1,416 matches
-
ruse. Sângele nu înfricoșa pe nimeni pe vremea aceea... A intrat în încăpare și de acolo am auzit venind versetele pe care le recita în șoaptă, ca pe o ciudată litanie a trecutului: -... stindardu-nsângerat e înălțat... Un sânge impur s-adape brazdele noastre... Am așteptat ca ecoul acelor cuvinte să se stingă în întuneric, apoi, într-un singur glas, am exclamat: - Dar Nicolae? Dar Țarul? El știa despre ce era vorba în cântec? Franța-Atlantida se înfățișa ca o gamă sonoră, colorată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pământ/ Ne-ajunsă de vânt,/ Floare la răcoare/ ne-ajunsă de soare./ Tu să mi le iei/ Că sunt flori din rai (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288). Traseul continuă pe la mărul lui Sân Pătru, unde se află Sânta Marie. Aceasta adapă sufletul, care uită de lume și Îi arată drumul mai departe. El ajunge la o mândra răchită, unde tot Sânta Marie șade la o masă și scrie soarta celor vii și morți; de acolo, sufletul ajunge la poarta Raiului: Și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
130; vezi Marea Enciclopedie ilustrată. Animale, p. 80). 38 Koala consumă circa 500 grame de frunze de eucalipt ce conțin destulă umezeală ca să se poată lipsi complet de apă, de aici și numele dat de băștinași „ cel care nu se adapă”57. Koala este un animal lent În mișcări, nu fuge niciodată, dă impresia că ar fi nepăsător, apatic chiar, când este rănit Începe să plângă șiși acoperă ochii cu lăbuțele ca un copil. Deoarece a fost vânat În exces pentru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
semnifică multă pricepere: atragerea păsării cu un obiect pestriț În tufiș unde este doborâtă; folosirea de gropi camuflate sau plase În apropierea unor copaci cu ale căror semințe sau fructe se hrănesc aceste păsări; așteptarea În zona unde vin la adăpat; otrăvirea apei cu plante având proprietăți narcotice; urmărirea cu ajutorul câinilor dingo. Aborigenii sunt neîntrecuți În cățăratul În eucalipți În vederea prinderii oposumilor din scorburi sau a gâștelor sălbatice seara când vin pentru culcare; Înotul pe sub apă pentru păsările ce plutesc la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o aură de ceremonie, de sărbătoare a spiritului. Astfel, prezența iubitei transformă camera într-un „sipet purpuriu”, poetul devenind adoratorul mut al misterelor sacre ale iubirii: „Eram utrenia ta, tu mi-erai umbra/ și-mi arătai statornic dincotro ară și adapă lumina.../ Un sipet purpuriu - odaia,/ o inimă a mea mărturisită/ în care te mișcai foșnind mistere/ O, cum cântau cămările de jaruri/ sub fermecate armele clepsidrei!” Preocuparea pentru sonoritatea cuvintelor, uneori fără urmărirea unui sens precis, generează efuziuni lirice a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
morts d'une mort prématurée " sic !). Un autre cas de suppression de vers dans la traduction de Paul Villard qui a retenu notre attention est le suivant : Stropi calzi de rouă-i cad pe buze :/ unu,/ doi,/ trei./ Natură își adapă zeul. (Pan) (Blaga, 2010 : 61) Trois gouttes chaudes de rosée tombent sur șes lèvres/ une à une/ La nature abreuve son dieu. (Pan) (Villard, 2008 : 11) Des gouttes chaudes de rosée tombent sur șes lèvres:/ une,/ deux,/ trois./ La nature
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
âme " (Poveri/Lourdes charges) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 243). Leș races Leș collectivités humaines șont désignées dans la poésie de Blaga par le terme " seminție ", traduit en français par " race ", " peuple ", " tribus " ou " nations " : Platanii suri și cedrii-n mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent la gloire de la moisson blonde. " (Țară/Pays) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
s-a oferit un obiectiv asupra căruia să se concentreze și, la sfârșitul experienței lui estetice, el rămâne cu "sufletul senin".*16 Dar oare literatura ne eliberează de emoții sau, dimpotrivă, le incită ? Tragedia și comedia, spume Platon, "hrănesc și adapă emoțiile noastre când noi de fapt ar trebui să le înăbușim"- Sau, dacă într-adevăr literatura ne eliberează de emoții, nu e oare o greșeală ca ele să fie cheltuite pe ficțiuni poetice ? Sfântul Augustin mărturisește că în tinerețea lui
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
ideea, figurile nemuritoare ale tradițiilor populare. Nu lor le-a împrumutat Grecia tipurile nemuritoare ale zeilor și eroilor săi? Folclorul este el altceva decât o mitologie încă vie, o sursă de inspirație inepuizabilă, unde arta nu are decât să se adape?"212. Nicolae Vermont abordează la rândul lui subiectele mitologice, însă și în cazul său devine sesizabilă o nuanțare în sens simbolist a academismului, atât al temei, cât și al tratării. Elev al lui Theodor Aman, pictorul pleca la München, unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Conștiința estetică eminesciană la 1874, când apărea poemul, era fundamental deosebită față de cea de până la 1869, când Încă nu trăise experiența Vienei și a Berlinului. În cei cinci ani a acumulat nu numai un vast univers intelectual, dar s-a adăpat și la marile izvoare ale Înțelepciunii. A-l considera Însă pe Eminescu În poemul „Împărat și proletar” un adept al ideilor socialiste, fie și utopice, este una din aberațiile care s-au putut debita În legătură cu creația sa stimulată de Împrejurări
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poeziile „Rugă de seară”, „Testament”, „Portret”. O lirică sociogonică este prezentă În „Cântarea omului” iar lirica existențială, În căutarea lui Dumnezeu și În confruntarea cu moartea este prezenă În psalmi, dar și alte poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană se adapă din singurătate, ca ființă gânditoare a omului pe pământ. Sursa ei se află În permanenta căutare a unui „Dumnezeu” care refuză a se arăta și care determină o stare sufletească de permanentă pendulare Între credință și tăgadă. Poetul acceptă și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scrisori Hitler-Antonescu vezi Akten zur deutschen auswärtigen Politik 1918-1945, Serie D: 1937-1941, Band XIII. 1, Die Kriegsjahre, 23 Juni bis 11. Dezember 1941, Göttingen, 1970, documentul nr. 167, pp. 220-221; documentul nr. 204, pp. 262-263. (În continuare se va cita ADAP). 33 ADAP, Band XIII, documentul nr. 204, pp. 262-263. 34 Vezi pe larg în acest sens Ottmar Trașcă, Ocuparea orașului Odessa de către armata română și măsurile adoptate față de populația evreiască, octombrie 1941-martie 1942. In: Anuarul Institutului de Istorie "George Barițiu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vezi Akten zur deutschen auswärtigen Politik 1918-1945, Serie D: 1937-1941, Band XIII. 1, Die Kriegsjahre, 23 Juni bis 11. Dezember 1941, Göttingen, 1970, documentul nr. 167, pp. 220-221; documentul nr. 204, pp. 262-263. (În continuare se va cita ADAP). 33 ADAP, Band XIII, documentul nr. 204, pp. 262-263. 34 Vezi pe larg în acest sens Ottmar Trașcă, Ocuparea orașului Odessa de către armata română și măsurile adoptate față de populația evreiască, octombrie 1941-martie 1942. In: Anuarul Institutului de Istorie "George Barițiu" din Cluj-Napoca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vezi pe larg în acest sens Ottmar Trașcă, Ocuparea orașului Odessa de către armata română și măsurile adoptate față de populația evreiască, octombrie 1941-martie 1942. In: Anuarul Institutului de Istorie "George Barițiu" din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2008, 47, p. 381 și următoarele. 35 ADAP, Band XIII, documentul nr. 210, pp. 268-269. 36 Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Antonescu, volumul VI (februarie-aprilie 1942), ediție de documente întocmită de: Marcel Dumitru Ciucă, redactor: Maria Ignat, București, 2002, p. 205. Stenograma ședinței
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
românești, evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a cunóșce Dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a păstrat numele vechilor uzanțe, chiar și când deveniseră cu totul altceva. Se întâmpla uneori să se ivească conflicte pe criteriul accesului la căile de mers ori de transport spre diferite surse, fie de aprovizionare, fie de pășunat ori adăpat vitele. Documentele târzii au surprins astfel de fenomene sociale ca pe niște ecouri mai de demult. Bunăoară, într-un zapis de vânzare-cumpărare a unei case cu vie și pomi, din 27 iunie 1820, în satul Umbrărești-răzeși, se vine cu precizarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]