2,152 matches
-
Unul dintre ele este monument de arhitectură ruinele unei mori vechi de apă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: piatra tombală a comisului Vintilă (secolul al XVI-lea) din incinta bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, pisania bisericii vechi (1642) aflată în zidul pridvorului aceleiași biserici; și o cruce de pomenire din piatră (1646) aflată la ieșirea din Filipeștii de Târg pe drumul spre Mărgineni.
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
și situl de „pe Vâlcele” din zona satului Fântânele, cuprinzând așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), secolele al IX-lea-al XI-lea și din Evul Mediu. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a Mazililor (1786); și biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Ungurenilor (1735-1750).
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Fântânele, cuprinzând așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), secolele al IX-lea-al XI-lea și din Evul Mediu. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a Mazililor (1786); și biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Ungurenilor (1735-1750).
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
satul Vărbila, consfințit în documente abia prin 1521, când e amintit "«hotarul Varbilei»" și prin 1526-1527, când Radu de la Afumați recunoștea mânăstirii de aici cele două ocini dăruite de Dragomir, spătarul lăcașului de rugă dăruit de el. Pentru că pisania mănăstirii „Adormirea [Maicii Domnului]” din Vărbila certifică faptul că lăcașul de închinăciune ar fi fost ctitorit de marele spătar Dragomir, de banul Toma și de un al doilea vistier, Caraci, și ar fi fost edificat de un meșter, pe nume Ștefan, după
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
în comună existau 64 știutori de carte. În comuna Iordăcheanu se află , monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1535, refăcută în secolele al XVII-lea și al XIX-lea, aflată în satul Vărbila. Ansamblul constă din biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1539), ruinele stăreției, turnul-clopotniță și zidul de incintă (ultimele trei datând din secolul al XVII-lea). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Secului (ultimele două aflate în satul Vânători-Neamț), ansamble-monument istoric de interes național, clasificate ca monumente de arhitectură. (secolele al XVI-lea-al XIX-lea) cuprinde biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” (1605-1605), paraclisul „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (1844), biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (1832), turnul-clopotniță și incinta fortificată (secolul al XVII-lea). (secolul al XV-lea-al XX-lea) cuprinde în ansamblul său biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1824), biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1740, strămutată
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
secolul al XIX-lea) și turnul-clopotniță (1825). Mănăstirea Neamț cuprinde biserica „Înălțarea Domnului” (1497), vestigiile bisericilor I și II (sfârșitul secolului al XIV-lea-jumătatea secolului al XV-lea), biserica „Sfântul Gheorghe” (1826), turnul-clopotniță de poartă cu paraclisul „Buna Vestire” (1821), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (1809, transformat în 1843), paraclisul „Sfântul Pantelimon” (1820, cu refaceri în 1843), Turnul Pârgului (secolul al XV-lea, modificat în 1745), clădirile din incintă (1796), agheazmatarul (1836), biserica-bolniță „Sfântul Ioan cel Nou” (1848), casa Nicodim (1846) și casele
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
Măneciu și lacul de acumulare. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. În comuna Măneciu se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1782), ansamblu cuprinzând biserica „Sfânta Treime” (1835-1839), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea), stăreția, chiliile (1882), trapeza și turnul-clopotniță (mijlocul secolului al XIX-lea); și (1740, refăcută în 1840 și 1880-1882), ansamblu format din biserica „Sfântul Nicolae” (1840, 1880-1882), paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului” (1880-1882), chiliile din
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
începutul secolului al XX-lea), Constantin Teodorescu (1900-1912), Nicolae Tronaru (1905), Floarea Vișan (prima jumătate a secolului al XIX-lea), Ion Soare (1895), Constantin Mihalcea (1915) și Vasile Ivănescu (sfârșitul secolului al XIX-lea) din Târlești; și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din cimitirul din Valea Plopului.
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
al V-lea-al VII-lea, și secolele al VII-lea-al VIII-lea. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Gheorghe” (1739, refăcută în 1843) din Tăriceni. Stema comunei Șirna, potrivit anexei nr. 1.10 din Hotărârea de Guvern numărul 838/2005, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 730 din 11 august 2005, se compune
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
local. Unul este un sit arheologic, aflat în zona stației de cale ferată din satul Tomșani, unde s-au găsit urmele unei așezări din neolitic (cultura Boian). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este altarul și pridvorul bisericii de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1729) din satul Magula. În comuna Tomșani funcționează două școli cu clasele I - VIII și trei grădinițe, unde își desfășoară activitatea 39 de cadre didactice calificate la un număr de 600 de școlari și preșcolari. Asistența medicală umană
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
locuri aici după venirea sa în țară din Ardeal și luptele de pe Teleajen. O prima știre despre Ștefești avem însă doar în partea a doua a veacului al XVII-lea, când clucerul Hagi Stoian, împreună cu soția sa, Ilinca, ctitorind mănăstirea „Adormirea” din Vălenii de Munte (1680) o înzestrează cu mai multe „moșii întinse printre care și Ștefești” (IPD, I, 43). Dar asta nu înseamnă că Ștefeștii nu erau dinainte de această dată. Un alt document care atestă localitatea datează de vreo jumătate
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
înțeles că în contextul acelor operațiuni militare, o „coloană de nord” a armatei române pornise de la Cehu spre Supuru de Jos, ocupând pas cu pas terenul din față. La 1908, erau 1400 greco-catolici in Giurtelecu Hododului. Construcția bisericii având hramul Adormirii Maicii Domnului a început în 1946 și s-a terminat în 1970. Potrivit Recensământul populației din 2002 (România), cei 816 locuitorii erau: După limbă:
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
Crișcior (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. La Crișcior se păstrează o veche biserică de zid românească, Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorita de cneazul Bâlea și soția sa, jupanița Vită, la sfârșitul secolului al XIV-lea. De plan longitudinal, cu turn-clopotniță pe vest, biserica conserva pe pereții pronaosului importante fragmente de pictură murala din epoca fundației (tabloul votiv cu
Crișcior, Hunedoara () [Corola-website/Science/300545_a_301874]
-
funerar de interes național, aflată în curtea bisericii din fostul sat Moșteni. În rest, un singur alt monument din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1800) din Albota.
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
situl arheologic de la „la Urloaie” de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce cuprinde vestigii romane: castrul mare, castrul mic, traseul Brazdei lui Novac și sectorul limesului transalutan. Tot de interes național sunt și monumentul de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Lereni (1787), și monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce de piatră din 1731, ambele aflate în satul Urlueni. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
al bisericii „Intrarea în Biserică”. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură aflate în satul Berevoești: biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Pământeni (1704); și casa Gabriel Iordăchescu (secolul al XIX-lea) aflată lângă Primărie. Celălalt, clasificat ca monument de for public, este monumentul comemorativ al răscoalei din 1907 ridicat în 1950 în satul Bratia.
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
Gălășești. În comună mai există și două cruci de piatră clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național: una datând din 1647 și aflată în cimitirul din Budeasa Mare; și alta datând din 1676 și aflată în incinta bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din același sat. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1819) din satul Calotești; și conacul Tabacovici (1930) din satul
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
Budeasa Mare; și alta datând din 1676 și aflată în incinta bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din același sat. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1819) din satul Calotești; și conacul Tabacovici (1930) din satul Valea Mărului.
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
și Pavel” și „Sfântul Arhidiacon Ștefan” din satul Vrănești. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic ruinele bisericii de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea) din fostul sat Gorganu de Jos (astăzi în satul Gorganu). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Voievozi” (1848) din Călinești; biserica „Sfântul Dumitru” și „Sfântul Gheorghe” (1773
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
comuna Corbeni. În comuna Corbeni se află (secolul al XV-lea, satul Bucșenești) și (secolul al XVIII-lea, satul Corbeni), ambele ansamble monumente istorice de arhitectură de interes național. Pe lângă ruinele caselor, la curtea boierilor Bucșenești se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1748), iar la curtea boierilor Corbeanu este și biserica „Sfântul Gheorghe”, „Sfântul Dumitru” și „Sfântul Teodor Tiron” (1743). Tot ca monument de interes național, clasificat ca monument memorial sau funerar, este clasificată și crucea de piatră (1766) de lângă
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
care (după 1956) raionului Vedea din regiunea Argeș; după desființarea raionului Vedea în 1964, comuna a trecut la raionul Pitești al aceleiași regiuni. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat. În comuna Cuca se află bisericile de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1790) din Bărbălani; „Sfinții Voievozi” (1828-1832); și „Intrarea în Biserică” (1806) din Valea Cucii, toate trei monumente istorice de arhitectură de interes național.
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (începutul secolului al XIX-lea) din satul Catane; casa Tudor Călin (1897-1898) din Lunca Corbului; casa Ion Câcu (sfârșitul secolului al XIX-lea); și biserica „Sfânta Maria”, „Sfântul Nicolae”, „Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva” (secolul al XVIII-lea
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
al șoselei naționale, spre biserica de lemn; și o alta din 1722, aflată în cimitirul din Leordeni. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș. Clasificate ca monumente de arhitectură sunt biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1837) din Budișteni; biserica „Sfinții Mucenici Gheorghe și Ecaterina” (1864) din Leordeni; și ansamblul conacului Gussi-Lahovary (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul, parcul, anexele și zidul de incintă. Casa memorială Dinu Lipatti (1938-1942) din Ciolcești
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Mihail și Gavriil” (1810) din Dobrogostea; gara (1880); curtea boierească (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea), formată din conac, pavilioane, anexă, grajduri, parc și zid de incintă cu poartă; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1808), ultimele trei din satul Merișani; și biserica „Sfântul Nicolae” (1868) din Vâlcelele.
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]