33,202 matches
-
care aduce cu sine o serie de noi factori stresori și în fața căreia copii prezintă un deficit de resurse. Acești copii nu numai că sunt conștienți de pierderile anterioare ci vin și cu o istorie anterioară care le poate influența adaptarea la noua familie. Tabelul 3.1. Un model social și cognitiv de adaptare la adopție 248 Actor Stresori Solicitări Resurse de coping Copil Expectanțe eronate bazate pe: lipsa abilităților sociale capacitate scăzută de atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii prezintă un deficit de resurse. Acești copii nu numai că sunt conștienți de pierderile anterioare ci vin și cu o istorie anterioară care le poate influența adaptarea la noua familie. Tabelul 3.1. Un model social și cognitiv de adaptare la adopție 248 Actor Stresori Solicitări Resurse de coping Copil Expectanțe eronate bazate pe: lipsa abilităților sociale capacitate scăzută de atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al sentimentului de permanență perceperea unui nivel scăzut al eficienței de sine lipsa suportului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acordului familial extinse Normele sociale Lipsa agențiilor de suport Definirea rolului Crearea relațiilor Integrarea Atașamentul Agențiile de suport Trainingurile pentru dezvoltarea abilităților Serviciile post-adopție Suportul pentru familiile extinse Terapia de familie Esența modelului propus de Brodzinsky 249, pentru a explica adaptarea la adopție a copiilor adoptați de timpuriu, o constituie asumpția potrivit căreia copilul asociază faptul de a fi adoptat cu sentimentul pierderii. Această trăire este considerată a fi comună tuturor copiilor adoptați, dar este trăită și resimțită diferit de fiecare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a copiilor adoptați de timpuriu, o constituie asumpția potrivit căreia copilul asociază faptul de a fi adoptat cu sentimentul pierderii. Această trăire este considerată a fi comună tuturor copiilor adoptați, dar este trăită și resimțită diferit de fiecare în parte. Adaptarea copiilor în procesul de adopție (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung) este mediată de procesul de evaluare cognitivă a pierderii și de eforturile de coping estimate a fi necesare depășirii acestor sentimente. Evaluarea cognitivă include atât interpretarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Experiența clinică sugerează că, acei copii, cu stimă de sine scăzută, un sentiment al eficienței scăzut și un simț al controlului slab tind să evalueze negativ experiența adopției și să utilizeze strategiile de coping mai puțin eficiente în procesul de adaptare. De aici se structurează două categorii de copii: cei care se autoînvinuiesc pentru că au fost abandonați determinându-i să manifeste adeseori un comportament depresiv, de retragere în sine și lipsa dorinței de comunicare. În mod contrar, cealaltă categorie de copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un comportament depresiv, de retragere în sine și lipsa dorinței de comunicare. În mod contrar, cealaltă categorie de copii tinde să învinovățească pe alții pentru propriul status, fie pe părinții biologici, fie pe părinții adoptatori. În acest caz, dificultățile de adaptare se manifestă sub formă externalizată prin: furie, agresivitate, comportament de opoziție, minciună, furt etc.250. Alături de variabilele anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul de coping. Aceste două variabile sunt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul de coping. Aceste două variabile sunt considerate a fi părți integrante ale procesului de adopție. Figura 3.1 Modelul stres și coping în adaptarea copilului adoptat 251 Variabilele personale anterior menționate influențează procesul de evaluare a pierderii atunci când copilul dobândește maturitatea cognitivă necesară înțelegerii semnificației adopției. Abandonul unui nou născut, urmat de plasarea copilului într-o familie adoptivă, nu determină în sine, un sentiment
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta adolescenței, sentimentul pierderii este resimțit și mai profund. Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și în afara acesteia. Istoricul de plasament al copilului este considerat de asemenea important în adaptarea la adopție. Eforturile de coping manifestate de copii includ o varietate de strategii centrate fie pe problemă (ex. acțiuni instrumentale, negociere, suport de mobilizare, căutare de informații, schimbare expectanțelor sau a aspirațiilor etc.), fie pe emoții (ex. minimizare, negare, fugă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
evitare, în timp ce, gândurile supărătoare cu privire la adopție au fost asociate cu rezolvarea problemelor cognitiv-comportamentale, căutarea de sprijin și comportamentele de evitare. O limită a acestui studiu este aceea că, nu au fost examinate relațiile dintre stres și coping asociate adopției și adaptarea psihosocială a copiilor. Mai mult nu se știe exact ce semnificație este atribuită de copii sintagmei "a fi adoptat", cu ce anume au asociat-o și ce anume au evaluat prin ea258. Prin studiul realizat în 2002, autorii au încercat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în 2002, autorii au încercat să depășească limitele expuse anterior, urmărind relațiile dintre evaluarea de către copii a pierderii părinților biologici, strategiile de coping pentru gestionarea unei astfel de pierderi și modul în care atât părinții cât și copiii au raportat adaptarea lor în procesul de adopție. Studiul a fost realizat pe un eșantion format din 82 de copii adoptați cu vârstă cuprinsă între 8 și 12 ani și unul dintre părinții fiecărui copil. Rezultatele au arătat că, acei copii care prezintă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
utilizată de numeroși specialiști în domeniul adopției copiilor, pentru a explica influența eredității asupra dezvoltării ulterioare a copiilor adoptați și posibilele riscuri ereditare pe care aceștia le pot dobândi. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, dezvoltarea și adaptarea individului sunt, în mod esențial, determinate de moștenirea genetică. Înfățișarea fizică este determinată genetic, la fel cum sunt și "regulile" dezvoltării fizice și psihice. În acest context mediul și experiența nu acționează decât ca declanșatori pentru manifestarea unor trăsături și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o recenzie a cercetărilor întreprinse între 1948 și 1965, în Canada, Statele Unite și Marea Britanie, recenzie realizată de Pringle în 1967, nici unul dintre cele 353 de studii la care se face referire, nu pun în legătură problemele psihopatologice sau dificultățile de adaptare ale copiilor adoptați cu particularitățile părinților biologici. În ultimele decenii însă, diferiți specialiști, pornind de la teoria biologică, au cercetat legăturile existente între ereditate și particularitățile de dezvoltare și adaptare ale copiilor adoptați, demonstrând efectele geneticii în aproape toate ariile psihologice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
face referire, nu pun în legătură problemele psihopatologice sau dificultățile de adaptare ale copiilor adoptați cu particularitățile părinților biologici. În ultimele decenii însă, diferiți specialiști, pornind de la teoria biologică, au cercetat legăturile existente între ereditate și particularitățile de dezvoltare și adaptare ale copiilor adoptați, demonstrând efectele geneticii în aproape toate ariile psihologice. De exemplu, cercetările genetice, au demonstrat, în mod consistent, influența eredității asupra dezvoltării personalității și mai ales a temperamentului 270, asupra abilităților cognitive 271, asupra declanșării și manifestării unor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
profunde asociate lui. Formele specifice in care se manifesta țin însă în mare măsură de experiențele părintelui din timpul propriei copilării, a adolescenței, dinainte și de după căsătorie. Alți specialiști în domeniul adopției au utilizat această teorie ca bază pentru explicarea adaptării la adopție a copiilor cu nevoi speciale 279, a copiilor care au fost instituționalizați o perioadă semnificativă de timp280, a copiilor abuzați în istoria lor socială 281, a copiilor adoptați la vârste mai mari, respectiv a copiilor adoptați transrasial/transetnic
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
centrele de plasament 80% sunt luați pentru o perioadă în plasament familial și ulterior adoptați. Aceștia sunt copii, în general, mai mari, perioada de plasament fiind de multe ori o perioadă de "încercare", de "testare" a posibilității de acomodare și adaptare. 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale După cum s-a putut constata anterior, adoptatorii care formează grupul "majoritar", mai exact cei care adoptă motivați fiind de dorința de a dobândi un copil, pe care nu-l pot avea din cauza infertilității
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
iunie 2008 în cele șase județe, nu am avut la dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că ne-au fost date spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Capitolul 5 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 5.1 Abordări teoretice 5.1.1 Definirea conceptelor 5.1.2 Ipotezele cercetării 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor 5.3 Caracteristici ale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori 5.7 Concluzii Capitolul de față este scris din perspectiva stresului familial și al adaptării, care va conferi un cadru general de prezentare a datelor. Acolo unde considerăm necesar, vom recurge la interferențe cu altele perspective teoretice, prezentate în capitolul 3, precum: teoria rolului social, teoria dezvoltării familiale sau teoria atașamentului. Ne propunem să identificăm
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
teoretice, prezentate în capitolul 3, precum: teoria rolului social, teoria dezvoltării familiale sau teoria atașamentului. Ne propunem să identificăm factorii de stres cu care se confruntă părinții adoptatori, resursele disponibile acestora, influența factorilor de stres și a resurselor disponibile asupra adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție. 5.1 Abordări teoretice În 1949, Reuben Hill a pus bazele modelului "stresului familial", cunoscut ca modelul ABC-X. Numele lui vine de la cei patru factori puși în interacțiune: A factorul/evenimentul stresor, care interacționează
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familial", cunoscut ca modelul ABC-X. Numele lui vine de la cei patru factori puși în interacțiune: A factorul/evenimentul stresor, care interacționează cu B resursele disponibile familiei, respectiv cu C percepția asupra factorului stresor. Acești trei factori, împreună pot conduce la adaptarea familiei sau dimpotrivă la instaurarea unei situații de criză (X)303. Modelul a fost preluat și extins în mai multe etape de către McCubbin și Patterson 304. Cei doi autori îl denumesc inițial Modelul dublul ABC-X, pentru ca apoi să devină Modelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unei situații de criză (X)303. Modelul a fost preluat și extins în mai multe etape de către McCubbin și Patterson 304. Cei doi autori îl denumesc inițial Modelul dublul ABC-X, pentru ca apoi să devină Modelul răspunsului familial de acomodare și adaptare. Acestea păstrează elementele modelului lui Hill, dar într-o primă fază le dublează încercând să surprindă evenimentele în evoluția lor, pre și post-criză. Pentru etapa pre-criză variabilele rămân aceleași ca și în modelul lui Hill. În etapa post-criză sunt adăugate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lor, pre și post-criză. Pentru etapa pre-criză variabilele rămân aceleași ca și în modelul lui Hill. În etapa post-criză sunt adăugate elemente noi dintre care importante sunt: 1. schimbările familiale și factorii adiționali de stres care pot influența capacitatea de adaptare a familiei și 2. mecanismele de coping angrenate de familie în încercarea de a gestiona situația. Într-o a doua fază de extindere a modelului etapa pre-criză este definită ca o etapă de acomodare, iar etapa post-criză ca etapă de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a familiei și 2. mecanismele de coping angrenate de familie în încercarea de a gestiona situația. Într-o a doua fază de extindere a modelului etapa pre-criză este definită ca o etapă de acomodare, iar etapa post-criză ca etapă de adaptare a familiei. Acomodarea semnifică un răspuns pe termen scurt al familiei sau al membrilor săi, adecvat pentru a gestiona situațiile de stres 305. Adaptarea trebuie privită ca un proces de lungă durată care presupune atingerea unui echilibru în funcționarea fiecărui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
modelului etapa pre-criză este definită ca o etapă de acomodare, iar etapa post-criză ca etapă de adaptare a familiei. Acomodarea semnifică un răspuns pe termen scurt al familiei sau al membrilor săi, adecvat pentru a gestiona situațiile de stres 305. Adaptarea trebuie privită ca un proces de lungă durată care presupune atingerea unui echilibru în funcționarea fiecărui individ in raport cu familia, respectiv a familiei în raport cu comunitatea din care face parte. Într-o primă fază ne vom opri asupra modelului inițial
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
abilități individuale, familiale sau ale comunității care pot fi accesate cu scopul de a răspunde solicitărilor determinate de factorul /evenimentul stresor. Pentru părinții adoptatori s-au dovedit, în diferite studii (vezi cap. 2.5), a fi importante în procesul de adaptare post-adopție, resursele informaționale, dobândite anterior adopției. Le vom avea și noi în vedere în cadrul acestui studiu, în încercarea de a identifica preocuparea părinților adoptatori de a se informa, suficiența și corectitudinea informațiilor obținute. O altă categorie de resurse sunt cele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]