură încât i se pune în seamă o epidemie de sinucideri care l-a determinat pe Ptolemeu să-i interzică învățăturile. Nu prea vedem cum Hegesias și ai săi pot fi numiți cirenaici altfel decât în virtutea argumentului geografic, singurul acceptabil! Trebuie să conchidem că, așa cum Aristip nu se prea bucura de faptul că avea copii - se înțelegea prost cu ai lui și, cum am văzut mai sus, nu-i aprecia cine știe ce... -, nu i-ar fi plăcut nici să facă școală
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
parteneriatul (p.) a apărut din nevoia de a înlocui modelul tradițional al luptei dintre sindicate și patronate, care avea potențial distructiv, cu modelul partenerial, care identifică obiectivele comune ale actorilor implicați și, pe acest fond, urmărește stabilirea unui acord reciproc acceptabil pentru toate părțile. P. a reprezentat astfel un principiu nou al democrației, care înlocuiește lupta/conflictul cu acordul. Astfel putem vorbi astăzi de partenerii sociali, care, pentru înțelegerea și acceptarea reciprocă a intereselor, își sedimentează anumite interese comune stabilite ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pot fi: asigurarea de capital și reducerea presiunii asupra bugetului public, sprijinirea dezvoltării tehnologiilor, reducerea corupției, împărțirea riscului și a costurilor, accesul la fondurile companiilor, utilizarea expertizei manageriale private, creșterea calității serviciilor. Obiectivele sectorului privat pot fi: realizarea unui profit acceptabil; capitalul de imagine, credibilitate, prestigiu; dezvoltarea și diversificarea activității pe piețe noi. În urma inițierii unui p. p.- privat se pot obține beneficii atât de către administrația publică, cât și de către partenerul din sectorul privat. Aceste beneficii potențiale ale sectorului public cuprind
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai importante măsuri, în plus față de cele menționate în acrodul cu FMI, sunt: înființarea AVAB; oferire spre privatizare a ALRO, ALPROM, SIDEX, Petrom; selecția a câte 5 mari întreprinderi pentru privatizare, respectiv lichidare cu bănci de investiții sau lichidatori internaționali, acceptabili Băncii; oferirea spre vânzare a alte 30 de întreprinderi de stat; privatizarea prealabilă, cu dovezi satisfăcătoare pentru Bancă, a cel puțin 15 de întreprinderi de stat și cel puțin 600 de IMM-uri, reprezentând cel puțin 5% din portofoliul FPS
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
suporta decât parțial consecințele comportamentului său, astfel încât poate să își asume riscuri nedorite de inițiator sau să depună un efort prea mic (Păunescu, 2004, p. 142); de asemenea, un agent prudent poate să își asume riscuri prea mici față de cele acceptabile pentru un inițiator dispus să își încerce norocul. Modelul inițiator‑agent poate fi extins dincolo de interacțiunile bazate pe un contract explicit, pentru a include, de exemplu, relațiile dintre aleși și alegători (politicieni și cetățeni), dintre copii și părinți, dintre deținuți
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
îndreptăm mai mult atenția asupra tuturor factorilor care o determină. În același context, autorul sublinia faptul că accentul cade pe lipsa resurselor, pentru că s. este o stare de lipsă permanentă a resurselor necesare asigurării unui mod de viață considerat decent, acceptabil la nivelul colectivității date (Zamfir, 2000a, p. 29). De fapt, evaluarea ține de aprecierea din partea comunității și apoi de cazul în sine. O precizare necesară este aceea că o societate normală poate fi percepută diferit de către membrii săi și că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau prea costisitoare riscurile cu care se confruntă statele. În căutarea unor răspunsuri la problemele ridicate de securitatea internațională, actorii raționali care sunt statele au investigat și posibilitatea de a se angaja la discuții care să-i ducă la soluții acceptabile pentru toți, pe baza unor principii de natură să le modeleze conduita. Capitolul de față este dedicat unei alte instituții a securității, bazată tocmai pe negocierile dintre actori - este vorba de regimuri. Înțelesul termenului „regim”, în relațiile internaționale, este discutat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
presus de existența, prezervarea și continuitatea societății umane. Or, un război nuclear ar însemna tocmai distrugerea acestei societăți și a rațiunii de a exista a statului. În concluzie, războiul nuclear nu este rațional, în aceeași măsură în care nu este acceptabil. Arma nucleara este o armă total diferită de orice armă folosită până în acel moment pentru a câștiga războaiele - nu este o armă cu care se câștigă războaie (war winning weapon). Însă înțelegerea acestei schimbări profunde nu a fost nici promptă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în urma construirii lui MAD ar putea să nu mai fie aplicată, întrucât unul dintre statele nuclearizate va putea să evite un atac nuclear al inamicului său, în timp ce își păstrează capacitate de ripostă fără nici un fel de daune sau cu daune acceptabile. În timpul „războiului rece”, armele nucleare nu au fost niciodată întrebuințate împotriva adversarului de către nici una dintre puterile nucleare, ele având mai degrabă un rol de descurajare. După colapsul Uniunii Sovietice în 1991, s-a ridicat o nouă problemă esențială: numărul de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în accelerarea ritmului creșterii economice. Țările se conduc după strategii și politici de dezvoltare. Vectorul timp al acestora este esențial în eșalonarea acțiunilor, eforturilor necesare realizării obiectivelor și fructificării rezultatelor. Dacă pe termen scurt pot fi făcute previziuni cu grad acceptabil de predictibilitate, pe termen lung însă, apar incertitudini ca ratele de schimb, ratele dobânzilor, rata inflației etc., factori care pot afecta viabilitatea programelor guvernamentale. Alegerea soluției celei mai avantajoase pentru a ieși din așa-numita „trilemă a economiei deschise” este
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
falșii pozitivi, așa cum este ilustrat în figura 4.3.8.1. Din păcate această decizie poate avea cel puțin două efecte perverse: un efect este că se elimină un număr mare de pozitivi, iar un număr mic de indivizi considerați acceptabili va crește serios riscul unei selecții eronate. În practică, este imposibil să fie eliminați toți falșii negativi și toți falșii pozitivi. Soluția care rămâne este creșterea validității testelor predictoare astfel încât, cu cât este mai mare validitatea predictorilor cu atât sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
semnificații generale implicând orice probă psihologică. Totuși, într-o definiție aproximativă a testului psihologic, vom înțelege acele probe standardizate menite să aprecieze nivelul de dezvoltare a uneia sau mai multor abilități ori trăsături psihice și care beneficiază de caracteristici psihometrice acceptabile. Standardizarea vizează atât instrucțiunile de utilizare, cât și conținutul testului și modalitatea de evaluare a răspunsurilor. Caracteristicile psihometrice vizează proprietățile probei de măsura cât mai corect ceea ce-și propune, stabilind totodată diferențe între indivizi. Spre deosebire de activitatea de cercetare, în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2000) cei mai mulți autori aleg pragul de .70 ca limită inferioară de acceptare a fidelității unei probe psihologice. De altfel, cele mai multe probe au o fidelitate cuprinsă între .60 și .95. Totuși, în scop predictiv, o valoare de .70 nu este considerată acceptabilă, deoarece restul de .30 este dat de erorile de măsurare, ori nu ne putem permite să selectăm candidații pentru angajare pe baza unor măsurători cu un grad atât de ridicat de eroare. De aceea, în asemenea situații se preferă alegerea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
decât celelalte. Dacă luăm ca exemplu propoziția „Te aștept de jumătate de oră!”, una din următoarele patru enunțuri poate prima în funcție de context și accent: „Timpul de așteptare a fost de 30 minute.” (conținut obiectiv), „Cel puțin dă-mi o explicație acceptabilă.” (apel), „Această întâlnire este prea importantă pentru mine, de aceea am așteptat chiar și atâta timp.”(aspect relațional), „Sunt furios / furioasă.” (autoexprimare). 11. 1.3 Comunicarea verbală și comunicarea nonverbală Noțiunea de comunicare se leagă mai ales de limbaj, comunicarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Acestea sunt exprimate prin următoarele observații (Robbins, 1998): nu a fost utilizat un instrument de măsură a satisfacției globale în muncă; cu alte cuvinte, o persoană poate să fie nemulțumită de un aspect al muncii sale, și totuși să considere acceptabilă situația de la locul de muncă; sugerează prezența unei relații între satisfacție și productivitate, deși metodologia de cercetare utilizată a vizat numai satisfacția; metodologia folosită este pusă sub semnul îndoielii: cei care au realizat interviurile au făcut și interpretările informațiilor culese
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncitorii consideră că a munci mai repede și a produce mai mult poate conduce la pierderea locului de muncă. În acest caz, grupul va monitoriza performanța membrilor săi și va sancționa pe oricine nu menține producția la nivelul stabilit ca acceptabil. vechimea angajatului în grupul de lucru și aprecierile despre persoana care a violat norma. De regulă, despre un nou venit în grupul de lucru se presupune că nu știe care sunt normele importante pentru funcționarea acestuia, violarea normei fiind tolerată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
relațiilor de muncă și sociale. În general socializarea rapidă este avantajoasă. Pentru indivizi ea reduce nesiguranța, incertitudinea și anxietatea ce pândește o nouă slujbă! Pentru organizație, socializarea rapidă ajută noii angajați să reușească și să ajungă rapid la un nivel acceptabil. În tabelul următor vă prezentăm efectele procesului de socializare organizațională (după Robbins, 1998): Efecte posibile ale procesului de socializare în organizații Succesul înseamnă: Eșecul înseamnă: Satisfacție în muncă Rol clar Motivație pentru muncă înaltă Înțelegerea culturii, percepția controlului Nivel crescut
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Evident că puiul de rață s-a dovedit excelent la înot, depășindu-și chiar instructorii, dar era slab la alergat, unde a trebuit să insiste mult, în dauna chiar a înotului, pentru ca, până la urmă, să ajungă să...alerge caraghios, aproape acceptabil, cu prețul...rămânerii în urmă...la înot. La fel, puiul de iepure, expert în alergat, nu voia, la început, nici să audă de...apă, dar a trebuit să-și învingă treptat groaza, reușind să se mențină, penibil, la suprafața lacului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
agațe, cu eforturi jalnice, pe câte un...trunchi doborât de furtună sau pe câte un ciot mai noduros, scorțos și scorburos. La sfârșitul instrucției, toamna târziu, premiant și ...”șef de promoție” a fost recunoscut în unanimitate singurul...destul de bun înotător, acceptabil cățărător și cât de cât alergător în același timp...puiul de șarpe, ajuns acum la maturitate (Lerner, 1997, apud. Ungureanu, 1999. Curriculum în educație. Timișoara: Editura Eurostampa). Indiferent de nivelul la care ne situăm - organizațional sau societal - descifrarea semnificației unui
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o confruntare reală de atitudini motivate, iar înfruntarea nu se poate rezolva prin soluții de genul „adevărul e la mijloc”. Lunga și memorabila polemică între Maiorescu și Gherea, chiar dacă azi nici una dintre cele două poziții nu ne mai pare integral acceptabilă, a fost o confruntare serioasă de principii, profund justificată și necesară în cultura noastră. Tot așa, faimoasa „ceartă a universaliilor” din filozofia medievală (care nu a fost numai o dispută teologică) sau „la querelle des Anciens et des Modernes”. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
este o formulă de compromis, În sens freudian, pentru cele două cărți pe care emisiunea le dezbate În același timp. Gastinel compune, astfel, În direct, În fața a milioane de telespectatori, fragmentele unei cărți comune, În stare să ofere o conciliere acceptabilă pentru cele două părți, și În care fiecare să fie În măsură să Își identifice propria operă. Prezentatorul emisiunii nu este Însă singurul care Întâmpină dificultăți În a avea o discuție coerentă cu Dochin. E și situația lui Céline și
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
printre cititori. Ansamblul - din care face parte și autorul În persoană - este cel care e repus În scenă cu ocazia fiecărei cărți, pentru care este un fel de răsfrângere temporară. Opinia lui Dempsey despre cartea colegului său este, așadar, perfect acceptabilă din punct de vedere subiectiv și am putea să punem pariu că nu ar fi prea diferită dacă s-ar sinchisi să o citească. În afară de faptul că această carte, ca și altele, este un element dintr-un ansamblu, ceea ce Îi
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
care nu eu aveam răspunderea” (ibidem, p. 467). Ibidem. Vezi lucrarea mea Qui a tué Roger Ackroyd?, CU +, Minuit, 1998. Freud folosește expresia „amintire-ecran” pentru a desemna amintirile din copilărie Înșelătoare, a căror funcție e să disimuleze altele, mai puțin acceptabile pentru conștiință („Sur les souvenirs-écrans”, În Névrose, psychose et perversion, CR + +, PUF, ed. I, 1973). CR și CE + +. Les Essais, II, PUF, 1999, p. 650. Ibidem, p. 408. Ibidem, p. 651. Ibidem, p. 418. CE + +. Op. cit., p. 418. Ibidem. Ibidem
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]