2,088 matches
-
Dendrocopos major), s-a auzit cântecul privighetoarei (Luscinia luscinia) și al cintezei (Fringilla coelebs) și a cucului (Cuculus canorus)., Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurara). Dintre mamifere a fost observat șoarecele (Apodemus sylvaticus). Ca adaptări - culori adaptative la Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta viridis, la brotăcel - vezicule adezive la membre; membre scurte cu gheare dispuse lateral la șopârle care se deplasează prin târâre; la șerpi solzi ventrali; la ciocănitoare picior cu 4 degete puternice, cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
caracterizare a florei cu dominanța plantelor. Ustensile și materiale - lupă, deplantator, determinatoare, pungi de plastic, etichete, presă pentru plante, ziare, etc . II Zoologii Obiectiv: determinarea și recoltarea de animale, observarea adaptărilor la diferite moduri de locomoție, moduri de hrănire, culori adaptative . Sarcini: 1) Observarea și determinarea animalelor cunoscute pe loc folosind și determinatoare. 2) Fotografierea animalelor greu de recoltat sau descrierea lor în fișe de observație 3) Recoltarea animalelor de talie mică (viermi, moluște artropode, batracieni, reptile) în pungi și cutii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
luscinia (privighetoarea), Cinteza (Fringilla coelebs), Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurar), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru), Muscicapa striata (muscar negru) Concluzii: Predomină nevertebratele, mai ales insectele, iar dintre vertebrate păsările. culori adaptative : Orthopterele (cosași , lăcuste) (verde, cafeniu, brun) : Amfibieni Rana temporari, Rana dalmatina, Hyla arborea, Reptile Lacerta agilis, Lacerta viridis Adaptări la moduri de locomoție : deplasare prin zbor (prezența aripilor) la: hymenoptere, diptere, lepidoptere, heteroptere, homoptere deplasare prin salt: membrele posterioare mai
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
descrieri centrate pe problemele adaptării școlare și ale învățării, fără a se neglija faptul că unele structuri psihice se dezvoltă ca urmare a faptului că în copilăria timpurie și în perioada preșcolară are loc cea mai importantă achiziție privind experiența adaptativă și atitudinală. În această perioadă (școlară mică), se realizează progrese pe plan fizic și psihic datorită conștientizării ca atare a procesului de învățământ și se dezvoltă caracteristici importante. Învățarea tinde să fie prioritară în viața de zi cu zi a
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
în modificarea intenționată a conduitei care se produce atât pe calea dobândirii experienței individuale, cât și pe cea a dobândirii experienței sociale. Modificarea conduitei se face într-o direcție determinată, în funcție de experiența anterioară a unei anumite situații, ceea ce explică caracterul adaptativ al modificărilor. Învățarea este un proces care se structurează în învățare școlară și învățare permanentă. Acest proces poate fi intenționat sau neintenționat. Procesul învățării poate fi considerat ca o suită de transformări în structura psiho comportamentală a individului: de la imagini
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
excesive a structurilor. Flexibilitatea structurilor presupune capacitatea acestora de a fi în pas cu cerințele progresului tehnic, de a se putea adapta noilor schimbări și transformări pe care le trăiește societatea. Ea se opune inerției, rigidității, fixității structurilor, incapacității lor adaptative. Louis Armand (Armand, Drancourt, 1961, p. 88) consideră că inerția structurilor constituie principalul pericol pentru activitatea organizațiilor și a societății în general. Nu numai inerția structurilor, adăugăm noi, dar și mobilitatea lor prea mare ar fi un pericol la fel de grav
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
propriu al deciziei. Premisele modelului Am pornit de la ideea că ceea ce declanșează și susține întregul proces decizional sunt mecanismele motivaționale. În acest context am considerat că încercarea întreprinsă de March și Simon de a construi un model psihologic al comportamentului adaptativ motivat merită toată atenția. Cei doi autori propun o schemă generală a cestui tip de comportament pe care o prezentăm în figura 13.4. Fig. 13.4 - Schema comportamentului adaptativ motivat Schema conține în ea și o serie de ipoteze
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și Simon de a construi un model psihologic al comportamentului adaptativ motivat merită toată atenția. Cei doi autori propun o schemă generală a cestui tip de comportament pe care o prezentăm în figura 13.4. Fig. 13.4 - Schema comportamentului adaptativ motivat Schema conține în ea și o serie de ipoteze cum ar fi: cu cât satisfacția este mai mică, cu atât comportamentele de căutare desfășurate de individ vor fi mai numeroase; cu cât comportamentul de căutare va fi mai mare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceea ce declanșează un anumit comportament este un factor strict obiectiv care se repercutează asupra celor subiectivi, creează o stare psihologică aparte și numai împreună sau mediat de subiectivitatea individului, generează un lanț comportamental. Așadar, din categoria fenomenelor care declanșează comportamentul adaptativ motivat nu trebuie să neglijăm factorii obiectivi. În sfârșit, schema propusă și mai ales ipotezele formulate încorsetează parcă prea mult comportamentul uman într-o serie de relații cantitative direct sau invers proporționale, nepermițând o oarecare flexibilitate comportamentală și neținând seama
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
DEMING, W.E. (1986), Out of the Crisis, The Mit Press, Cambridge. ELDEN, M. (1968), „Socio-technical systems ideas as public policy in Norway: Evolving participation through worker-manager change”, Journal of Applied Behavioral Science, 22 (3), pp. 239-255. EMERY, F.E. (1976), „Adaptative Systems four our Future Governance”, National Labour Institute Bulletin, pp. 121-129. EMERY, F.E., THORSRUD, E. (1969), Form and Content in Industrial Democracy, Tavistock Publications, Londra. FUCINI, J., FUCINI, S. (1990), Working for the Japanese: Inside Mazda’s American Auto Plant
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
particularități specifice, în raport cu alte forme ale activității umane (joc, învățare didactică, creație) poate fi interpretată în sine, pur și simplu, ca un consum de energie în vederea realizării unui scop, deci ca un raport energetic între organism și mediu cu sens adaptativ, importanță având din acest punct de vedere conținutul și mai ales valorizarea ei; o putem apoi interpreta prin prisma condițiilor în care se desfășoară; în sfârșit, prin perspectiva finalității ei. Toate aceste aspecte ale muncii pot să constituie în stimuli
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trebuința se manifestă din nou, ciclul se reia. Când trebuințele apar, iar satisfacerea este doar schițată, dar neatinsă, se instituie o stare tensională tipică conduitelor neterminate (Frőhlich, 1997, p. 262) Desprindem trei semnificații ale comportamentului motivat: 1) el are funcții adaptative, deoarece îl ajută pe individ să se adapteze solicitărilor realității; 2) reprezintă nu doar o cauză, ci și un mijloc (un instrument) prin intermediul căruia se realizează scopul; 3) prezența sau absența lui este pusă în evidență de realizarea scopului (în lipsa
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai sus atenționează și asupra faptului că motivația presupune nu doar declanșarea și direcționarea acțiunilor, ci și menținerea lor. Atâta vreme cât comportamentul declanșat nu este menținut în actualitate până la consumarea adecvată a stării de necesitate, este greu de afirmat rolul său adaptativ. Datorită acestei caracteristici, comportamentul se prelungește și se perpetuează, mai ales când scopul nu a fost atins. O definiție și mai specială a motivației muncii a fost formulată de Pinder. El arată că motivația muncii # este un set de forțe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
curând comprehensiv decât evaluativ; să lămurească natura conflictului; să accepte sentimentele părților implicate; să indice cui îi revine luarea deciziei finale; să propună reguli și proceduri pentru rezolvarea dezacordurilor; să vegheze asupra menținerii relațiilor între diverse părți; să creeze vectori adaptativi pentru a favoriza comunicarea între părți; să sugereze proceduri care facilitează rezolvarea problemelor (Schmidt,Tannenbaum, 2001, pp. 3-28). 3.4. Nivelul intergrupal Acest nou nivel de analiză se referă la conflictele care apar între grupuri. Relațiile dintre grupuri au constituit
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
român Horia Pitariu (2003, p. 14) care, pornind de la ea, a elaborat un model asupra stresului managerial); elaborarea unor definiții de lucru, însoțite neapărat de precizările de rigoare (de exemplu, Gibson, Ivancevich și Donnelly [1982Ț, definesc stresul ca un răspuns adaptativ, mediat de diferențe interindividuale și/sau procese psihice, răspuns care este consecința unei acțiuni/situații/eveniment din mediu și care solicită excesiv psihologic sau fizic o persoană; fiind o definiție de lucru, autorii fac o serie de precizări menite a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai puțin vizibile: definiția accentuează aspectele/efectele negative ale stresului, ceea ce nu înseamnă că acesta nu dispune și de aspecte/efecte pozitive; ea permite concentrarea pe condițiile specifice de mediu care sunt potențial surse de stres; pune accent pe răspunsul adaptativ, cea mai mare parte a răspunsurilor la stimulii de la locul de muncă nepresupunând adaptarea și, deci, nefiind potențial surse de stres. Modele explicativ-interpretative ale stresului organizațional Oricât de valoroase ar fi, paradigmele stresului organizațional/ocupațional nu au resurse să ofere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
defect organic instalat la unul din segmentele aparatului auditiv, iar mutitatea este consecința principală a defectului primar. De defectul primar - organic - se ocupă medicul, iar de consecința surdității, deci de procesul învățării limbajului, se ocupă surdologul. Compensarea este un proces adaptativ care se realizează mai mult sau mai puțin conștient și care tinde să restabilească echilibrul dereglat al unui sistem complex, așa cum este organismul uman. Echilibrul se dereglează la suprasolicitarea mediului (natural sau social). La surzi, compensarea se poate realiza pe cale
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
Teza sa despre existența celor opt emoții primare, ca fiind primitive, menite să servească adaptării și apărării animalului și omului, și determinând, în final, reacția fight or flight. Tezele sale devin foarte populare, el considerându-le revoluționare, datorită universalității, valorii adaptative, evoluției remarcate la diferite specii. Descrie roata emoțiilor ca fiind o structură care imită combinațiile culorilor (având ca rezultat o altă culoare), și pe care le împarte în "diade" și "modele". Criticii îl acuză că nu s-a ocupat deloc
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui prezent perceput ca degradant în raport cu viața dificilă, dar previzibilă, din comunism. Narativa anticomunistă elaborată de Raportul Tismăneanu se lovește frontal de o "rezistență nostalgică", pasivă dar tenace, a oamenilor ale căror vieți
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în ansamblul său. Îl descoperim astfel pe Goethe ca precursor al transformismului și evoluționismului. Cum puteau să prindă aceste idei geniale într-un mediu intelectual nepregătit? Ne dăm seama că Goethe a mai descoperit un principiu caracteristic vitalului: principiul radiației adaptative, care stă la baza evoluției lumii vii, fie că este vorba de plante sau de animale. Cum ar fi putut Goethe să convingă, în timpul său, chiar și pe cei mai iluștri intelectuali că metamorfoza plantelor poate căpăta orice formă, că
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a avea un caracter omogen, evoluția se prezintă sub aspecte foarte diferite în funcție de unghiul din care privim lucrurile : în sînul unei populații, ea se manifestă prin variații lente și graduale ; în sînul speciei, prin transformări care nu au o valoare adaptativă certă ; la nivelul grupurilor de specii, sub forma unei macroevoluții, deși fiecare specie, luată separat, poate să nu sufere schimbări de-a lungul unor perioade prelungite. Astăzi se admite că omul modern - Homo sapiens sapiens - a apărut în Orientul Apropiat
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
chiar creată, de religii și fabule. Dar toate sunt nonsensuri, căci de fapt este vorba de percepția noastră subiectivă, raportată la etalonul care ne place să-l vedem În noi Înșine, ca apropiere sau depărtare a unor, la urma-urmei, forme adaptative pe care viața le Îmbracă În fiecare specie În consens cu mediul ei specific și stadiul ei evolutiv. Și, Într’o atare accepțiune, ca un corolar, nu pot fi de acord cu o clasare - biblică și nu numai - În animale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
istoriei naturale, există tot mai puține. Se vede treaba că, În Înțelepciunea sa, Natura Își lățește mereu „șoseaua“. Și, cum tot vorbeam de legea supremă a Lumii, aceea fiind de fapt creșterea entropiei, la care evoluția e doar un răspuns adaptativ, mai adaug: Dacă entropizarea Înseamnă de fapt moartea, e musai ca inversul ei, negentropia adică viața, să caute evadarea. Precum nepoțica ta, Țuchi. Iar dacă ea Înseamnă acum diversitatea, atunci Îți dau un exemplu: Cât s’ar chinui careva să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lor rămîn limitate, izolate, rutiniere, aceste ființe neizbutind să producă răspunsuri creatoare la provocările mediului. Cultura reunește, conform lui McGrew (1992), opt trăsături care sînt asumate și promovate exclusiv de ființa umană, și anume: inovare producerea de noi răspunsuri comportamentale, adaptative, pe baza unor noi opțiuni atitudinale și valorice; diseminare achiziționare de la "inventator" și transfer către "celălalt", printr-un proces interindividual; standardizare elaborarea unor patternuri consistente și referențiale, printr-un proces intragenerațional; durabilitate conservare în timp, în cadrul unei generații; difuziune răspîndire
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
altul, printr-un proces intergrupal; tradiție persistența de la inovator la generația următoare, prin intermediul unui proces intergenerațional; nonsubzistență transcende subzistența, nefiind dependentă de registrul biologic; naturalețe patternurile se nasc în mod firesc, răspunzînd unor nevoi umane și sociale, în urma unor solicitări adaptative. Începînd cu anii '20 s-a pus mult accent pe conexiunea dintre cultură, văzută în sens larg (incluzînd economia, sociopolitica și ecologia) și personalitatea umană, mediată de procesul de socializare. în acest sens, s-au desprins patru direcții de abordare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]