220,173 matches
-
Dar pe urmă m-a întrebat serios: Spuneți-mi serios, ce credeți? La care am răspuns: în mod serios îți spun că sunt european. Iar reporterul a tăcut. F.J.: Eu sunt din Ungaria, studiile mi le-am făcut la București, acum lucrez la Budapesta la o catedră de limbă și literatură română. Al.C.: Deci sunteți ungur. F.J.: Da. Aș vrea să vă întreb care este părerea dumneavoastră în calitate de european despre apropierea și necesitatea apropierii între maghiari și români? Al C.: Consider
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
Neghiniță, ci pentru că mi se pare pur și simplu o terapie. Cel mai bun prieten și confident al băiețelului meu este Pinocchio. Și îmi amintesc cu plăcere că a fost și al meu. Prima oară cînd am ajuns la Florența, acum zece ani, am avut grijă să poposesc și la mormîntul lui Carlo Collodi, ca un semn de mulțumire pentru un dar minunat din copilăria mea și a atîtor alți puști. Nu departe de cimitirul aflat pe un deal, există un
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
Stilul lui mă duce cu gîndul la Dragoș Buhagiar din ultimele două concepții, Alchimistul și Baal. Se poate să mă înșel, iar cei doi să nici nu se cunoască. Vutcariov vine cu un soi de luxurianță autentică, neobișnuită, mimată pînă acum în teatrul pentru copii. Vine cu materiale consistente, bogate ca textură și ca mesaj. Vine cu recuzită elaborată, cu mici piese minuțios lucrate și firesc introduse în imaginea spectacolului. Fiecare personaj este gîndit cu atenție, costumat și încălțat coerent, ajutîndu-i
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
inventați de patriarhul de la Cotroceni, încît se explică atitudinea paternalistă de toate felurile pe care dl Iliescu o are față de pupilii săi politici. Pe vremuri, mai năvalnic, fostul și actualul președinte vorbea pe șleau despre nerecunoștința unuia sau a altuia. Acum, ajuns la vîrsta înțelepciunii, dl Iliescu nu mai ia măsuri radicale împotriva apropiaților nerecunoscători, dar e limpede că îl privește pe dl Năstase ca pe un fiu obraznic pe care trebuie să-l pună periodic la punct. Din aproape în
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
sale. Așa, am asistat la marele eveniment organizat la Țel Aviv În mai 2006 și, câteva luni mai tarziu, la Centrul Comunitar din București. De fapt, cu acest prilej, la Țel Aviv, am văzut-o pe Rolanda pentru ultima oară. Acum, În ziua de Crăciun, puțin timp Înainte de a Împlini vârstă de 90 de ani, ea a trecut În lumea celor drepți, fiind Înhumata În cimitirul din Kibuțul Ghivat Brener. Am plecat devreme din Haifa, era un drum lung și necunoscut
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
să trăiască măcar o lună, multe monumente cu inscripții În limba rusă, cateva În românește, altele În ebraică. Soțul meu a găsit mormântul unei femei născute, ca și el la Pașcani, care a peregrinat prin Român, București, Paris, Tel-Aviv și acum odihnește tocmai la Ghivat Brener. Închideai ochii și-ți imaginai o „lume” cu tradiții, cu obiceiuri diferite, simțeai că dragostea nu are „granițe”, nici de religie, nici de mentalitate, Într-un cuvânt, cât de adevărat este atunci când spunem că, „toții
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
ajuns acolo unde trebuia să ajungă: la PRM, partid pe care-l reprezintă azi la cel mai înalt nivel. Citesc, din când în când, în presă despre el; ba despre eșecul răsunător în afaceri, ba despre amnezia plății la întreținere. Acum vreo doi-trei ani, fosta stea a utecismului județean a suferit chiar rușinea evacuării cu forța pentru refuzul de a-și lichida datoriile la bloc. Ex-uteciștii și ex-aseceriștii mai păstrează o undă de umanitate în ei. Mărirea și, pentru scurtă vreme
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
falansterul și îi datorează propria sa formație, ea devine o descoperire ce ține de miraculos pentru generațiile tinere care doar l-au citit (sau nu) pe Barthes după moartea lui, nefiind marcați de influența sa indelebilă, dar putându-se lăsa acum solicitației de subversiunea sa subtilă. Mărturiile constante din albumul expoziției, provenind de la Philippe Roger, Gérard Genette, Julia Cristeva, Jean-Loup Rivière, Antoine Compagnon, Michel Déguy și alții, vor putea da o idee mai justă despre ceea ce prietenii săi de variate extracții
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
la Lana (Italia), unde marele sărbătorit a fost Oskar Pastior care a împlinit 75 de ani. Prietenii apropiați Herta Müller, Inger Christiansen, Ernest Wichner, Johann Lippet s.a. i-au adus darul poeziei lor; ce altceva îi poți dărui unui poet. Acum cînd mă gîndesc în urmă la acele seri în care aerul vibra am o secretă bănuială; nu a fost o simplă coincidență că, alături de Oskar Pastior, Herta Müller, Ernest Wichner, Johann Lippet, toți născuți în România, poezia Norei Iuga, a
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
e implicată. Nu e la mine. Deasupra sternului meu oasele cutreieră încoace și încolo, își duc viața lor. Vocea urcă, își alege una și-o trage așa de probă în jos. Așa între stern și ceea ce se află deasupra, atârnă acum, strâmbă, și fâlfâie necuviincios în acest vânt. Cine suflă? Suflă într-adevăr cineva? Bate un nord-est? Spre mine nu, pentru că m-am întors cu spatele în direcția aceea. În față e frig. Deasupra lacului adie această briză de gheață, gri
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
despre acel lucru, poți să le îmbraci shortul, să mișuni pe toate părțile corpului lor, să le bei din paharul cu bere. Posedă toate astea și pot să și le expună în fața oricui fără probleme. Totul se găsește din belșug. Acum curajul ei coboară tot mai mult în pivniță. Aici jos e întuneric și miroase a legume conservate în oțet, stătute și acrite. Nu vrea să rămână aici și nici n-o s-o facă, pentru că până diseară excitația o să o apuce
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
ridici ochii din cartea lui. Își imaginează cum ar fi, dacă, să spunem că nu l-ar cunoaște încă și el, cu totul întâmplător, ar sta vizavi de ea în compartiment. Ea s-ar afla pe locul de lângă fereastră, ca acum, într-unul din acele vagoane deschise, ca acelea care circulă între Innsbruck și Viena. El, cum spuneam, vizavi puțin într-o parte, pe un loc dinspre culoarul de trecere. Aglomerație mare, dar datorită vagonului deschis toți călătorii par izolați unul
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
Firește că felul în care a oftat bărbatul acela o neliniștise. Fusese ceva atât de bărbătesc, de neforțat, care i-a cutremurat tot adâncul trupului ca un tunet îndepărtat. Surpinzător, se gândește ea, cum unul ca el poate să ofteze. Acum și-a lăsat cartea din mâini să-i cadă pe genunchi și și-a lipit capul de spătarul fotoliului. Cu degetul mare și arătătorul de la mâna dreaptă își apasă pleoapele și le freacă ușor. Apoi își îndreaptă privirea direct spre
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
Laszlo Alexandru se mai face o dată apărătorul cauzelor pierdute: după ce l-a îmbrățișat pînă la sufocare pe dl Paul Goma (prezent și el în Columna, 3-4), trecîndu-i cu vederea talentul de a se face odios tuturor confraților, iată, îl ia acum de braț pe Ion Caraion încercînd a-l scoate basma curată din toate cele. Între altele, dl L. A. deplînge "josnicia revistei noastre de a-i fi pus în cîrcă lui Caraion pasaje de odinioară din Săptămîna. Nu, dle L. A., nu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
într-o afacere de spălare de bani din Columbia spre România. Spălătorul purta intense discuții cu oficialitățile române pentru a investi aici trei miliarde de dolari. Nici mai mult, nici mai puțin. Cronicarul nu sare în apărarea oficialităților române care acum nu mai știu cum să se spele pe mîini de afacerea pe care le-a propus-o seriosul militar olandez, Willem Matser, dar cui i-ar fi putut trece prin cap că are și NATO un corupt și tocmai acela
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
investească în România. Cronicarul s-a abținut atunci să amendeze bulversanta știre, cu precizarea că NATO nu se ocupă de investiții. Poate o fi vorba de achiziții, poate de sprijin militar ne-am închipuit, văzînd știrea în mai multe ziare acum. ROMÂNIA LIBERĂ, EVENIMENTUL ZILEI, ADEVĂRUL se ocupă pe prima pagină de afacerile pe care Matser voia să le înceapă în România. Printre cei cu care maiorul olandez avea relații se numără și miliardarul român Ovidiu Tender. Prezentînd relațiile dintre cei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
universală și comparată al aceleiași unități de cercetare, materializată în Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice, în două etape mari, 1859-1918 și 1919-1944. Primită inițial cu destulă răceală, atitudine cu nimic diferită de aceea a colegilor, ajunși acum în conștientă deprindere cu parcurgerea insistentă a fondului publicisticii românești, sugestia s-a arătat fecundă, întrucât odată cu avansarea în noianul de ziare vechi pentru atingerea obiectivului tehnic propus, se întrevedea tot mai limpede rezonanța pozitivă a descoperirilor. Caracterul integral al
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
siguranță, ar fi respins, "în viață", o asemenea propunere. Motivul verosimil ar fi fost că, în cinema, credibilitatea "fizică" e la fel de importantă ca vocea. Or, în film, personajul respinge proiectul pentru că nu i se pare "cinstit" să marieze interpretarea de acum cu vocea de pe vremuri! E discutabil! Pentru că magia cinematografului se hrănește tocmai din "falsul" montajului... Problema nu e că între voce și trup e o distanță de cîteva decenii, problema e de incompatibilitate a trupului cu personajul! Avea dreptate Callas
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
eficientă pledoarie pentru lectura cărților cu adevărat valoroase. Un text antologic din toate punctele de vedere. Cei o sută de autori nemuriți (pe plan internațional, cartea fiind publicată la Chișinău) de Alex. Ștefănescu în Ceva care seamănă cu literatura au acum toate motivele să fie fericiți. Au, din acest moment, proba materială a faptului că opera lor nu (mai) este boicotată de criticii cu adevărat importanți. Alex. Ștefănescu, Ceva care seamănă cu literatura, Întreprinderea Editorial-Poligrafică Știința, Chișinău, Republica Moldova, 120 pag.
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
vârf de lance al tinerilor scriitori basarabeni proeuropeni, prin editarea excelentului Contrafort alături de Vitalie Ciobanu, și mai puțin ca poet, deși USR i-a premiat în 1992 volumul de versuri Personaj în grădina uitată, bine primit de critică. Poetul revine acum cu al treilea volum de poezie după o tăcere destul de lungă. Spre deosebire de precedentele, aceste poeme sunt mai ancorate în istorie, Vasile Gârneț renunțând la precauția de a îndepărta cât mai mult lirismul de concretul istoric sterp și efemer. Relația poezie-istorie
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
longue, într-o polemică? Ipoteza vorbitoarei este că întotdeauna cîștigă omul care are o operă, care are autoritate. Într-adevăr, a subliniat amfitrionul, în democrație există polemici, în regimurile totalitare campanii. Savuros ca întotdeauna, dl Mihai Zamfir a cules și acum zîmbete și rîsete la scenă deschisă cu digresiunea pe care a făcut-o relativ la limbajul disputelor și la specificul înjurăturii la diverse popoare. Ideea a fost că popoarele puternice înjură mai puțin și mai tern. Nu e cazul nostru, desigur
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
pe teme aprinse. Naratoarea a întors pe dos hîrtia pe care a scris de-a lungul discuției și a dat peste un vers din morala fabulei lui Cărtărescu: "Vedem ades aceasta, dar să crîcnim nu-i chip". Era în 1989. Acum, cel puțin, cînd vedem "acestea", putem și să crîcnim, și să tăcem, și să țipăm, și să dialogăm civilizat, fiecare după cum îi e firea și voia. P.S. Am trecut sub tăcere diversele condimente ale întîlnirii. Ca să vă fac poftă. Ele
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
haosul rusesc ceea ce Ben Laden a făcut în ordinea americană: ceva mult mai grav decît să răpească niște spectatori de teatru. Ar putea să arunce în aer centrale nucleare sau instalații petroliere? D.A.: Dar răposatul președinte cecen Dudaiev amenință deja acum 10 ani că va arunca în aer centrale nucleare în Rusia. A.G.: Da, dar n-a făcut-o. Trebuie să distingem între niște vorbe imprudente și voință de a nu recurge la terorism, dorința afirmata în permanență de actualul președinte
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
să le mulțumim cecenilor pentru că nu comit atentate a la Bin Laden. D.A.: Care e soarta refugiaților ceceni în Europa? A.G.: Catastrofală. O țară cum e Suedia, care s-a distins primind dezertorii americani din timpul războiului din Vietnam, trimite acum înapoi în Rusia cei cîțiva zeci de refugiați ceceni de pe teritoriul său. D.A.: Putem spune că Suedia se teme de Puțin? A.G.: Nu știu de ce se teme Suedia, știu că e o țară irealista și... în acest caz... imorală. Pentru că
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
Foarte puțini scriitori români, după 1989, au avut curajul sau au simțit nevoia "să treacă Prutul", să cunoască la fața locului oamenii și realitățile acestei provincii. Cum bine se știe, în lipsa scriitorilor și a intelectualilor valoroși din România, Basarabia - animată acum un deceniu de euforia libertății și a "rădăcinilor" istorice regăsite - a căzut, cu inocență, în plasa demagogiei național-comuniștilor ceaușiști (nu cred că a fost vorba de un scenariu premeditat de compromitere, pur și simplu, una a fost "cererea" și alta
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]